302 matches
-
ceea ce este corect, întrebarea-cheie este: „Ce ar dori sau ce ar alege s] fac] o persoan] (sau poate toate persoanele) rațional] care a utilizat în mod optim toat] informația disponibil]?”. Și are multe caracteristici în comun cu teoria lui R.M. Hâre (vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). Acesta este un lucru încurajator deoarece, dac] exist] adev]r în filosofia moral], ar trebui s] ne aștept]m la o eventual] convergent] a acelor teorii care îl caut]. Acordul în ceea ce privește elementele esențiale, în condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
of the Good and the Right (Oxford: Clarendon Press, 1979). Dewey, J.: Theory of Valuation (Chicago: University of Chicago Press, 1939). Falk, W.D.: 'Goading and Guiding', în Ought, Reasons and Morality (Ithaca, NY: Cornell University Press, 1986), capitolul 2. Hâre, R.M.: ' „Nothing matters”', în Applications of Moral Philosophy (Berkeley: University of California Press, 1972), capitolul 4. Hume, D.: A Treatise of Human Nature (London: 1740); ed. L.A Selbby - Bigge (Oxford: Clarendon Press, 1978), Book III. -------------: An Inquiry Concerning the
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Robinson, T.M., trans.: Contrasting Arguments: an edition of the Dissoi Logoi (New York: Arno Press, 1979). Stevenson, C.L.: Ethics and Language (New Haven: Yale University Press, 1944). Wong, D.B.: Moral Relativity (Berkeley: University of California Press, 1984). 40 Prescriptivismul universal R.M. HÂRE Prescriptivismul universal este v]zut cel mai bine ca o încercare de a localiza atât defectele, cât și înțelegerea în profunzime a altor teorii etice actuale, de a remedia defectele, p]ștrand în același timp aceast] înțelegere, si de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui adev]r despre ele sau a unui set de fapte care pot fi descoperite? Principala diviziune este realizat] între teoriile descriptiviste și cele nedescriptiviste. Acestea se deosebesc prin mai multe c]i, mai mult sau mai putin înșel]toare (Hâre, 1985b). Se spune c] descriptiviștii susțin c] judec]țile morale sunt adev]rate sau false, pe când nedescriptiviștii neag] acest lucru. Deoarece exist] o accepțiune valabil], dup] cum vom vedea, în care nedescriptiviștii pot folosi termenul „adev]rât” cu referire la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce este bine sau nu etc. (de exemplu, ceea ce maximalizeaz] fericirea este întotdeauna, sau poate chiar în mod necesar, bine). Întrebarea „ce semnific] aceste teze”, care constituie subiectul nostru actual, este una diferit]. Despre inutilitatea disputelor ontologice în etic], vezi Hâre, 1985b; pentru o opinie diferit], vezi Capitolul 37, Naturalism. Putem evita aceste dificult]ți, dac] facem distincția în termenii unei teorii a înțelesului care este inc] foarte popular]: teoria condiției adev]rului. Aceasta nu este aceeași cu vechea „teorie a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
feminiștii. Din acest exemplu foarte simplu se poate vedea c] efectul naturalismului este acela de a obliga pe oricine s] îmbr]țișeze comportamentul social acceptat pentru a nu se contrazice; și acesta este relativismul. Pentru o descriere am]nuntit] vezi Hâre, 1985a, 1986; pentru o ap]rare a formei relativismului (vezi capitolul 39, „Relativismul”). Cealalt] variant] a descriptivismului, intuiționismul, cade în relativism într-un mod și mai simplu. Intuiționismul vede condițiile de adev]r ale judec]ților morale, care le dau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de ce intuiționismul cade în relativism; intuiționiștii nu cer sprijinul unui fapt obiectiv, ci doar propriile gânduri și gândurile altora, și acestea variaz] de la o persoan] și societate la alta. Folosite în afara acestui context, cuvintele „obiectiv” și „subiectiv” pot crea confuzie (Hâre, 1976). În special, dac] tipuri variate de nedescriptivism sunt considerate „subiectiviste”, acest lucru exist] doar într-un sens total diferit. Acestea nu echivaleaz] judec]țile morale cu afirmații ale faptului psihologic, deoarece nu le echivaleaz] cu nici un fel de afirmație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face cineva prin vorbire) și acte ilocuționare (ceea ce face cineva în timp ce vorbește) (Austin, 1962). Deplas]rile verbale și îndemnurile psihologice nu sunt parte a sensului nici a imperativelor, nici a actelor de vorbire morale (Urmson, 1968, pp. 130 și urm.; Hâre, 1971). Dac] am consideră c] imperativele își datoreaz] sensul propriet]ților lor cauzale, am putea cu ușurinț] deveni iraționaliști cu privire la imperative, si astfel, cu privire la judec]țile morale, dac] acestea sunt prescriptive. Dar dac] aceast] greșeal] este evitat], teza potrivit c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cât și într-o alt] serie de reguli care guverneaz] alte cuvinte modale deontice precum „se cuvine” sau „trebuie” în sensul lui moral, care se g]sesc aproximativ în aceeași relație cu imperativele că și modul indicativ cu celelalte moduri (Hâre, 1981, p. 23). Aceste cuvinte nu sunt specifice discursului moral, așa c] ar putea fi necesare reguli suplimentare pentru discursul moral în particular. Dar acest fapt r]mane deschis pentru moment (vezi Hâre, 1981, pp. 52 și urm.). În orice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că și modul indicativ cu celelalte moduri (Hâre, 1981, p. 23). Aceste cuvinte nu sunt specifice discursului moral, așa c] ar putea fi necesare reguli suplimentare pentru discursul moral în particular. Dar acest fapt r]mane deschis pentru moment (vezi Hâre, 1981, pp. 52 și urm.). În orice caz, e necesar] o deosebire pentru a face distinția între regulile comune tuturor prescripțiilor care guverneaz] atât imperativele, cât și afirmațiile de tip „se cuvine”, de regulile specifice afirmațiilor de tip „se cuvine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea exista o situatie exact că aceasta în ceea ce privește propriet]țile ei nemorale, dar în care persoana corespondent], care este exact ca persoana care se cuvine s] fac] acest lucru în aceast] situație, nu se cuvine s]-l fac]”, m] contrazic (Hâre, 1963, pp. 10 și urm.). Ar fi și mai clar dac] aș specifică motivele pentru care acest lucru se cuvine s] fie f]cut: „Pentru c] era o promisiune și nu existau îndatoriri contradictorii”. Sunt necesare aici trei avertiz]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gâdil pe un copil pentru c] îi place, ăsta nu înseamn] c] se cuvine s]-l gâdil și pe altul, oricât de asem]n]tor, dac] acestuia nu-i place. În al doilea rând, universalitatea nu trebuie confundat] cu generalitatea (Hâre, 1972, pp. 1 și urm.). Principiul implicat într-o afirmație de tip „se cuvine” poate fi unul extrem de specific, complex și detaliat, poate prea complex pentru a fi formulat în cuvinte. Nu trebuie s] fie foarte general și simplu. Plângeri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contrazice, s] admit] c], dac] acestea ar avea loc, ar trebui s] fac] același lucru. Faptul c] judec]țile noastre morale trebuie s] se extind] la situații identice, atât ipotetice, cât și actuale, este un instrument important în argumentarea moral] (Hâre, 1981, pp. 112 și urm.). Dar nimic din toate acestea nu implic] faptul c] studentul lui Sartre ar fi îndrept]țiț s] între în contradicție cu altcineva în aceeași situație care ar acționa diferit; ar putea s] considere impertinent] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este intuiționist) c], deoarece convingerile oamenilor din cele dou] ț]ri difer], exist] eo ipso și o diferenț] în modul în care soțiile se cuvine s] se comporte; și aceste dou] moduri de sc]pare duc la relativism. (ManIntyre, 1985; Hâre, 1986). Faptul c] judec]țile morale au un înțeles descriptiv, si de aceea se poate spune sau doar explică în cadru limitat c] dețin condiții de adev]r și sunt adev]rate sau false, poate fi folosit pentru a pune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acordat atât de mult] atenție; problemă dac] are sens s] m] imaginez pe mine ca fiind altcineva (aș fi tot eu?), si despre ce anume sunt constrâns s] spun în leg]tur] cu situația acelei persoane, când fac acest lucru (Hâre, 1981, capitolul 7 și referințe). O posibil] mișcare pentru cineva care caut] constrângeri necesare ale gândirii morale este de a spune c], dac] nu tratez persoană în a c]rei poziție m] imaginez pe mine, în termeni egali cu mine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
albii sau cu un musulman fundamentalist care știe c] este corect s]-si lapideze soțiile adultere. Referințe Aristotle: Nicomachean Ethics. Austin, J.L.: Philosophical Papers (Oxford: Oxford University Press, 1961). -: How to Do Things with Words (Oxford: Oxford University Press, 1962). Hâre, R.M.: Freedom and Reason (Oxford: Oxford University Press, 1963). -: „Wanting: some pitfalls”, Agent, Action and Reason, Ed. R. Binkley ș.a. (Toronto: Toronto University Press and Oxford: Basil lackwell, 1971). Republicat în Practical Inferences (London: Macmillan, 1971). -: „Principles”, Proceedings of Aristotelian
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trad. P. Mairet, Existențialism and Humanism (London: Methuen, 1948). Shaw, Bernard: Maxims for Revolutionists, anex] la Mân and Superman (London: Constable, 1903). Urmson, J.O.: The Emotive Theory of Ethics (London: Hutchinson, 1968). Bibliografie suplimentar] Seanor, D. și Fotion, N.: Hâre and Critics (Oxford: Oxford University Press, 1988). 41 Morală și dezvoltarea psihologic] LAURENCE THOMAS i. Introducere Exist] etape universale de dezvoltare psihologic]? Exist] etape universale de dezvoltare moral]? Prima întrebare se refer] la o dezvoltare psihologic] adecvat] identic] pentru toate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
credințe reflexive, formularea unor principii generale care s] le explice, si apoi revizuirea atât a principiilor, cât și a credințelor în lumina celorlalte, pan] când este atins un echilibru. Exist] mai multe probleme cu aceast] metodologie. Unii filosofi, precum Brandt, Hâre și Singer au negat c] aceste credințe reflexive sunt edificatoare. Se pare c] naziștii și faraonii care ar fi folosit metodă echilibrului reflexiv ar fi ajuns la puncte de vedere total imorale. Acesta este un exemplu de problem] permanent] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cautionary tale”, The Public Turn în Philosophy, Ed. J. Lichtenburg and H. Shue (Cambridge: Cambridge University Press, în continuare). Gauthier, D.: Morals By Agreement (Oxford: Oxford University Press, 1986). Gilligan, C.: În a Different Voice (Cambridge: Cambridge University Press, 1982). Hâre, R.M.: Moral Thinking (Oxford: Oxford University Press, 1981). Holmgren, M.: „Wide reflective equilibrium and objective moral truth”, Metaphilosophy, 18, 2 (1987), 108-24. Kant, I.: Groundwork of the Metaphysic of Morals (1785); (multe ediții). McDowell, J.: „Virtue and reason”, Monist, 62
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și legale, Amy, sugereaz] Gilligan, susține o mediere prin intermediul comunic]rii. Este limpede c] înțelegerea moralei la Kohlberg se bazeaz] pe tradiția care deriv] de la Kant și se întâlnește în lucr]rile unor filosofi contemporani că John Rawls și R.M. Hâre. În aceast] tradiție, accentul se pune într-adev]r pe reguli și principii, si Gilligan nu este nicidecum singurul critic care sugereaz] c] o asemenea înțelegere a moralei ar reprezenta în mod eronat judecată moral] feminin] și ar genera un tipar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar lipsi capacitatea de a fi liberi pentru c] ne-ar lipsi posibilitatea de a decide ceva sau de a face altceva decât ceea ce decidem, de fapt, s] facem. Acest sentiment este surpins cu umor într-o poezie de M.E. Hâre: A fost odat] un om care a spus: „La naiba! Este scris în mine c] sunt Un motor care se mișc] Pe șanțuri predestinate; Nici m]car nu sunt un autobuz, sunt un tramvai”. Nu este dificil de sesizat cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
greu de distins de noțiunea obiectiv] de motive pentru acțiune la care au ajuns Smith și Dancy. Mai mult, așa cum observa Rachels însuși, aceast] concluzie se apropie în privințe importante de cea a prescriptivismului universal, teoria etic] propus] de R.M. Hâre, care ne pretinde s] desf]sur]m raționamentele etice sub constrângerea posibilit]ții universaliz]rii. Hâre însuși, în capitolul s]u despre prescriptivismul universal, argumenteaz] c] aceast] constrângere poate fi suficient] pentru a ne conduce la concluzii comune despre cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dancy. Mai mult, așa cum observa Rachels însuși, aceast] concluzie se apropie în privințe importante de cea a prescriptivismului universal, teoria etic] propus] de R.M. Hâre, care ne pretinde s] desf]sur]m raționamentele etice sub constrângerea posibilit]ții universaliz]rii. Hâre însuși, în capitolul s]u despre prescriptivismul universal, argumenteaz] c] aceast] constrângere poate fi suficient] pentru a ne conduce la concluzii comune despre cum s] action]m, concluzie care se bazeaz] pe o metod] de gandire sprijinit] nu numai de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la normă sanitară veterinară MODELUL C MODEL C CERTIFICAT DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SĂNĂTATE A ANIMALELOR ANIMAL AND PUBLIC HEALTH CERTIFICATE Carne de leporide sălbatice (iepure și iepure de câmp)(1) destinată transportului către Comunitatea Europeană Wild leporidae (rabbit and hâre) meat(1) intended for consignment to the European Community Notă pentru importator: acest certificat este numai pentru scopuri veterinare și trebuie să însoțească transportul până când acesta ajunge la punctul de inspecție la frontiera Note for the importer: this certificate is
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181629_a_182958]
-
from that of the printing. MODULUL C1 MODEL C1 CERTIFICAT DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SĂNĂTATE A ANIMALELOR ANIMAL AND PUBLIC HEALTH CERTIFICATE Carne de leporide sălbatice (iepure și iepure de câmp)(1) destinată transportului către România Wild leporidae (rabbit and hâre) meat(1) intended for consignment to the România Notă pentru importator: acest certificat este numai pentru scopuri veterinare și trebuie să însoțească transportul până când acesta ajunge la punctul de inspecție la frontiera Note for the importer: this certificate is only
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181629_a_182958]