512 matches
-
însă permanent. Aceasta condiționează formarea actovă pe versanții rîpelor ai alunecărilor de teren cu un caracter de dezvoltare pronunțat. Prin intermediu acestor complexe exodinamice se efectuiază transportarea cantităților considerabile de noroi. Sisteme de rîpe. Dezvoltarea în coninuare a rîpelor în cadrul hîrtoapelor duce în fine la crearea unor sisteme integre. Practic toate hîrtoapele sunt străbătute de asemenea sisteme, ce realizează un enorm lucru de retragere din cadrul lor a maselor de roci și sol. De regulă aceste sisteme sunt compuse dintr-o rîpă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de teren cu un caracter de dezvoltare pronunțat. Prin intermediu acestor complexe exodinamice se efectuiază transportarea cantităților considerabile de noroi. Sisteme de rîpe. Dezvoltarea în coninuare a rîpelor în cadrul hîrtoapelor duce în fine la crearea unor sisteme integre. Practic toate hîrtoapele sunt străbătute de asemenea sisteme, ce realizează un enorm lucru de retragere din cadrul lor a maselor de roci și sol. De regulă aceste sisteme sunt compuse dintr-o rîpă de vîlcea care intens se ramifică în partea superioară a hîrtoapelor
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
hîrtoapele sunt străbătute de asemenea sisteme, ce realizează un enorm lucru de retragere din cadrul lor a maselor de roci și sol. De regulă aceste sisteme sunt compuse dintr-o rîpă de vîlcea care intens se ramifică în partea superioară a hîrtoapelor (fig. 3-4). La formarea lor contribuie proprietățile slabe antierozionale ale straturilor geologice, cît și morfologia versanților înclinați cu un caracter centripet. Aceasta duce la concetrarea torentelor elementarea și formarea șuvoaielor mai puternice de apă. Numărul total de rîpe poate atinge
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
formarea lor contribuie proprietățile slabe antierozionale ale straturilor geologice, cît și morfologia versanților înclinați cu un caracter centripet. Aceasta duce la concetrarea torentelor elementarea și formarea șuvoaielor mai puternice de apă. Numărul total de rîpe poate atinge circa 20-25 în hîrtoapele mai mari, lungimea lor 15-20 km, iar suprafața totală a terenurilor afectate din ele pînă la 15-20%. Activitatea intensă a sistemelor date e legată de ploile torențiale. Înclinarea pronunțată a talvegului, prezența în albia rîpelor a torentelor de ape permanente
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de ape permanente prezența cantităților enorme de material al alunecărilor de teren, ramificarea puternică - toate acestea contribuie la formarea în urma ploilor torențiale a șuvoaielor de noroi, pietre , mîl, aidoma șuvoaielor din munți. Procesele numite au avut loc în unele din hîrtoapele codrilor în anii 1948,1949,1967,1969 (după V. Proca). Ca rezultat au fost mîlite terenuri imense, poduri, case s.a. Se știe ca alunecările de teren reprezintă o deplasare a blocurilor și maselor de roci a diferitor versanți puternic deformate
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de alunecări. Alunecările de bloc (structurale) - reprezintă deplasarea blocurilor de roci cu volume de obicei considerabile (pînă la mln metri cubi). Au un caracter pronunțat de bloc. Se întalnesc mai des în codrii Apuseni și în partea superioară a versanților hîrtoapelor. Aceste alunecări se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate formati din alternante de argile, de nisipuri și gresii cu bogate straturi acvifere. De obicei ele reprezintă o cornisă liniară sau semicirculară de la baza căreia începe o succesiune de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
redusă de obicei pînă la 5m. O răspîndire deosebită o au alunecările de tipul dat în hîrtoapeledin codrii Apuseni amplasate pe pantele de stînga ale văilor rîurilor și în Codrii Centrali, situate pe pantele drepte ale rîurilor Cula, Bîc, Bucovăț (hîrtoapele Vorniceni, Lozova, Bravicea, Năpădeni ș.a.). Ele se manifestă destul de activ si pe versanții artificiali ai debleurilor șoselelor ( Chișinău, Cernăuți etc). Un rol deosebit la formarea acestor alunecări procesele de dezagregare a argilelor cauzate de umiditatea excesivă și uscarea perioducă a
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cînd partea inferioară prin suprafețe line ondulate (fig. 4.3). Dezvoltarea încontinuu a alunecărilor date și contopirea lor în condiții favorabile pot duce la formarea unor masive întregi de alunecări active frontale sau policirculare. În anumite împrejurări ele pot ocupa hîrtoape întregi de exemplu hîrtopul mai la sud de Nisporeni (fig. 4.4, 4.5, 4.6). De menționat că caracteristica principală a alunecărilor din hîrtoape ca în cazul dat este convergentă ele îndreptîndu-se din toate părțile spre axa principală a
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
suprafețe line ondulate (fig. 4.3). Dezvoltarea încontinuu a alunecărilor date și contopirea lor în condiții favorabile pot duce la formarea unor masive întregi de alunecări active frontale sau policirculare. În anumite împrejurări ele pot ocupa hîrtoape întregi de exemplu hîrtopul mai la sud de Nisporeni (fig. 4.4, 4.5, 4.6). De menționat că caracteristica principală a alunecărilor din hîrtoape ca în cazul dat este convergentă ele îndreptîndu-se din toate părțile spre axa principală a acestor forme de relief
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
unor masive întregi de alunecări active frontale sau policirculare. În anumite împrejurări ele pot ocupa hîrtoape întregi de exemplu hîrtopul mai la sud de Nisporeni (fig. 4.4, 4.5, 4.6). De menționat că caracteristica principală a alunecărilor din hîrtoape ca în cazul dat este convergentă ele îndreptîndu-se din toate părțile spre axa principală a acestor forme de relief. În multe cazuri sectoarele cu alunecări de amploare sunt numite de către localnici “ponoare” mai ales în raioanele centrale ale Codrilor -Nisporeni
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
-Nisporeni, Călărași, Strășeni și Hîncesti. Termenul dat cît și expresia “s-a ponorît coasta” în localitățile numite sunt așa de răspîndite încît ar merita o circulație mai largă în literatura de specialitate. În urma căderii ploilor torențiale de pe versanții văilor, vîlcelelor, hîrtoapelor, ravenelor se spală și se transformă o cantitate mai mare de material (sol, argilă, nisip, prundiș, calcar, bolovani) care formează torente de noroi. Acest material se acumulează pe fundul ravenelor, hîrtoapelor, luncilor din văile rîurilor, depresiunilor distrugînd vegetația de cultură
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
specialitate. În urma căderii ploilor torențiale de pe versanții văilor, vîlcelelor, hîrtoapelor, ravenelor se spală și se transformă o cantitate mai mare de material (sol, argilă, nisip, prundiș, calcar, bolovani) care formează torente de noroi. Acest material se acumulează pe fundul ravenelor, hîrtoapelor, luncilor din văile rîurilor, depresiunilor distrugînd vegetația de cultură și spontană avariind căile de comunicație și diferite construcții. Torentele de noroi sunt raspînditeîn raioanele fizico-geografice cu relief fragmentat - podișul Moldovei centrale în cadrul cărui este situat și raionul Nisporeni. Clima raionului
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Șoșii (1913, 1917, 1926), sat, com Lucăcești (Decret 1929), sat com. Bucșești (MO 1930), sat com. Podurile (1931, Dec.1932, Împ. Adm: 1943; 1950; 1952; 1956; 1965, Legea 1968); În partea de est a satului, pe pârâul Șoșa, în locul numit ""Hârtoape"" se păstrează urmele unui vechi sat, care a dispărut la începutul secolului al XIX-lea: "Măzănăieștii" ("Mădeneștii" - 1848, "Măzăneștii" - 1840, "Măzănceștii" - 1835, "Măzăneeștii" - 1850, "Măzăneștii" - 1848, 1851, 1860, "Măzănieștii" - 1836, "Măzimeștii" - 1848, "Mîzineștii" - 1810 (sau "Buneștii"; legea din 1892), sau
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
este o arie protejată, situată la sud de satul omonim din raionul Strășeni, Republica Moldova. Rezervatia include un hârtop străvechi cu versanții împăduriți cu stejar-carpen, în amestec cu tei, arțar, frasin, unitar se întîlnește fagul și sorbul. Plante ierboase rare: dedițel mare, feriga, curpăn și altele. Aria naturală protejată de Stat "Dolna", a fost încadrată în etajul deluros de
Rezervația peisagistică Dolna () [Corola-website/Science/329656_a_330985]
-
Moldovei Centrale situat în partea dreaptă a Prutului. Are o înclinare generală de la N spre S. Altitudinea maximă este atinsă în Dealul Lărguța, 301 m. Sunt prezente procesele de alunecare și cele de eroziune care au determinat răspândirea largă a hârtoapelor. Pădurile (stejar, carpen, arțar, etc.) constituie aproximativ 30 - 40% din suprafața per ansamblu a masivului.
Colinele Tigheciului () [Corola-website/Science/329863_a_331192]
-
Satul este așezat într-un hîrtop, pe partea dreaptă a văii și rîulețului Cula, între satele Hîrcești, Curtoaia și Năpădeni . Prima atestare a satului Condrătești o găsim încă de pe vremurile lui Aron Vodă (Tiranul) care a domnit între anii 1592-1595 și este descrisă de „Noi Aron
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
orașul Chișinău, pe str. Armenească nr.13. Ieromonahul Sinisie, a fost stareț între anii 1873-1875, precum și în perioada 1879-1880. În anul 1879, mănăstirii i-a fost dăruit un loc de 35 desetine de pământ de răzeșul Ion Brâncă din satul Hârtopul Mare. Egumenul Augustin,1875-1879. Egumenul Ioanichie, a stărețit în perioada 1880-1884. În timpul stăreției sale, a fost zidit corpul de chili de piatră, cu trapeză și bucătarie. Egumenul Isaia, 1884-1886. Ieromonahul Teodorit, a stărețit în perioada 1886-1896. Mănăstirea dispunea de o
Mănăstirea Țigănești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/331719_a_333048]
-
partea de est, pe malul Nistrului, s-au format văi adânci în formă de canioane săpate de afluenții fluviului. În centrul țării se află Podișul Moldovei Centrale caracterizat prin dealuri înalte, înguste și alungite, care alternează cu văi adânci și hârtoape de 150-250 m. Interfluviile au aspect de lanțuri deluroase cu versanți priporoși și abrupți. În sudul țării se întinde Câmpia Moldovei de Sud cu suprafață fragmentată de văi largi și disecate de ravene. Interfluviile ating câți kilometri în lățime, sunt
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
în două categorii mai importante: mezorelief, reprezentat prin sistemul de văi și interfluvii și microrelief - care se întâlnește peste tot în cuprinsul primei categorii, reprezentat prin crovuri, microrelieful versanților cu surpări de teren, torenți, ogașe, bazine de recepție de tipul hârtoapelor, acumulări de tipul conurilor de dejecție (Posea,1982). Regimul climatic ce caracterizează orașul se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală cu slabe influențe mediteraneene având ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare cu precipitații atmosferice bogate. Temperaturile aerului
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
scăldată partea dreaptă de râul Răut de circa 7 km, care izvorăște de lângă satul Rediu Mare, raionul Dondușeni. Mașcăuți se învecinează la est cu satul Morovaia, Butuceni, Holercani iar la sud cu satele Bălășești și Jăvreni, la vest cu satul Hârtopul Mare, iar la nord cu satul Brănești. Relieful satului Mașcăuți reprezintă o unitate în diversitate, prin împletirea cumpenelor de ape cu dealuri și coline unde se întâlnesc pante abrupte înalte de 100 m deasupra nivelului mării. Procesele de eroziune și
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
Relieful satului Mașcăuți reprezintă o unitate în diversitate, prin împletirea cumpenelor de ape cu dealuri și coline unde se întâlnesc pante abrupte înalte de 100 m deasupra nivelului mării. Procesele de eroziune și alunecările de teren au adus la formarea hârtoapelor , văilor și vâlcelelor, râpi. În sat se întâlnesc diverse roci, piatră-calcar și de natură argilosă și nisipo-argiloase. În unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutărie (denumire dată de popor) sau la Năsâpărie de unde oamenii
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
dialoguri. Țăranii lui se nasc vorbind și mor vorbind ca-n somn, mor cu vorbele pe buze. Problemele lor de existență sunt mai mult de nedumerire în fața apelor timpului. Drumul navetei lor nu-i tocmai asfaltat. E o mergere prin hârtoape. Ei pleacă din sat și știu că au plecat, dimineața, din sat. Dar când se intorc nu mai sunt tot atât de siguri că s-au întors. Nu mai găsesc satul și nu se mai găsesc pe ei înșiși. Este simptomatică aspirația
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
ulterior au fost transmise Muzeului de Arheologie din Odesa. În a doua jumătate a secolului XX săpăturile arheologice au reconfirmat că în împrejurimile satului Cobusca Veche au existat mai multe așezări omenești situate în Valea Pădurii, Valea lui Brigai, în Hîrtop, la Ciumata, la sud-vest și nord-vest de iaz, pe unde este traseul cursei. Despre toate acestea vorbesc rămășițele unei pietre de moară manuală, o săgeata în forma de trei palete cu lungimea aproximativ 11 cm, un clopoțel, care se lega
Cobusca Veche, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305130_a_306459]
-
XVIII-lea). În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice situl „Pietrăria din Valea Hainei”; așezarea fortificată de la Crivești; situl de la Hârtop; situl din punctul „Râpa de la Șipot”; situl de la „Fundu”; vatra medievală a satului (toate din zona satului Crivești); și situl de „la Cruce în Fundoaia” de la nord-est de Fedeleșeni. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
este o arie protejată, situată între satele Temeleuți și Vălcineț din raionul Călărași, Republica Moldova. Aria include păduri de carpen cu amestec de tei și alte specii cu vîrsta de 30-50 ani, care acoperă stîncile unui hîrtop străvechi. Se întîlnesc specii rare de plante: slăbănog, feriga, feriga femenină, cucuta și altele. Pe versanți sunt multe izvoare - unul din care este începutul rîului Bîc. În aria naturală protejată de Stat "Temeleuți", au fost încadrate în etajul deluros de
Rezervația peisagistică Temeleuți () [Corola-website/Science/329709_a_331038]