384 matches
-
suntem condamnați să imităm În mod pasiv modelele preexistente. Între cel care transmite și cel care primește se instaurează o „dialectică”. Deși dorim să acceptăm faptul că pozițiile nu sunt fixe și că deciziile luate nu țin neapărat de un habitus sau un ethos de clasă, condiționarea nu este niciodată perfectă și se izbește de multe rezistențe. Să recunoaștem totuși, fără a ne alinia astfel la teza „programării destinelor”, că marca „mediului” are o mare importanță. În comparație cu alte instanțe sau cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
serie de categorii de comportament prosocial. Modul în care sînt asumate și exteriorizate aceste repere de conduită de plan secund tipologizează straturile sociale și descriu cel mai fidel sănătatea unei societăți, în maniera sistematizată de P. Bourdieu în jurul conceptului de habitus (Bourdieu, 1990). Cercetările evocate au urmărit dinamica mai multor indicatori asociați normelor implicite, pe baza unor scenarii comportamentale care merg dincolo de proiectarea lor imaginară (Sparks, Harris, Raats, 2003). Aceste particularizări ar putea fi foarte expresive în a descrie o specie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și suflet, în timp ce lipsa acesteia era semnul păcatului (J.-C. Schmitt, 1999/2002, 778). Această tradiție a disciplinei corporale și gestuale era cunoscută deja de generații în urmă, când clericii erau preocupați să formeze o morală creștină, recomandând tinerilor un habitus fizic ordonat și cumpătat. Totuși, în limbajul medieval apare un nou cuvânt care va denomina ideea de nou, anunțând ivirea timpurilor Renașterii: modernus ca antonim a lui antiquus; modernus îl desemna pe omul zilei, noul-venit, în timp ce antiquus exprima sensul unicității
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
De gustibus non est disputandum [gusturile nu se discută; acestea nu sunt neapărat bune sau rele n.n], nu pentru că toate gusturile sunt de la natură umană, dar mai ales pentru că fiecare gust simte că este natural și este aproape un habitus care înseamnă respingea altora percepute ca nenaturale și deci viciose. Aversiunea față de stilurile diferite de viață este probabil una dintre cele mai puternice bariere între clase (P. Bourdieu, 1979/1984, 56). În retorica cotidiană, standardele care definesc bunul gust sunt
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care modelează corpuri recognoscibile și subiecte recunoscute"; aceasta "este o anatomo-politică a corpului" și o "biotehnologie a spațiului social", structura de gen social, clasă socială și rasă putând fi citită în haine, în semnătura celui care îi concepe designul, "în habitusul purtării hainei și nu în ultimul rând în eticheta prețului" (idem, 79). De fapt, definiția propusă de A. Bălășescu se apropie de concepția dominantă a discursului antropologiei modei din ultimii douăzeci de ani, conform căreia moda reprezintă o "tehnologie a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mai original și cel mai influent sociolog francez de la Durkheim și până astăzi" (C. Calhoun, 2000/2003, 274) semnala diferențele de gust din structura societății franceze a anilor 1963-1968, furnizând noi concepte explicative pentru delimitarea stratificării sociale: "capital cultural", "gust", "habitus". Teza sociologului francez Pierre Bourdieu despre gusturile culturale se aseamănă, într-un fel, cu cea a lui Georg Simmel prin originea kantiană a conceptelor pe care le vehiculează. Dar, spre deosebire de Georg Simmel care utiliza conceptul filozofic de "formă" pentru a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
schimb "lupta pentru a adecva și a apropia simbolurile de clasă" (P. Bourdieu, 1979/1984, 249) este un obiectiv al celor care doresc să se poziționeze superior în structura socială. Aceste diferențe sunt explicate de sociologul francez prin conceptul de habitus, înțeles ca "o formă a internalizării condițiilor de clasă" (P. Bourdieu, 1979/1984, 101), deseori convertit într-o serie de dispoziții, de scheme de percepție și apreciere (de gust) (idem, 170). Iată cum explică Pierre Bourdieu (1992/2007, 243) originea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
deseori convertit într-o serie de dispoziții, de scheme de percepție și apreciere (de gust) (idem, 170). Iată cum explică Pierre Bourdieu (1992/2007, 243) originea și sensul acestui concept într-o altă lucrare, Les règles de l'art (1992): "Habitusul este, cuvântul însuși o atestă, ceva dobândit, un bun ce poate funcționa în anumite cazuri ca un capital", exprimând în primul rând "refuzul unei serii de alternative în care s-a închis știința socială (și, mai general, întreaga teorie antropologică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cazuri ca un capital", exprimând în primul rând "refuzul unei serii de alternative în care s-a închis știința socială (și, mai general, întreaga teorie antropologică): conștiință (sau subiect) vs. inconștient, finalism vs. mecanicism etc." (P. Bourdieu, 1992/2007, 242). Habitusul constă în modurile subiective de a înțelege diferențele de clasă și de a percepe lumea, în preferințele și gusturile pe care indivizii le au. Un habitus produce un stil de viață. De exemplu, el va influența modul de petrecere a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
conștiință (sau subiect) vs. inconștient, finalism vs. mecanicism etc." (P. Bourdieu, 1992/2007, 242). Habitusul constă în modurile subiective de a înțelege diferențele de clasă și de a percepe lumea, în preferințele și gusturile pe care indivizii le au. Un habitus produce un stil de viață. De exemplu, el va influența modul de petrecere a timpul liber, stilul vestimentar, vizionarea filmelor, lectura ziarelor. Unii antropologi recurg la expresii precum "habitusul purtării hainelor" (A. Bălășescu, 2007/ 2008, 79) sau "habitusul hainelor" (J.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lumea, în preferințele și gusturile pe care indivizii le au. Un habitus produce un stil de viață. De exemplu, el va influența modul de petrecere a timpul liber, stilul vestimentar, vizionarea filmelor, lectura ziarelor. Unii antropologi recurg la expresii precum "habitusul purtării hainelor" (A. Bălășescu, 2007/ 2008, 79) sau "habitusul hainelor" (J. Entwistle, 2006b, 51) tocmai pentru a sublinia modul în care habitusul predispune indivizii în alegerea unui anumit tip de haine: de exemplu, clasa de mijloc va valoriza calitatea, și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
au. Un habitus produce un stil de viață. De exemplu, el va influența modul de petrecere a timpul liber, stilul vestimentar, vizionarea filmelor, lectura ziarelor. Unii antropologi recurg la expresii precum "habitusul purtării hainelor" (A. Bălășescu, 2007/ 2008, 79) sau "habitusul hainelor" (J. Entwistle, 2006b, 51) tocmai pentru a sublinia modul în care habitusul predispune indivizii în alegerea unui anumit tip de haine: de exemplu, clasa de mijloc va valoriza calitatea, și nu cantitatea (ibidem). Clasele sociale se disting atât prin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modul de petrecere a timpul liber, stilul vestimentar, vizionarea filmelor, lectura ziarelor. Unii antropologi recurg la expresii precum "habitusul purtării hainelor" (A. Bălășescu, 2007/ 2008, 79) sau "habitusul hainelor" (J. Entwistle, 2006b, 51) tocmai pentru a sublinia modul în care habitusul predispune indivizii în alegerea unui anumit tip de haine: de exemplu, clasa de mijloc va valoriza calitatea, și nu cantitatea (ibidem). Clasele sociale se disting atât prin tipul, cât și prin cantitatea de capital pe care îl dețin. Grupurilor care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
scăzut în capitalul economic (cum ar fi profesorii) au stiluri de viață diferite față de cei cu un capital economic ridicat, dar scăzut cultural (cum ar fi indivizii care administrează afaceri mici). Este clar că fiecare clasă sau fracțiune dezvoltă propriul habitus (M. Halarambos, M. Holborn și R. Heald, 1980/2008, 67). Traducerea în limba engleză a cercetării lui Pierre Bourdieu a suscitat numeroase polemici și interpretări, dintre care cele mai virulente au invocat faptul că lucrarea La Distinction: Critique sociale du
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de trai al populației, prezentarea artei în programele media, migrația, mobilitatea socială, acestea fiind răspunzătoare de mediatizarea gustului elitelor sociale către segmentele mai de jos ale populației (ibidem). Alte cercetări au valorificat din modelul explicativ al gusturilor sociale fie definiția habitusului, fie ideea analizei câmpului de producție culturală. Astfel, o cercetare etnografică recentă (R.A.B. May și K.S. Chaplin, 2008, 57) privind regulile care intră în componența codului vestimentar de acces în cadrul unor puburi din orașul american Athens a pus în evidență
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
analizei câmpului de producție culturală. Astfel, o cercetare etnografică recentă (R.A.B. May și K.S. Chaplin, 2008, 57) privind regulile care intră în componența codului vestimentar de acces în cadrul unor puburi din orașul american Athens a pus în evidență relația dintre habitusul afro-americanilor și codul vestimentar. A fost confirmată ipoteza potrivit căreia ascensiunea în ierarhia socială corespunde schimbării habitusului: populația de culoare, dar cu un capital economic scăzut, nu împărtășește aceleași gusturi vestimentare cu cei care au urcat în ierarhia socială. Astfel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
privind regulile care intră în componența codului vestimentar de acces în cadrul unor puburi din orașul american Athens a pus în evidență relația dintre habitusul afro-americanilor și codul vestimentar. A fost confirmată ipoteza potrivit căreia ascensiunea în ierarhia socială corespunde schimbării habitusului: populația de culoare, dar cu un capital economic scăzut, nu împărtășește aceleași gusturi vestimentare cu cei care au urcat în ierarhia socială. Astfel, studiul confirmă ipoteza lui Pierre Bourdieu privind gusturile indivizilor ca exponente ale clasei sociale. Analiza câmpului de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
producție, adică industria modei (P. Bourdieu, 1979/ 1984, 232), "un exemplu perfect al întâlnirii dintre istoria câmpului de producție, care are legi proprii de schimbare, și istoria spațiului social în ansamblu său, care determină gusturile sociale" (ibidem). Clarificarea relației dintre habitus, capital cultural și câmp de producție înseamnă revenirea la textul lucrării Les règles de l'art, citatul următor fiind ilustrativ în acest sens: [...] de la simplu obiect fabricat, unealtă sau veșmânt, până la opera de artă consacrată travaliul de fabricare materială nu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
socială. În sociologia modei, din păcate, contribuțiile lui Norbert Elias (1939) și Alfred L. Kroeber (1919) au trecut aproape neobservate. O asemenea opțiune metodologică care exclude consemnarea acestor autori își asumă omiterea unor direcții fundamentale în analiza modei: conceptul de habitus, propus de Norbet Elias și, popularizat ulterior de Pierre Bourdieu, precum și ignorarea unui aspect esențial în istoria studiilor modei, anume faptul că antropologul Alfred L. Kroeber este inițiatorul studiului cantitativ al modei vestimentare. Cercetările lui Alfred L. Kroeber au determinat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Sociologia culturii, Matthieu Béra, Yvon Lamy • Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime • Sociologia Parisului, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Statistică aplicată în științele sociale, Claudiu Coman • Valorile românilor (1993-2005), Bogdan Voicu, Mălina Voicu (coord.) În pregătire: Sociologia politică a elitelor, William Genieys 1 Habitus este de fapt cuvântul utilizat de Norbet Elias în limba germană, în prima ediție a cărții, traducerea în engleză dând sensul de personality make-up; conceptul de habitus va fi mai târziu popularizat de Pierre Bourdieu, care a fost un mare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Voicu, Mălina Voicu (coord.) În pregătire: Sociologia politică a elitelor, William Genieys 1 Habitus este de fapt cuvântul utilizat de Norbet Elias în limba germană, în prima ediție a cărții, traducerea în engleză dând sensul de personality make-up; conceptul de habitus va fi mai târziu popularizat de Pierre Bourdieu, care a fost un mare admirator al operei lui Norbert Elias (cf. R. Kilminster și S. Mennell, 2002/2003, 192). 2 Chestionarul conceput de Pierre Bourdieu pentru determinarea gustului estetic al claselor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
212 015 PLOIEȘTI Librăria Humanitas, Piața Victoriei nr. 3, tel. 0244 519 475 Librăria Cărturești, Afi Palace Ploiești, Parter, str. Calomfirescu nr. 2, tel. 0734 554 446 SIBIU Librăria Humanitas "Constantin Noica", str. Nicolae Bălcescu, nr. 16, tel. 0269211434 Librăria Habitus, Piața Mică nr. 4, tel. 0269 250 383 SUCEAVA Librăria Cărturești, Calea Unirii, nr. 22, Iulius Mall, tel. 0330803086 TIMIȘOARA Librăria Humanitas "Emil Cioran", str. Mercy nr. 1, tel/fax. 0256433180 Librăria Cărturești Mercy, str. Mercy nr. 7, tel. 0356
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
mirarea sistematică" a mea ca antropolog. Ea se traduce exact prin asumarea, deseori dificilă, a primelor impresii și prin pornirea firească de a interpreta și înțelege provocările celorlalți prin grila clasică a propriilor mele mentalități. În joc este dominanța propriului habitus. Tocmai de aceea antropologul ,,trebuie să-și chestioneze fără încetare propriile sale propoziții a priori și să se pună în situația de învățare"9. Curios este faptul că această necesară și vitală învățare este astăzi sabotată, constant și eficient, de
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
212 015 PLOIEȘTI Librăria Humanitas, Piața Victoriei nr. 3, tel. 0244 519 475 Librăria Cărturești, Afi Palace Ploiești, Parter, str. Calomfirescu nr. 2, tel. 0734 554 446 SIBIU Librăria Humanitas "Constantin Noica", str. Nicolae Bălcescu, nr. 16, tel. 0269211434 Librăria Habitus, Piața Mică nr. 4, tel. 0269 250 383 SUCEAVA Librăria Cărturești, Calea Unirii, nr. 22, Iulius Mall, tel. 0330803086 TIMIȘOARA Librăria Humanitas "Emil Cioran", str. Mercy nr. 1, tel/fax. 0256433180 Librăria Cărturești Mercy, str. Mercy nr. 7, tel. 0356
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
care trebuie să fie "neutru", distingându-se astfel de alte personaje din lumea evocată, deosebite prin particularitățile de folosire a limbii. Dincolo de toate acestea, se dorește provocarea empatiei cititorului cu o anumită viziune asupra lumii sau, mai degrabă, un anumit "habitus", ca să reluăm termenul lui Bourdieu. Cel mai simplu ar fi, pentru a se evita alunecarea într-un documentar brut sau, dimpotrivă, într-o estetizare deplasată, să se recurgă la forme interioare / exterioare din lumea personajelor, deci la tehnici intermediare de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]