2,626 matches
-
care este și aceea a țărilor din Balcani aflate sub dominație otomană, însă înaintând spre autonomie și independență. În această istorie a Balcanilor există unii participanți, dacă nu controlați, cel puțin antrenați de interesele conflictuale ale marilor puteri rusă, britanică, habsburgică și otomană. Pe de altă parte, elitele moderniste din Moldova și Țara Românească construiesc o cultură de națiune, o cultură-oglindă a marii Națiuni inaugurale, și proiectează o nouă identitate, independentă, care alimentează pasiunile și capacitățile de luptă. Avatarurile raporturilor de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de diversiune în Principate... Eteria a intrat în legătură cu Tudor Vladimirescu din Țara Românească. Personajul este o figură bizară: de origine țăran liber, ridicat apoi la rangul de boier, între timp negustor îmbogățit, dispunînd de o rețea de relații în Imperiul habsburgic. Om de război, el s-a luptat cu turcii alături de ruși pînă în 1812, stabilindu-se la Viena în 1814. În 1820, Vladimirescu se afla în Basarabia și plănuiește insurecția împreună cu Eteria. Acordul dintre Ipsilanti și Vladimirescu pare realizat. Trupele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
intervenție armată a rușilor în Transilvania. Această colaborare este însă zadarnică. Constituția promulgată în martie 1849 nu răspunde chemării de a crea un ducat românesc. Politica de colaborare a eșuat, iar neînțelegerile sînt dramatice. Revoluționarii naționaliști unguri fac față trupelor habsburgice, însă lancu însuflețit de un proiect social și național mobilizează țăranii din Munții Apuseni pentru a opune o rezistență îndîrjită trupelor maghiare. De partea sa, Bălcescu negociază cu forța pumnului un armistițiu pentru a salva idealul din martie 1848: revoluția
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
românismului. Or, viața trăită este complexă, în cadrul populației românești din Transilvania existînd dezbateri și divergențe. În ultimul deceniu al secolului XIX, viitorul politic, al românilor din Transilvania este nesigur. Puterea de atracție a Vechiului Regat este neînsemnată: pentru ardeleni, ordinea habsburgică oferă garanția supraviețuirii naționalității împotriva pericolelor expansiunii slavismului, a germanismului și a naționalismului maghiar iacobin, centralizator și asimilator. Cît despre patrioții din Basarabia, ei deplîng în 1907 faptul că au de a face, ca recurs împotriva rusismului țarist, cu un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
condițiile unei asemenea armonizabilități, aceasta e cestiunea de căpetenie și numai acela care va avea destula putere ca să surprinză nervul cestiunii, acela va afla mijlocul de-a înlătura pentru de-a pururea orice neânțelegere dintre opinia publică română și monarhia habsburgică. Să vorbim așadar verde. E cu putință, în adevăr, ca, prin nenorocitele frecări de partide din România, Austria să câștige și în, cestiunea dunăreană. Din momentul în care luptele de partid au degenerat în România în lupta pentru existența zilnică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
speranța că puterile vor renunța la orice demonstrație navală. [ 1 octombrie 1880] ["DACA N-AR FI FOST... "] Daca n-ar fi fost nicicând vorba despre idealul politic al unei Daco-Romînii nu ne îndoim că românii ar fi trăit în monarhia habsburgică în condițiile croaților, ale polonilor sau ale cehilor; în Rusia, în condițiile armenilor sau ale locuitorilor din provinciile baltice; s-ar fi bucurat adecă de o libertate mărginită de dezvoltare. Aceasta nu li se îngăduie azi pentru că li se atribuiesc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
promit a continua din neam în neam, până la sfârșitul veacurilor. Fericită Românie, ce viitor te așteaptă! [ 4 octombrie 1880] ["ÎN ARDEAL ESTE VORBA... În Ardeal este vorba de câtva timp despre întrunirea unei mari conferențe politice a românilor de sub Coroana habsburgică. După cum spun foile române de peste Carpați cestiunile ce ar fi să se pună înaintea acelei conferențe ar fi având în vedere situația politică și socială a românilor de acolo, dar aceasta nu numai față cu alegerile viitoare pentru Dieta ungară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tocmai pentru că aceasta nu sânt în stare s-o facă, sânt datori a fi cu toată atenția ca nu în momentele când inamici puternici din afară vor sta la pândă, cu scop de a face părți de pradă din monarhia habsburgică, ardelenii să stea indiferenți și să lase ca cei ce se joacă cu soarta popoarelor să zguduie monarhia în interiorul ei. [ 5 octombrie 1880] ["CÎND VEDEM PUBLICÎNDU-SE... "] Când vedem publicîndu-se în "Monitor" licitații cari cuprind păsuieli sau concursuri pentru catedre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
luptă pacinică, dar necurmată, contra încălcărilor sale, cari astăzi ca o undă perfidă alunecă încetișor spre-a ne îneca mai sigur? Dar de ce să nu fim darnici cu probele de călduros prieteșug pe cari roșii în opoziție le dădeau monarhiei habsburgice? Iată ce mai scrie aceeași foaie, după un an de exemplu, la 28 iulie 1875. Iubirea Austriei pentru români este de secoli înscrisă pe mii de spânzurători, pe zidurile a mii de temnițe, pe mii de morminte, pe sute de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
va pune în discuție în sesiunea aceasta încă, poate chiar în decursul a cinsprezece zile, nemafiind altă piedecă decât nevenirea delegatului sârb și a celui bulgar. Despre opiniile Germaniei nu mai poate fi nici o îndoială. Aliată pe față a Imperiului habsburgic, neavând alte interese la Dunăre decât aceleași pe cari le are și monarhia vecină, deși în proporții mai mici, e de mai nainte sigur că avanproiectul va avea un puternic sprijin de la Berlin. Votul Italiei, deși mai puțin clar decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1866. Stânga estremă, ale cării sentimente au început a le împărtăși toți maghiarii, voiește a curăți regimentele de ofițeri nemaghiari și a reorganiza armata în sens național. Nemărturisind încă intenția de-a rupe Ungaria cu totul de legăturile cu Casa habsburgică, stânga estremă dorește deocamdată înlocuirea comunității de azi cu uniunea personală. În termeni simpli asta va să zică: "Împăratul din Viena e în același timp rege la Budapesta; încolo n-avem a împărți nici în clin nici în mânecă cu Cislaitania; iar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a gera provizoriu această nouă legațiune a Republicei Franceze, având rangul de ministru plenipotențiar. E clar că Franța, dacă nu aprobă, desigur înclină a nu dezaproba ideile stângei maghiare asupra raportului de stabilit între cele două părți ale monarhiei habsburgice. Acum, când știm ce e înclinată Franța a cugeta în privirea sorții Ungariei, s-o vedem ce cugetă asupra României, Serbiei și a celorlalte state dunărene. Citim în "Le Temps" al doilea articol prin care ni se dă sfatul a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se ridice ungurii, pe de alta cele trei milioane de români austriaci aveau să fie avizați la cele cinci milioane de conaționali liberi din Principatul moldo-romîn. Carol de Hohenzollern era cuiul răsăritean pe care Prusia-l băga în carnea monarhiei habsburgice, precum Italia era cuiul de la sud, iar Ungaria cel central. Constituirea actuală a Principatului României sub dinastia principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen e așadar asemenea o operă a politicei germane și viitorul acestei țări ar trebui să atragă în mod esențial
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
național unitar și, evident, înainte de a-și fi dobândit suveranitatea, adică de a fi devenit subiect de drept internațional. Astfel, în premieră pentru istoriografia românească, Leonid Boicu a dezvăluit, motivând, locul și rolul jucat de Principatele Române în politica imperială habsburgică pe durata crizei orientale din anii 1853-1856, s-a pronunțat în privința obiectivelor geostrategice ale Vienei și anume, dacă Austria a intenționat cu adevărat să anexeze Principatele sau a urmărit doar să creeze bazele viitoarei ei expansiuni economice și politice, ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
introducerea telegrafiei în Moldova sunt atât de sărace, încât pe baza lor este foarte greu ca cineva să-și poată face o idee exactă asupra acestui aspect al ocupației austriece, ca și asupra legăturii între această acțiune și scopurile politicii habsburgice în Principatele Române. În istoriografia noastră, chestiunea n-a fost decât semnalată și, în rare cazuri, prezentată în câteva rânduri. De aceea, studiul de față se bazează aproape în întregime pe un material inedit, extras din Arhivele Statului Iași și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Române constituiau o sursă de materii prime indispensabile. În aceeași măsură era apreciată importanța țărilor noastre ca piață de desfacere pentru mărfurile austriece. Considerente de ordin strategic și mai ales politic se adăugau la șirul de interese, care determina Imperiul Habsburgic să acționeze în scopul acaparării Principatelor Române. Războiul Crimeii a constituit un moment extrem de favorabil realizării planurilor austriece. Folosindu-se de împrejurările pe care le-a creat războiul, de eclipsarea vremelnică a rolului pe care-l juca Rusia în sud-estul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
forțelor de muncă germane”, îmbunătățirea căilor de comunicație etc. În același scop, la Viena, a fost pus la dispoziția economistului Locenz von Stein ziarul oficios al ministerului de finanțe, „Oesterreichische Zeitung”, pentru a propovădui necesitatea absorbirii Principatelor Române de către Imperiul Habsburgic. Austriecii n-au întârziat să treacă la aplicarea unora din proiectele lor. Ei au început prin a construi șosele prin trecătorile Carpaților: Brașov-Câmpina-București, Brașov-Buzău, Oituz-Grozești și Tarcău, care prezentau o mare importanță economică, dar și strategică. Ele înlesneau pentru viitor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
telegrafului electric în Moldova și Țara Românească. Problema instalării unei linii telegrafice se desprinde cu prioritate - alături de construcția de șosele - din proiectele austriece, dată fiind importanța pe care o prezenta pentru austrieci posibilitatea realizării unei legături rapide cu capitala Imperiului Habsburgic. Înainte de toate, această linie telegrafică trebuia să țină în contact permanent comandamentul trupelor austriece din Principatele Române cu Viena. Atunci când situația politică putea aduce schimbări de la o zi la alta, această legătură căpăta o însemnătate considerabilă. Apoi, o rețea telegrafică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
concureze și pe care trebuia să-l învingă, dacă nu voia să se vadă nevoit să închidă fabrica, ceea ce „ar fi lucrul cel mai nemerit”, adăugau autorii mai sus citați. Ei exprimau interesele producătorilor de lumânări de stearină din Imperiul Habsburgic, care aveau tot interesul și acționau prin toate mijloacele în scopul anihilării oricărei inițiative industriale localnice în țările române. Comentatorul moldovean al acestui articol, reprodus în „Albina românească”, dimpotrivă, aprecia că fabrica de lumânări de stearină a lui Th. Ghica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un nivel de creștere suficient de înalt pentru a forma cadre calificate de care avea să aibă atâta nevoie industria mecanică născândă. Din această cauză, marea majoritate a lucrătorilor calificați era adusă de peste hotare, îndeosebi din statele germane și Imperiul Habsburgic. M. Kogălniceanu spunea în 1855 că a angajat pentru fabrica sa de postav lucrători din străinătate: „mai mulți oameni, maiștri, contramaiștri, calfe, țesători, torcători, apretori, pioari etc. ...”, toți aduși „cu grele cheltuieli, fiindcă fiecare din aceștia numai pentru adusul său
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al ortodoxismului. Constatările privitoare la Rusia pot fi extinse și asupra Austriei, animată de idei anexioniste de esență feudală. Termenii preferați erau cei de națiune greacă, pentru popoarele ortodoxe din Imperiul Otoman, și de națiune iliră, pentru ortodocșii din Imperiul Habsburgic. S-a spus că, prin pacea de la Utrecht (1713), englezii au impus modificarea dreptului public internațional prin ordonarea succesiunii la tronul Spaniei: succesiunile monarhice și princiare vor fi reglementate nu potrivit dreptului de ereditate al suveranului, ci în conformitate cu interesele și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
excluzând, se înțelege de la sine, câteva (deci nu toate) sanctități ale Senatului petersburghez. Socotințile noastre, atât de lapidare, se cer continuate cu altele relative la Principatele Române în măsura să înlesnească o comprehensiune anticipativă. Mai întâi, prin anexarea la Imperiul Habsburgic, Transilvania pierde statutul de principat autonom și încetează să mai joace vreun rol, fie el și redus (cum a fost cel în limitele autonomiei) în raporturile internaționale, încât Moldova și Valahia rămân statele românești cu o reprezentare diminuată pe arena
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru că ele erau văduvite de independență, dar și pentru că autonomia le-a fost grav alterată în secolul XVIII. Perioada care face obiectul considerațiilor noastre coincide și cu transformarea Moldovei și Munteniei în principalul teatru de confruntări militare între Imperiile Țarist, Habsburgic și Otoman, cu întreg cortegiul de implicații și consecințe pe plan economic, social, politic și diplomatic. Zguduitoare sunt, îndeosebi, devastările la care au fost supuse populația și teritoriul românesc, de unde bejenirile și secătuirea economică cu efecte având o durată istorică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
evenimentele externe, stabilesc interdependența între ele și cele interne, au cunoștințe despre ceea ce înseamnă echilibrul de forțe și rațiunea de stat („folosul țării”). Ca urmare a ofensivei catolice și a „uniei” (unirea Bisericii Ortodoxe române transilvane cu Roma), a anexiunilor habsburgice, „mișcarea culturală din Principate își extinde aria de influență și cuprindere, mai mult decât în perioada anterioară, asupra Transilvaniei și Banatului” într-un efort semnificativ de solidaritate ortodoxă, cu o vădită tentă etnică, în spiritul unității de neam, lingvistice și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de cea a Imperiului Otoman. Pe de altă parte, date fiind așezarea geografică și statutul lor juridico-politic, ele au dobândit un loc aparte și bine definit în evoluția chestiunii orientale. Principatele Române erau situate între cele trei mari Imperii: otoman, habsburgic și țarist. Acestea două din urmă se aflau, de la sfârșitul secolului al XVII-lea (Rusia de la începutul celui de al XVIII-lea) în plină ofensivă contra Imperiului Otoman, devenit obiect al expansiunii lor. Or, Principatele Române se interpuneau în calea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]