328 matches
-
îi plăcea să bea, iar regizorul l-a îmbătat și a obținut acordul lui pentru a folosi timp de câteva zile caii de care dispuneau organele de securitate din regiunea Ploiești pentru urmărirea luptătorilor anticomuniști din munții Bucegi. Decorul filmului "Haiducii" a fost cel construit la Buftea în 1966 de scenograful francez Georges Walkhewitch pentru filmul "Serbările galante" (realizat în coproducție cu Studioul Cinematografic București). Realizatorii filmului au apelat la mai mulți consilieri: Nicolae Stoicescu (istoric), Angelus Pellegrini (lupte), Ion Apahideanu
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Ea abia împlinise 19 ani și a fost remarcată de regizorul Dinu Cocea pe când se plimba prin Sinaia împreună cu mama ei. Cele două femei au fost oprite pe stradă de către regizor, care i-a oferit fetei un rol în filmul "Haiducii". Filmul a fost vizionat de responsabilii cu cinematografia care au fost nemulțumiți că în unele cadre apăreau preoți, biserici și cântece religioase. Dinu Cocea le-a replicat: "„Asta-i istoria”". A doua zi, regizorul a primit un telefon și i
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
a spus că Nicolae Ceaușescu a cerut să vadă filmul. Potrivit proiecționistului, secretarul general al PCR ar fi zis la final: "„Bă, dar voi ce aveți cu filmul ăsta, că mie mi-a plăcut. Să mai faceți filme de astea”". "Haiducii" a fost realizat pe peliculă alb-negru și are o lungime de 2080 de metri utili. Copia standard a fost definitivată la 30 decembrie 1965. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 4.700.000 lei. Scriitorul Nicolae Paul Mihail a
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
realizat pe peliculă alb-negru și are o lungime de 2080 de metri utili. Copia standard a fost definitivată la 30 decembrie 1965. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 4.700.000 lei. Scriitorul Nicolae Paul Mihail a scris romanul "Haiducii" pe baza scenariului acestui film. Romanul a fost publicat de Editura Minerva din București în anul 2003 și avea 224 de pagini. El a fost reeditat de Editura Semne în anul 2007, având 204 pagini. Pe coperta cărții sunt trecuți
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
în anul 2003 și avea 224 de pagini. El a fost reeditat de Editura Semne în anul 2007, având 204 pagini. Pe coperta cărții sunt trecuți ca autori și ceilalți doi scenariști, dar Eugen Barbu decedase deja în 1993. Filmul "Haiducii" a avut premiera la 21 aprilie 1966 la Cinematograful Patria din București. În prima zi de difuzare au fost vândute 25 de mii de bilete. Regizorul a afirmat că lumea se ridica în picioare și aplauda atunci când se cânta în
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
21 aprilie 1966 la Cinematograful Patria din București. În prima zi de difuzare au fost vândute 25 de mii de bilete. Regizorul a afirmat că lumea se ridica în picioare și aplauda atunci când se cânta în ocnă „Hristos a înviat”. "Haiducii" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 8.850.537 de spectatori. El se află astfel pe locul 8 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
pic de lustru (datorat prezenței lui Toma Caragiu) - în fine, are de ce să se considere un adevărat film popular”". Filmul a obținut în anul 1966 Premiul „Prima Opera” și Premiul pentru muzică la Festivalul Național al filmului de la Mamaia. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
de lustru (datorat prezenței lui Toma Caragiu) - în fine, are de ce să se considere un adevărat film popular”". Filmul a obținut în anul 1966 Premiul „Prima Opera” și Premiul pentru muzică la Festivalul Național al filmului de la Mamaia. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii", " Urmărirea" și din filmul "Facerea lumii", Hortensia Georgescu a primit Premiul pentru costume - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii", " Urmărirea" și din filmul "Facerea lumii", Hortensia Georgescu a primit Premiul pentru costume - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii".
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii", " Urmărirea" și din filmul "Facerea lumii", Hortensia Georgescu a primit Premiul pentru costume - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii".
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
ostile imperiale îl folosesc drept călăuza pe Gânță, acesta din urmă dorind să-și elimine rivalul în dragoste. Gânță îi urmărește pe haiduci și îi conduce, după urmărirea hangiului Ștefanu lu' Unc, la adăpostul acestora. Prinși în capcana de cătane, haiducii șunt încolțiți într-un varf de munte pe unde numai păsările cerului mai pot trece. Pentru a nu fi capturați de soldați, Pîntea și ceață să se aruncă de pe stănci pentru a servi ca exemplu de curaj celor care vor
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
organelor de anchetă. Părinții lui Stânga au fost Petre Obedean și Stâncă, țărani, desigur săraci, din amintitul sat. Stânga a avut și un frate, pe nume Nicolae, mai în etate decât el cu zece ani. Cei doi frați vor face haiducie laolaltă. După moartea Stancăi, pe la anul 1824, Patru Obedean părăsește Satul Nou și pleacă în lume împreună cu fiii săi, Nicolae și Gheorghe. Se stabilesc, după cum arată însuși Stânga: “La satul Zaiceri, lângă granița Timocului, despărțitoare către șerbia și Turcia”. Așadar
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Îmi puseși alte, turcești: Din Stânga, Deli-Hasan!? Oricum va fi fost, Stânga n’a putut ierta autorităților și trădătorilor islamizarea-turcirea forțată. El fauri un plan de cruntă răzbunare, pe care-l și traduse an fapt prin acțiunea să haiduceasca. Iceputul acestei haiducii cade, potrivit documentelor scrise, în anul 1840; adică la un timp relativ scurt după momentui islamizării. Iar pe acestă noi îl determinăm în baza calculului fazelor în robirea lui Stânga, relatate de el însuși. Balada spune și ea: Când oi
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
anul 1840; adică la un timp relativ scurt după momentui islamizării. Iar pe acestă noi îl determinăm în baza calculului fazelor în robirea lui Stânga, relatate de el însuși. Balada spune și ea: Când oi zice colălie, a plecat în haiducie! Nu pleca de sărăcie, ci pleca de dușmănie! Stăruința cugetului de a scăpa de robie și de a reveni la legea pravoslavnica, se vede limpede din relatarea documentara că, cu prilejul unei vizite la Vidin a polcovnicului Solomon din Țară
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
și ca atare avea libertatea de mișcare. Găvaz la pasă-l punea Și credința că i-o lua. Până la primăvară, Tot că găvaz îmi umblă. El a putut să-și organizeze ceață, apoi, la momentul oportun, să se lanseze în haiducie. Mai întâi a adus la Vidin pe fratele său Nicolae și l-a pus să slujească pe la diverși turci din Vidin. A inițiat în planul acțiunii haiducești pe însoțitorul sau de slujba Dinu, apoi și pe fratele acestuia, Crăciun. Datorită
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
diverși turci din Vidin. A inițiat în planul acțiunii haiducești pe însoțitorul sau de slujba Dinu, apoi și pe fratele acestuia, Crăciun. Datorită așadar acestor împrejurări, Obedenii au putut să cunoască îndeaproape situația turcilor și a o folosi în scopul haiduciei. Ulterior s’a alăturat cetei un al șaselea combatant, pe nume Călin Ungureanu din Alova, tocmit la turcul Hasan că cioban cu 100 lei pe an la 100 de oi. Acesta a adus cu sine și armele ce i le
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
a devenit “Nica din Gradscov”. După cum numele lui Nicola, fratele lui Stânga, dispare în fața omonimului nasului trădător, Nicola-Nicolcea. După cum se știe însă, asemenea confuzii de nume, frecvente în balade, nu modifică totodată și esențialul în nararea faptelor. Plecarea cetei în haiducie a avut loc, după toate probabilitățile, în primăvara anului 1840. Este verosimila nararea baladei că Stânga, pentru a-și camufla ieșirea în haiducie, să fi uzat de pretextul că merge la vânătoare. Pe acest motiv a obținut arme de la pasă
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
confuzii de nume, frecvente în balade, nu modifică totodată și esențialul în nararea faptelor. Plecarea cetei în haiducie a avut loc, după toate probabilitățile, în primăvara anului 1840. Este verosimila nararea baladei că Stânga, pentru a-și camufla ieșirea în haiducie, să fi uzat de pretextul că merge la vânătoare. Pe acest motiv a obținut arme de la pasă, precum și câinele de vânătoare al acestuia. După ce astfel a adormit vigilenta pasei, aducându-i în câteva rânduri vânat bogat de iepuri, într’o
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
folosea la jocuri de copii). Jurământul s’a depus, după cum descrie balada - “ cu genunchi pe săbioara” ; adică jurământul pe armă. Acțiunea lui Stânga, după cum reese din datele tradiției, iar indirect se vede și din cele consemnate poartă trăsăturile clasice ale haiduciei pozitive, cea care lovește în exploatatori, sprijină sărăcimea și are de partea sa simpatiile poporului. Una dintre isprăvile cele mai de seamă săvârșite de ceață lui Stânga, descrisă cât se poate de amănunțit în balada, a fost una totdeauna râvnita
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
ne arse Stângăcuma!” - și să trimită potera. Măsură sortită eșecului deoarece haiducul se retrăsese în adăpostul sau sigur de la Apă Rece, descrisă în legendă sus amintită, deasemeni în balada. Dar acțiunii lui Stânga îi este proprie și trăsătură cealaltă a haiduciei: lovirea totodată în reprezentanții nemusulmani ai păturii înstărite, de multe ori tot atât de lipsiți de scrupule că și turcii. Cele câteva calcări de pradă săvârșite în zona Vidinului pentru procurarea celor strict necesare cetei (hrană, îmbrăcăminte) și drept răzbunare împotriva elementelor
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
să ne lămurim se s’a întâmplat cu Stânga și cu ceață lui în intervalul dintre Aprilie 1841 și Octombrie 1843, cănd ceață reapare urmărită de turci. Pentru această perioadă de timp revenim la balada, care ne dă elementele unei haiducii larg desfășurate. Întâi de toate ea ne înfățișează pe numeroșii sprijinitori ai cetei din diverse localități: Nica și Tufita din Gradscov, Ion Dodolocu din Vârf, Gheoghe Bilan din Ganzova , Ion Dodolocu din Vârf, Gheorghe Bilan din Ganzova, Nicolce din Vidin
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
se reîntâlneau haiducii sau își săvârșeau isprăvile: Haiduc-Cesma, Teiova, podul Belvina, Dincovita, Apa Rece, cetatea de la Albotina, Chiova, Vârf. În sfârșit, materialul cuprins în cele patru variante ale baladei se impune atenției printr’o bogată și prețioasă informație asupra caracterului haiduciei lui Standga. Ea are toate trăsăturile distincte ale unei forme de luptă populară împotriva râului, spre binele celor asupriți. Ceață se călăuzește după principii morale înalte, totdeauna urmate de către adevărații haiduci. Întruchiparea acestora este căpetenia cetei, Stânga. Astfel, decum pornește
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
ia alt interogatoriu. Actele acestui interogatoriu ni s’au păstrat laoalta cu acelea ale organelor austriece și ele toate constituie sursă principala de date contemporane. Cuvântul principal în fața anchetatorilor l-a avut Stânga. Referindu-se probabil la ultima fază a haiduciei sale, Stânga declară răspicat: “Nici în țară turcească, nici în Șerbia, nici în Țară Românească, pe unde ne-am căutat scăparea vieții, nu am făcut nici un fel de rău nimănui sau vreo calcare de vreo pară măcar. Că, de am
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]