770 matches
-
Cid d’antichambre, interpretat în Franța, la o serbare studențească. În 1877 i se pun în scenă la Teatrul Național din București un vodevil, Limba portarului, cu muzica de Ecaterina Malla, și comedia Plouă, o traducere. Un vodevil e și Hangiu (după Albin Valabrègue), scris împreună cu Sever Moschuna. A semnat și alte traduceri și localizări după Georges Feydeau, Edouard Pailleron ș.a. Vodevilurile și farsele sale (Din glumă, Nevasta dracului, Furiile tinereței ș.a.) e greu de spus cât sunt de originale. Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
îi reprezenta pe suverani, pe prinți, pe marii demnitari. Saturn - trist, morocănos și rece conduce viața celor bătrâni și serioși (preoți, călugări, rentieri, pensionari). Luna - umedă și melancolică, are influență asupra tuturor acelora cu meserii nocturne sau ilegale (actori, lumânărari, hangii, cămătari, borfași, etc.). Jupiter - temperat și amical, îi inspiră pe adevărații înțelepți, filosofi, călători și agricultori. Marte - uscat și arzător, conduce soarta soldaților, a medicilor și a tuturor celor ce se ocupă cu fierul sau focul (forjori, lăcătuși, bucătari). Venus
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Paștelui. În nuvela În vreme de război, popa Iancu are bani, iar Stavrache, fratele său, îl moștenește. Eroul are obsesia revenirii personajului de care se teme, are friguri, este bântuit de vedenii. Întoarcerea popei Iancu produce un dezechilibru în viața hangiului Stavrache. Alte narațiuni sunt inspirate din motive folclorice (La Hanul lui Mânjoală, Calul dracului, Abu-Hassan) românești sau orientale sau din opere ale literaturii universale. Caragiale tratează fantasticul cu umor (atmosfera intimă, magică, sugestivă (La Hanul lui Mânjoală), culoarea locală a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
îi aude vocea: "Credeai c-am murit, neică?" Ultima "năzărire" este într-adevăr înfricoșătoare. Într-o noapte cu viscol, o umbră (fratele viu sau mort) avea o mare datorie de plătit. Între cei doi frați se încinge o luptă crâncenă, hangiul este legat și în lumina unei lumânări, cu mințile pierdute, începe să cânte popește, în timp ce fratele său îl privește lung de pe laviță și se clatină în ritmul cântecului. Considerat "scriitorul cel mai zolist, naturalistul nostru prin excelență", I.L. Caragiale, în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
I.L. Caragiale, în nuvela În vreme de război înfățișează un domeniu "curat psihologic" ( G. Călinescu ). Tema acestei nuvele este obsesia (Șerban Cioculescu) și urmărește alienarea ființei în situații tensionate. Deși primește o scrisoare prin care este anunțat de moartea fratelui, hangiul este neliniștit, fiind vizitat în vis de cel dispărut, sub haina unui ocnaș evadat sau sub uniforma de militar. Când, în cele din urmă, Stavrache este căutat de fratele său, care-i cere o sumă de bani ca să acopere o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și de comportament, prezentate într-o detaliată analiză psihologică. La începutul nuvelei, Stavrache renunțase la popie și se afla în fruntea unei bande de hoți. Potera a reușit să-i aresteze, cu excepția căpeteniei. Iancu s-a dus la fratele său, hangiul Stavrache, bărbat respectat, cu un statut social consolidat, să-i ceară părerea. Stavrache s-a înfricoșat, auzind că Iancu a fost tâlhar la drumul mare, dar fiind isteț, găsi o soluție salvatoare. L-a tuns și l-a ras pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a înfricoșat, auzind că Iancu a fost tâlhar la drumul mare, dar fiind isteț, găsi o soluție salvatoare. L-a tuns și l-a ras pe Stavrache, apoi l-a trimis cu un grup de voluntari pe front. În sufletul hangiului s-a ivit lăcomia de bani, gândindu-se că îl moștenea pe Iancu. Într-o zi primi de la Plevna o scrisoare, expediată înaintea luptelor, din care află că fusese numit sergent și decorat cu "Virtutea militară". Stavrache, atins de patima
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
murise pe front, fiind avansat la gradul de sublocotenent. Mâhnit de vestea tristă, a plâns, apoi s-a încurajat bărbătește și a făcut toate demersurile pentru a-l moșteni oficial pe fratele său. Ceva se schimbă în atitudinea și comportamentul hangiului. El este chinuit de gândul că popa Iancu s-ar putea întoarce, are halucinații, visele devin obsesii, coșmaruri. O primă "năzărire" îl prezintă pe Iancu în haine de ocnaș, iar reacția hangiului, cu glasul încărcat de ură, gândindu-se că
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
său. Ceva se schimbă în atitudinea și comportamentul hangiului. El este chinuit de gândul că popa Iancu s-ar putea întoarce, are halucinații, visele devin obsesii, coșmaruri. O primă "năzărire" îl prezintă pe Iancu în haine de ocnaș, iar reacția hangiului, cu glasul încărcat de ură, gândindu-se că își poate pierde averea, scoate în evidența lăcomia care începuse să-l dezumanizeze. Cea de-a doua "năzărire" îl aduce în prim-plan pe Iancu, de astă dată ofițer care râde prăpăstios
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
glasul încărcat de ură, gândindu-se că își poate pierde averea, scoate în evidența lăcomia care începuse să-l dezumanizeze. Cea de-a doua "năzărire" îl aduce în prim-plan pe Iancu, de astă dată ofițer care râde prăpăstios, în fața hangiului: "Gândeai c-am murit, neică?" Protagonistul avea reacții ciudate, devenise irascibil, suspicios, avar, nemilos (de pildă, scena cu fetița care vine să cumpere marfă pe datorie); are gânduri tulburi, vedenii, halucinații, confundă planul real cu visul și se degradează psihic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
real cu visul și se degradează psihic. Punctul culminant este reprezentat de întâlnirea reală dintre frați, în timp ce afară "viscolul urla". Iancu venise să-i ceară cincisprezece mii de lei, ca să acopere suma delapidată din fondurile regimentului. Intrând în criză psihologică, hangiul cu mintea buimăcită și confuză are manifestări explozive, violente. În urma unei altercații cu fratele său, Stavrache este imobilizat, legat cu mâinile deasupra capului, de Iancu și de camaradul său. Dar acesta "îi scuipa și râdea cu hohot", și după ce aprinseră
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este personajul principal, multidimensional, dinamic; acestuia i se face un portret caracterologic minuțios, fiind prezentat la început ca un om "foarte mulțumit; om cu dare de mână, cu han la drum". Având mereu senzații de incertitudine în privința dispariției fratelui său, hangiul trăiește o mare dramă, cu halucinații și închipuiri, acumulează tensiuni și în final cedează, epuizat nervos. La Hanul lui Mânjoală La Hanul lui Mânjoală este o nuvelă fantastică, în care acțiunea se petrece la limita dintre natural și supranatural. În
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cauți cotlon să te aciuezi din drumul lui?! Luând-o peste arături, bărbatul se pomeni în spatele ciudatului han ce fusese cândva, după spusele slugii, casă bisericească. Cu chiu cu vai, găsi cu cale să intre și să dea ochii cu hangiul grec, bulgar ori albanez ce-o fi fost; cu cei doi olteni cu priviri agere sau cu neamțul zdrențuros, o stârpitură de om spân, cu câteva fire de păr roșu drept barbă, cu glasul pițigăiat, cu ochii mărunți și vii
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
era închisă, iar masa stătea rezemată de ea, așa cum o pusese el. A visat?! Nu, n-a putut să viseze fiindcă nu dormise. Trebuia să plece din afurisita asta de casă, acum, în toiul nopții. Degeaba râdea neamțul, degeaba spunea hangiul că se luminează de ziuă, că Tașcă o ținea una și bună că n-au trecut două ceasuri de când s-a dus să se culce. Abia târziu, pe șoseaua Bucureștilor, a început să dea cu socoteală că el tot a
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
murdar, notează Cornel Ungureanu. E departe de inocența Mielului de simbolul pe care-l încorporează Mielul. El semnifică violenta desacralizare a unei lumi"150. Mediul fatid al hanului își pune amprenta cu precădere asupra oamenilor care-l locuiesc, de aceea hangiul grec, bulgar ori albanez de la Hanul Ciorilor sau cârciumarul Ghiță și familia sa de la Moara cu noroc devin victime ale acestui spațiu al morții. Slavici își formase din tinerețe o părere negativă despre această lume lubrică pe care anii n-
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sau târgurilor de provincie; la răscruci mari și mici de drumuri comerciale. Orășenii cu precădere văd hanul ca o fortăreață în care pot găsi cel mai bun adăpost în cazul confruntărilor armate sau a situațiilor de calamitate. "A fi fost hangiu pe vremea aceea nu era treabă rea. Multe averi s-au făcut așa. spunea G.M. Cantacuzino în 1932 într-o conferință la radio evocând atmosfera hanurilor de secol XIX Hanul era în tot timpul anului un centru de activitate vie
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
masă. Se uita spre lăutarii care îi cântau din cobză și țambal. Începea chiolhanul, turnându-și, din carafe, vin aromat în pocale. Își umplea pântecele cu fripturi la frigare pentru a sugruma chiorăiala mațelor. Dacă foamea îl mai căznea încă, hangiul avea, berechet, cu ce să-l ospăteze (ciorbă, pastramă, sarmale, ciulama, pilaf, musaca). Se desfăta mai apoi cu tutun tras din lulea, cafea, rahat și baclava. La sfârșitul zaiafetului, trăgea un rachiu pentru a-l lua somnul mai repede. Urca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cafea, rahat și baclava. La sfârșitul zaiafetului, trăgea un rachiu pentru a-l lua somnul mai repede. Urca în odaie, în cântecul înfiorător al cucuvelei. Își făcea cruce cu limba și scuipa în sân, să nu fie prădat chiar de hangiu care, după ce îl cinstise, îl privea banditește cum pleacă la culcare. Ajuns în cameră, se repedea să închidă bine fereastra pentru a-l ține departe pe Dracula. Știa că, sub clar de lună, însetat de sânge, vampirul își lua zborul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
jurnal de front, cât și mai ales la o anumită stare confuză, haotică, greu de controlat, care, de fapt, se instalează și în conștiința culpabilizată a lui Stavrache, personajul central al operei. Studiul sentimentului de groază al cărui protagonist este hangiul Stavrache, întemeiat în spirit balzacian, pe elementele cupidității dezumanizante, se abate brusc din albia observației metodice, cu aspect de fișă clinică, înscriindu-se, fascinant și acut, pe traiectoria coșmarului oniric. Subiectul are în vedere următoarea desfășurare a nuvelei: un popă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
-se, fascinant și acut, pe traiectoria coșmarului oniric. Subiectul are în vedere următoarea desfășurare a nuvelei: un popă tânăr este căpetenia unei bande de tâlhari. Atunci când ceata acestuia este prinsă, popa se mărturisește fratelui său mai mare, d-l Stavrache, hangiu, care îl ascunde și-l sfătuiește să se ducă voluntar la oaste spre a i se pierde urma. Preotul, de altfel, nici măcar nu era bănuit. În Stavrache însă, s-a născut duhul lăcomiei. Momentul respectiv este marcat de dialogul aparent
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
voluntar la oaste spre a i se pierde urma. Preotul, de altfel, nici măcar nu era bănuit. În Stavrache însă, s-a născut duhul lăcomiei. Momentul respectiv este marcat de dialogul aparent banal, de strict uzaj juridic, ce are loc între hangiu și avocatul care-i întocmește actele de proprietate asupra bunurilor rămase de la fratele său, popa Iancu din Podeni, fostă căpetenie de tâlhari, socotit mort, în războiul de la 1877. În acest moment avocatul face o glumă referindu-se la posibilitatea întoarcerii
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de proprietate asupra bunurilor rămase de la fratele său, popa Iancu din Podeni, fostă căpetenie de tâlhari, socotit mort, în războiul de la 1877. În acest moment avocatul face o glumă referindu-se la posibilitatea întoarcerii fratelui, vorbe care, din păcate, pentru hangiu, nu vor fi în vânt. Timp de cinci ani după război, nimeni nu tulbură pe Stavrache ,,afară decât de popa Iancu volintirul care venea din când în când de pe altă lume să tulbure somnul fratelui său’’. Credința magică în temeiul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
vor fi în vânt. Timp de cinci ani după război, nimeni nu tulbură pe Stavrache ,,afară decât de popa Iancu volintirul care venea din când în când de pe altă lume să tulbure somnul fratelui său’’. Credința magică în temeiul căreia hangiul cade pradă groazei induse de fantasticul coșmaresc postulează tocmai ,,dreptul’’ pe care popa Iancu îl are de a se arăta fratelui său. Această secvență de mijloc a textului este una a acumulărilor de tensiune, a încărcării conștiinței lui Stavrache, ce
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ba !’’ Îndoiala îl chinuie în mod continuu pe Stavrache, o scrisoare vine în sfârșit pentru a-l liniști, cineva îi scrie că sublocotenentul Iancu Georgescu a murit în război. Și totuși, în curând chinurile îndoielii îl cuprind din nou pe hangiu care cade în aceleași fobii halucinatorii ca și Zibal. Autorul introduce acum un element psihic pe care îl va trata și în mod separat: percepția obscură a nevăzutului, presimțirea. Intrăm aproape în domeniul misticiei. Cu toate documentele, Stavrache simte că
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
care îl va trata și în mod separat: percepția obscură a nevăzutului, presimțirea. Intrăm aproape în domeniul misticiei. Cu toate documentele, Stavrache simte că popa trăiește. Și într-adevăr preotul va apărea. Paralelismul cu O făclie de Paște este izbitor: hangiii, și într-o parte și în alta, așteaptă petrecerea catastrofei. Preotul tâlhar, acum ofițer. îi spune că a umblat cu banii regimentului și că are lipsuri de bani ce trebuie cât mai rapid acoperite și-i cere să îl ajute
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]