306 matches
-
(n. 16 aprilie 1927, Deva - d. 30 august 2014, Paris) a fost un scenograf român de teatru și film. A realizat decorurile și costumele actorilor pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "De-aș fi... Harap Alb" (1965) sau "Steaua fără nume" (1966). S-a născut pe 16 aprilie 1927, în orașul Deva. A lucrat ca scenograf de teatru și film, contribuind la realizarea filmelor "Anotimpuri", "De-aș fi... Harap Alb" (1965), "Steaua fără nume" (1966
Ion Oroveanu () [Corola-website/Science/328954_a_330283]
-
cinematografiei românești precum "De-aș fi... Harap Alb" (1965) sau "Steaua fără nume" (1966). S-a născut pe 16 aprilie 1927, în orașul Deva. A lucrat ca scenograf de teatru și film, contribuind la realizarea filmelor "Anotimpuri", "De-aș fi... Harap Alb" (1965), "Steaua fără nume" (1966), "Zodia Fecioarei" (1966). Criticul Călin Căliman a lăudat decorurile somptuoase și baroce create de pentru filmul "De-aș fi... Harap Alb". De altfel, Ion Oroveanu a primit premiul pentru scenografie la Festivalul Național al
Ion Oroveanu () [Corola-website/Science/328954_a_330283]
-
ca scenograf de teatru și film, contribuind la realizarea filmelor "Anotimpuri", "De-aș fi... Harap Alb" (1965), "Steaua fără nume" (1966), "Zodia Fecioarei" (1966). Criticul Călin Căliman a lăudat decorurile somptuoase și baroce create de pentru filmul "De-aș fi... Harap Alb". De altfel, Ion Oroveanu a primit premiul pentru scenografie la Festivalul Național al Filmului de la Mamaia (1965). Ion Oroveanu s-a stabilit apoi în străinătate. A fost căsătorit cu prințesa Manuela Leon Ghika. Pentru activitatea sa artistică, scenograful Ion
Ion Oroveanu () [Corola-website/Science/328954_a_330283]
-
Ionescu (n. 3 ianuarie 1926, București - d. 14 octombrie 1978) a fost un operator și director de imagine de film român. A semnat imaginea pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Erupția" (1957), "Valurile Dunării" (1960), "De-aș fi... Harap Alb" (1965), "Serbările galante" (1966), "Faust XX" (1966), "Comedie fantastică" (1975) și "Povestea dragostei" (1977). El a colaborat în principal cu regizorul Ion Popescu-Gopo. S-a născut la 3 ianuarie 1926, în București. A urmat trei ani de studii la
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
lui Liviu Ciulei. În paralel a lucrat la filme documentare și jurnale de actualități. Grigore Ionescu a realizat, singur sau în colaborare, imaginea mai multor filme regizate de Ion Popescu-Gopo, devenind unul dintre operatorii predilecți ai acestuia: "De-aș fi... Harap Alb" (1965), "Faust XX" (1966), "Comedie fantastică" (1975) și "Povestea dragostei" (1977). În perioada septembrie 1967 - martie 1969, Gore Ionescu a urmat cursuri de specializare în Italia și Franța. În 1968 a fost regizor și operator al filmului documentar "Delta
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
negustor la Liov (George Motoi), Simion, comis al II-lea (Iurie Darie), vistiernicul Cristea (Florin Piersic) și tânărul Ionuț (Sebastian Papaiani). Comisul are în grijă Herghelia domnească de la Timiș, unde se afla și calul Catalan, adus din Spania de la împăratul harapilor și pe care încăleca voievodul atunci când pleca la luptă. Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei (1457-1504), sosește la 21 mai 1469 la hramul Mănăstirii Neamțu. La prânzul organizat la stăreție, după slujba religioasă, tânărul Ionuț Jder i se prezintă domnitorului. Voievodul
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
D.Solomon/ Geronte în "Doctor fără voie" / Molière/ Jabe Torrance în "In piele de șarpe" /T.Williams/ Ștefănescu în "Ultima oră" /M.Sebastian/ Tata în "Povestea unei nebunii obișnuite" / P.Zelenka/ Președintele în "Suflete moarte" / N.V.Gogol/ Împăratul Verde în "Harap Alb" /I.Creangă/ Ianke în "Take, Ianke și Cadâr" /V.I.Popa/ 1. Solovei Rodica, ", actorul și omul.Îndemn la înălțare prin cuvânt", Chișinău, editura Epigraf, 2011
Nicolae Darie () [Corola-website/Science/325641_a_326970]
-
pentru Premiile AER (Asociația Editorilor din România); - "Magicianul în Pădurea Uitării" - 2002, literatură pentru copii, Editura Fundației Pro; - "Orbi în tranziție" - 2003, roman, Editura Fundației Pro; - "Planeta portocalie" - 2003, teatru pentru copii, Editura Fundației Pro. Premiul Uniunii Scriitorilor; - "Relatare despre Harap Alb" - 2004, roman, Editura Fundației Pro. Premiul Asociației Editorilor din România pentru cea mai bună carte pentru copii a anului; - "Ieși din rând!" - 2005, roman, Editura Fundației Pro; 2011 - ediția a doua, Crime Scene Publishing; - "Prințul iluziilor", 2005, literatură pentru
Stelian Țurlea () [Corola-website/Science/326188_a_327517]
-
000 lei. Secvențele de arhivă provin din filme românești realizate în anii 1927-1977 și anume: "Maiorul Mura", "Gogulică ceferist", "Așa e viața", "Visul lui Tănase", "Bing-Bang", " O noapte furtunoasă", "O scrisoare pierdută", "S-a furat o bombă", "De-aș fi... Harap Alb", "Brigada Diverse intră în acțiune", "Cîntecele mării", "Brigada Diverse în alertă!", "B.D. la munte și la mare", " Astă seară dansăm în familie", "Păcală", "Un comisar acuză", "Actorul și sălbaticii", " Nu filmăm să ne-amuzăm", "Premiera", "Iarna bobocilor", " Acțiunea „Autobuzul
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
-i acceptă oferta. Cei doi străbat un teren devastat de un măcel, iar prințul cade într-o fântână și, pentru a scăpa cu viață, este silit să-i spună unde se duce și să devină sluga Spânului sub numele de Harap Alb, jurându-i supunere pe ascuțișul paloșului. Ajunși la curtea lui Verde Împărat, Spânul se prezintă ca fiind fiul de crai și este invitat la masă de către împărat. Unchiul său îi prezintă salăți foarte gustoase din Grădina Ursului și pietre
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
îl trimite pe Harap-Alb să i le aducă. În timp ce se aflau la masă, sosește în sală o vrăjitoare frumoasă (Irina Petrescu), iar Spânul îl trimite pe fiul de crai să-i aducă fata, spre a și-o lua de soție. Harap Alb pleacă spre împărăția unde domnea vrăjitorul Roșu Împărat (Emil Botta), spre a duce fata. Pe drum, i se alătură Gerilă (Puiu Călinescu), Flămânzilă (Mircea Bogdan), Setilă (Florin Vasiliu), Ochilă (Liliana Tomescu) și Păsărilă (Viorel Manta). Între timp, Spânul o
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
spre a duce fata. Pe drum, i se alătură Gerilă (Puiu Călinescu), Flămânzilă (Mircea Bogdan), Setilă (Florin Vasiliu), Ochilă (Liliana Tomescu) și Păsărilă (Viorel Manta). Între timp, Spânul o prinsese pe crăiasa albinelor, pentru ca aceasta să nu-l ajute pe Harap Alb, se făcuse stăpân pe împărăția lui Verde Împărat și pornise război împotriva lui Alb Împărat. Fiul de crai ajunge la castelul lui Roșu Împărat, fiind închis împreună cu tovarășii săi de călătorie, după o luptă cu străjerii, într-o încăpere
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
pornise război împotriva lui Alb Împărat. Fiul de crai ajunge la castelul lui Roșu Împărat, fiind închis împreună cu tovarășii săi de călătorie, după o luptă cu străjerii, într-o încăpere ai cărei pereți sunt înfierbântați. Gerilă strănută și camera îngheață. Harap Alb îi cere lui Roșu Împărat să-i dea fata pentru a se întoarce la Verde Împărat. Vrăjitorul îi pune la masă, iar Flămânzilă și Setilă consumă toată mâncarea și băutura. La noapte, fata se transformă în turturică și se
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
se ascunde după Lună, Ochilă o vede și Păsărilă o prinde. Roșu Împărat îi spune că el are două fete, între care nu există deosebire nici la frumusețe și nici la port. Una dintre ele este adevărată, iar cealaltă nu. Harap Alb trebuie să o lovească cu paloșul pe cea neadevărată. Fata adevărată îi face un semn, iar fiul de crai o lovește cu paloșul pe cea neadevărată. Ajuns în împărăția de unde plecase, Harap Alb vede totul ars și distrus și
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
dintre ele este adevărată, iar cealaltă nu. Harap Alb trebuie să o lovească cu paloșul pe cea neadevărată. Fata adevărată îi face un semn, iar fiul de crai o lovește cu paloșul pe cea neadevărată. Ajuns în împărăția de unde plecase, Harap Alb vede totul ars și distrus și pe frații și tatăl său legați în palat. Spânul îl aștepta acolo, iar cei doi încep să se bată cu săbiile. Fiul de crai îl răpune pe dușman și își eliberează frații și
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
altera nici basmul, nici direcția fundamentală a fanteziei comice. Dana Duma considera că ecranizarea acestui basm i-a solicitat cel mai mult imaginația lui Gopo. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "De-aș fi... Harap Alb" „i-a solicitat la maximum imaginația [regizorului - n.n.], dovada fiind și marile libertăți luate față de textul originar”. Personajul principal este „cam prostuț și cam fricos”, în timp ce Spânul este „un tip fermecător, cu bogat păr negru”. El laudă decorurile somptuoase
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
baroce, „cu trimiteri exuberante sau ironice la tablouri celebre, cu o cromatică intensă și cu sugestii fantastice”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Mezinul împăratului, cam prostuț și fricos, se închipuie Harap Alb și reface traiectul eroului poveștii pe care a îndrăgit-o. Numai că spre palatul lui Verde Împărat e ademenit de Spân, care și-l face argat. Ca să-l piardă, după ce s-a dat drept fiul craiului, Spânul îl trimite
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
Grigore Ionescu (Pr. excelență UNIATEC Milano). Prezențe de neuitat: Emil Botta, în rolul tenebrosului împărat și, firește, Făt-Frumosul Piersic. Secv. rapel: cântecul de pahar al lui Florin Vasiliu.”" Un critic contemporan, regizorul Mihnea Columbeanu, a afirmat că "De-aș fi... Harap Alb" este un film bine organizat, prin care talentul lui Gopo în filmele cu actori s-a apropiat de nivelul geniului din filmele animate cu Omulețul. Criticul sus-menționat comentează următoarele: "„Mult mai bine organizat, în schimb, se relevă De-aș
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
este un film bine organizat, prin care talentul lui Gopo în filmele cu actori s-a apropiat de nivelul geniului din filmele animate cu Omulețul. Criticul sus-menționat comentează următoarele: "„Mult mai bine organizat, în schimb, se relevă De-aș fi Harap Alb, o viziune din nou modernistă asupra basmului clasic al lui Creangă, care îmbină detașarea cu implicarea, și formula „basm în basm” cu autoreferențialitatea și autoconținerea, ca o adevărată serie interminabilă de păpuși Matrioșka. Nu puține sunt opiniile conform cărora
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
basmul cu o familiaritate jucăușă”", basmul lui Creangă fiind parodiat cu ironie. Regizorul îndeamnă spectatorii să se identifice cu personajul principal, fiind folosit procedeului „basmului în basm” cu schimbări de roluri, dedublările și deghizări. Lazăr consideră că "De-aș fi... Harap Alb" este "„prima și, până acum, poate cea mai reușită interpretare cinematografică postmodernă de la noi a unui text canonizat”", regizorul sfidând regulile clasice. Filmul a obținut câteva premii la unele festivaluri de film din țară și din străinătate: Filmul a
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
Acolo, ei unde au vizitat Muzeul Ermitaj și Palatul Petrodvoreț, Florin Piersic și Călin Căliman au făcut o baie în Marea Baltică, iar Cristea Avram s-a plimbat la brațul frumoasei actrițe franceze Marina Vlady. Câteva cadre din "De-aș fi... Harap Alb" (cântecul lui Setilă și cel al lui Gerilă, lupta cu străjerii lui Roșu Împărat) sunt prezentate în filmul "Expresul de Buftea" (1979).
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
acela de a-i ajuta pe copiii selectați, nevăzători sau deficienți de vedere, să devină interpreții a 124 de personaje de poveste din cinci basme românești. Astfel, Prâslea cel voinic și merele de aur, Zâna Zorilor, Făt—Frumos din lacrimă, Harap — Alb și Greuceanu au primit câte o adaptare pentru teatru radiofonic, realizată de regizorul Radu Dinulescu și au devenit subiectele de lucru pentru întreaga echipă implicată în proiect. 21 de elevi nevăzători sau deficienți de vedere, cu vârstele cuprinse între
„Culori radiofonice în 1001 de voci", proiect dedicat copiilor cu deficiențe de vedere, realizat de Radio Trinitas by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101260_a_102552]
-
G. Bacovia” din Bacău, stagiunea 1975/1976) și "Plus sau minus viața" (la același teatru, 1980). A publicat patru volume de teatru: "Balansoar pentru maimuțe" (1972), "Căderea păsării de seară" (1981), " Viața și dragostea într-o vilă stil" (2001) și "Harap Alb și alții" (2002) și a realizat dramatizări comice și carnavalești după Mark Twain ("Prinț și cerșetor" și "Regele și yankeul", adaptare după "Un yankeu la curtea regelui Arthur") și Ion Creangă ("Un boț cu ochi din Humulești" și "Harap
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
Harap Alb și alții" (2002) și a realizat dramatizări comice și carnavalești după Mark Twain ("Prinț și cerșetor" și "Regele și yankeul", adaptare după "Un yankeu la curtea regelui Arthur") și Ion Creangă ("Un boț cu ochi din Humulești" și "Harap Alb"). Piesele sunt alegorii fantasmagorice cu personaje simbolice care alunecă spre tărâmul suprareal ("Constelația Ursului", "Balansoar pentru maimuțe") sau drame polițiste cu accente etice ("Dubla dispariție a Marthei N...", "Plus sau minus viața"). Personajele predilecte ale lui Ștefan Oprea sunt
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
Visul unei nopți de vară, Adunarea păsărilor, Furtuna, s-au montat pentru prima dată opere cu păpuși - Cenușăreasa și Bastien și Bastienne,Bărbierul din Sevilla - și spectacole care au ținut mult timp capul de afiș al teatrului: Motanul încălțat, Pinocchio, Harap Alb. Din anul 2000 conducerea teatrului a fost încredințată lui Călin Octavian Mocanu, care este și Președinte UNIMA-România si ASSITEJ România. Teatrul și-a consolidat o strategie repertorială la nivel de conținut, un portofoliu de titluri din marea literatură clasică
Teatrul Țăndărică, la 70 de ani. Horia Moculescu, amintire excepțională - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101683_a_102975]