518 matches
-
hățurile pe care i le dă unul dintre ei. Mâna lui puternică, bine strânsă pe dârlogi, urnește rapid fermecătorul atelaj. Cei patru cai murgi ungurești, Junkerși frumoși, iuți ca vântul, înhămați potrivit gustului celui mai "simplu" cu putință, doar cu harnașamentul indispensabil care acoperă frumoasele lor siluete fremătătoare. Alergăm către Sans-Souci. Soarele ne inundă fețele din plin. Vântul abate borurile pălăriei mele de pai prea mari care-mi acoperă fața. Of! Pălăria asta odioasă, îmi ascunde pentru o clipă, tot peisajul
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
promisiuni (donații, recompense bănești) până la înscăunare, acestea fiind lovite de nulitate. După alegerea de către Dietă, Poarta confirma noul principe și îl învestea cu însemnele puterii: steagul, sceptrul, arme, o pălărie de paradă împodobită cu pene și un cal cu tot harnașamentul. Înscăunarea avea loc în cadrul unui ceremonial, în prezența reprezentantului sultanului (ceauș), în orașul de reședință a curții princiare, Alba Iulia. După obținerea confirmării, principele era obligat, sub prestare de jurământ, să asigure respectarea capitulațiile și menținerea raporturile cu Poarta. Treptat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cuțite, vârf de săgeată și un fragment din aramă de la un petic de cazan - pl. XV), obiecte de port din os și metal (pandantiv os, fragmente de la aplice, o placă de cataramă bizantină cu decor, două ace, un pandantiv de harnașament și un ac de la o fibulă - pl. XVI) și obiecte de turnat metal (o lingură din lut și două tipare din piatră - pl. VII/5-7), întrebuințate la prelucrarea unor piese de podoabă, similare celor de la București și Budureasca - Prahova. Ultimele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din lut, piatră și bronz: fusaiole de lut (12), cute (4), greutăți din lut (2), tipare piatră (2) și câte un exemplar din următoarele obiecte: o lingură de lut (de turnat metale), un petic de cazan și un pandantiv de harnașament, ambele din bronz. Datorită inventarului precar din așezările aflate în Bazinul Bârladului, nu se remarcă o gamă variată de obiecte. Uneori, până și tipsia (vas frecvent întâlnit) lipsește, precum în cazul așezării de la Dodești. Totodată, din diferite motive (așezări necercetate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tip Dridu, cum ar fi străpungătoare din os (36), fusaiole (26), cuțite (11), cute (8), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), piese de harnașament (2), greutăți din lut (2), clopote (2), precum și piese de port, pandantive (3), mărgele (2), brățări (2), inele (2), nasturi (2), iar cele mai puține (câte un exemplar) sunt obiectele de vestimentație ori anumite unelte, din afara celor amintite. Datorită materialelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
2), inele (2), nasturi (2) și câte o aplică, cataramă, verigă, cercel, nasture și buton; d) obiecte diverse din lut, piatră și metal: 26 fusaiole de lut (la care adăugăm una dintr-o vertebră de pește), cute (8), piese de harnașament (2), clopote bronz (2), greutăți (2), și câte un exemplar dintr-o vatră portativă, râșniță, mască și bilă din gresie. Întreaga gamă de obiecte descoperite în Bazinul Bârladului își găsește analogii în majoritatea așezărilor de tip Dridu, de pe teritoriul Moldovei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unelte din metal (cuțitele, secerile, cosoarele) prezintă similarități cu obiectele găsite la Epureni, Șuletea, Bârlălești-Epureni, Murgeni - Vaslui, Coșna - Suceava, Jariștea, Dragosloveni și Câmpineanca - Vrancea. Prezența armelor (vârfuri de săgeți și unul de lance) este dublată și de câteva obiecte de harnașament (o zăbală dintr-o singură tijă la Simila-Zorleni și un pinten din fier la Dodești), elemente ce susțin trecerea grupurilor migratoare prin zona bazinului și prin vecinătatea acestuia (pl. LXX/5, 6). Analogii întâlnim la Dragosloveni - Vrancea, Bârlad-Moara lui Chicoș
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
combinarea liniilor orizontale și vălurite, care ating apogeul în faza clasică a culturii, circulația și utilizarea inelelor din bronz și a uneltelor-armelor (topoare, vârfuri de săgeți, de lance), de factură locală sau de influență bizantină, în asociere cu obiecte de harnașament (zăbale, pinteni), specifice triburilor turanice, ne determină să considerăm justă cronologia așezărilor de la Dodești, Drăgești, Negrești (Vaslui) și Gârbovăț-Ghidigeni (Galați), în secolele X-XI. În lipsa unor argumente concludente, înclinăm să credem că și celelalte trei situri, de la Rateșul Cuzei, Roșiești și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trăsăturilor ritului și ritualului funerar a fost înlesnită de separarea complexelor creștine, care au anumite particularități (poziționarea scheletului, inventar, lipsa ofrandelor), de cele aparținând populațiilor migratoare, păgâne, care se deosebesc prin alte caracteristici (inventar dominat de arme și piese de harnașament, prezența ofrandelor de animale, în special de la cai). Analiza și interpretarea arheologică a întâmpinat dificultăți în cazul descoperirilor întâmplătoare de morminte izolate, când factorii naturali și cei umani au condus la distrugerea, uneori parțială, a vestigiilor în cauză. Din totalul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
V-E. Cu alte cuvinte, argumentele unei siguranțe în privința apartenenței etnice și religioase trebuie să fie aduse de obiectele din inventar. În cazul creștinilor, obiectele lipsesc sau nu reprezintă arme, în timp ce inventarele nomazilor sunt dominate de arme și elemente de harnașament (pumnale, cuțite, arcuri, vârfuri de săgeți și lance; zăbale, scări de șa, șei etc.) - pl. LXXII/1-5; 9-13, 17; LXXIII/1-5, ca în situația celor de la Bârlad (cele trei puncte), Matca (Galați), dar și din alte locații, precum la Grozești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în celelalte. Ofrandele de cai erau depuse pe una din laturile mormântului, pentru a flanca scheletul uman sau, mai rar, pe un prag de pământ, cum s-a observat la Matca - Galați. Restul inventarului, constituit de obicei din piese de harnașament (zăbale, potcoave, șa), arme (vârfuri de săgeți, cuțite, arcuri), obiecte de podoabă și de vestimentație (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari), se află în preajma celui îngropat. Tabelul următor permite diferențierea pieselor, întrebuințate de autohtoni sau de turanici și indică apartenența
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
turanici și indică apartenența religioasă a celui înmormântat: Statistica de mai sus indică un inventar arheologic modest, dar specific autohtonilor și alogenilor. Populației creștine îi revine un singur obiect (cosorul de vie) în timp ce pentru călăreții nomazi sunt caracteristice piesele de harnașament (șase zăbale, trei potcoave și o șa), armele (șapte vârfuri de săgeți, trei cuțite și un vârf de lance), dar și accesoriile vestimentare (patru catarame, o limbă de curea și patru aplice) sau de podoabă (cinci pandantive globulare și patru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pecenegi, uzi, cumani), din stepele nord-pontice (îndeosebi exemplarele foliacee, cu decor fito-florar). În privința utilizării lor există mai multe păreri: s-a afirmat că erau obiecte de podoabă pentru migratori (purtate singular ori în asociere cu mărgele), că stilizau piese de harnașament (clapetele de piele din dreptul ochilor) sau că aveau un caracter magico-religios. 3.1. Arme și unelte Din categoria armelor, un prim obiect este vârful de săgeată de la Codreni (punctul Vatra satului), fabricat din fier și care dispune de peduncul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și mai târziu, în veacurile XIII-XIV. Tradiția depunerii cailor ca ofrandă, deci sacrificarea lor la moartea stăpânului, constituie un vechi ritual, specific populațiilor ugrofinice și mongoloide din stepele eurasiatice. Inventarul funerar cuprinde pe lângă ofrandele de animale și arme, obiecte de harnașament, vestimentație sau podoabă. Fiind războinici, era normal ca inventarul să conțină arme, iar printre cele mai frecvente în mormintele spațiului bârlădean sunt vârfurile de săgeți și cuțitele. Primele sunt din fier, cu peduncul, de tipuri diferite, unele cu trei aripioare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
executate tot din fier, au lama dreaptă și păstrează pedunculul de fixare a mânerului (în siturile de la Banca și Grivița) - pl. LXXII/7, 8. Aceste exemplare sunt des întâlnite în mormintele turanicilor din Europa răsăriteană și centrală. Dintre elementele de harnașament cele mai numeroase sunt zăbalele, prezente atât în așezări (Simila-Zorleni), dar mai ales în morminte (Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Grivița, Pogonești, Matca și Umbrărești). Cea de la Zorleni (pl. LXX/5) pusă pe seama legăturilor dintre membrii comunității locale și pecenegi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1-5). Aceste exemplare provin din spațiul slavilor răsăriteni, de la unguri și au circulat în perioada secolelor IX-XIII. Unele dintre ele s-au găsit și în Dobrogea, fiind folosite ca nasturi, podoabe printre șiragurile de mărgele ori prinse la piesele de harnașament. De altfel, majoritatea obiectelor de podoabă și vestimentație își găsesc certe analogii nu doar în siturile din Moldova, ci pe întreg teritoriul românesc. Spre exemplu, catarama în formă de liră, din fier, de la Matca, prezintă similarități cu altele de la Târgșor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Equus caballus) și canide (Canis familiaris). Aceste resturi osteologice, unele descoperite la Gara-Banca, indică creșterea animalelor de către băștinași, la care se adaugă și fragmente osoase de la găina domestică (Gallus domesticus). Creșterea cailor se reflectă și în cele câteva piese de harnașament descoperite la Simila-Zorleni și Dodești (o zăbală și un pinten). În cazul stațiunii de la Bârlad-Prodana determinările făcute pe materialul osteologic a evidențiat abundența taurinelor (41,78%), dintre care circa o treime erau de talie mică și medie, cu coarne mici
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
războinici, un singur mormânt de copil - M2, de la Banca), erau așezați de obicei în movile, majoritatea orientați V-E, asemănător creștinilor și aveau în inventar (Anexa 1, tabelele 4-5), pe lângă ofrande (cranii sau părți din corpul cailor), multe obiecte de harnașament (șa, zăbale, potcoave) și arme (vârfuri de săgeți, de lance, cuțite, arcuri), mai rar piese vestimentare (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari). Din punct de vedere etnic, cei îngropați au fost atribuiți pecenegilor și uzilor. În ansamblu, fenomenul generalizării înhumării
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la Brănești (37 din 95 de morminte aveau inventar), Hansca-Limbari (24 din 96 cu piese de inventar) și Hansca-Căprăria (22 din 75 aveau obiecte funerare), descoperirile funerare autohtone sunt foarte puține și nesemnificative. Mormintele turanice includ îndeosebi arme, piese de harnașament, vestimentare sau de podoabă: vârfuri de săgeți (7), cuțite (3), un vârf de lance, zăbale (6), potcoave (3), șa (1), catarame (5), aplice (4), verigi-cercei tâmplă (4) și pandantive-clopoței (5). În ciuda controversatelor raporturi dintre autohtoni și alogeni, ultimii au jucat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bacău și Negrești - Vaslui); brățări fragmentare din sticlă (Dodești - Vaslui); mărgele din chihlimbar și calcedoniu de la Chircești-Miclești, Vaslui; pandantive: unul cordiform, din metal alb (posibil argint), de la Dănești - Vaslui, altul este decorat cu puncte și linii, fiind o piesă de harnașament (Rateșul Cuzei - Vaslui), câteva de tip clopoței, fiind aplicate cerceilor de tâmplă (Bârlad-Parc, Vaslui) și un exemplar foliform, decorat cu puncte, descoperit la Brăhășești - Galați. Obiecte de vestimentație: aplice din argint găsite la Bârlad-Parc, Dodești și Dănești (Vaslui); buton fragmentar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Rugină, Vicoveanu 1967, p. 75; Spinei 1985, p. 113, 183 (fig.11/5, 7, 11-15); Teodor 1997c, p. 92-93; Ilie, Nicu 2002, p. 20 (menționează greșit componența depozitului de la Gârbovăț, în locul armelor, uneltelor agricole și meșteșugărești sunt specificate piese de harnașament, iar datarea este eronată, mai timpurie, secolele VI-VII, când de fapt sunt secolele X-XI); Teodor 2004, p. 395-406 (descris cu amănunte depozitul respectiv). b) Zahareasca: Pe Dealul Zahareasca (Zaharoaia) au fost descoperit mai multe fragmente ceramice, dintre care unele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmente ceramice. Ulterior, în 1977, s-a efectuat un sondaj care a dezvelit prezența a patru locuințe cu vetre din piatră, al căror inventar includea fragmente lucrate cu mâna din veacurile VI-VII. Din aceeași stațiune provine o piesă de harnașament din bronz sau poate un distribuitor de curele, specific secolelor VI-VII. De asemenea, în zonă au mai apărut și trei locuințe cu material specific culturii Dridu (secolele X-XI). Cercetare Gh. Coman, I. Bauman, 1976; sondaj, 1977, I. Bauman și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
zonă au mai apărut și trei locuințe cu material specific culturii Dridu (secolele X-XI). Cercetare Gh. Coman, I. Bauman, 1976; sondaj, 1977, I. Bauman și C. Buzdugan. Întreg materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (pandantiv de harnașament - nr. inv. 1668; tipsie - nr. inv. 3950). Bibliografie: Coman 1980c, p. 221, nota 9, 354 (fig. 144/5) - piesa de harnașament a fost datată greșit în secolele X-XI; Teodor 1997c, p. 134. 98. Rădăcinești (comuna Corbița), județul Vrancea a) Biserică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1977, I. Bauman și C. Buzdugan. Întreg materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (pandantiv de harnașament - nr. inv. 1668; tipsie - nr. inv. 3950). Bibliografie: Coman 1980c, p. 221, nota 9, 354 (fig. 144/5) - piesa de harnașament a fost datată greșit în secolele X-XI; Teodor 1997c, p. 134. 98. Rădăcinești (comuna Corbița), județul Vrancea a) Biserică: între Biserica veche și fostul sediu al C.A.P.-ului s-au găsit fragmente de vase aparținând secolelor VI-VII. Cercetare Gh.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un pat de pământ cruțat, craniul unui cal ce păstra între dinți o zăbală. În inventarul funerar s-au găsit obiecte vestimentare (trei catarame, dintre care una în formă de liră), arme (două vârfuri de săgeți, un cuțit), piese de harnașament (o zăbală și o șa fragmentară) și câteva obiecte cu funcții diferite (fragmente din fier de la un cui, o tortiță și trei obiecte curbate). Cercetare M. Brudiu, 1980. Materialul arheologic se află în colecția Muzeului Județean de Istorie Galați. Bibliografie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]