767 matches
-
sus a Balcanilor, dinaști cântăreți la instrumente tradiționale după care, la rândul lor au urmat muzicienii de azi, cum e maestrul Dumitru Fărcaș. E drept că plăcerile pentru muzică sunt stratificate dar nici melomanul cel mai fidel pianului, viorii, flautului, harpei... n-ar avea niciodată auzul stânjenit de dulcele taragot al lui Dumitru Fărcaș, care întinde vibrant în sunetul lui, ecoul, susurul, vuietul, clinchetul, șoapta, tunetul muntelui, apei, câmpiei, văzduhului, gliei românești. Toate instrumentele pretind muzicieni care scot îngerul din ele
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
-n urmă își lasă lacrimă amară. Când cad plutind pe-ale vântului valuri. În tăcerea nopții răsună baladă, când greierii cântă a disperare. De jalea lor pornesc lacrimi, să-mi cadă. Știind că-i semnal când natura moare. Pe-o harpă antică, ecouri răsună, când vântul bate frunza, de suspină. Adio le spun în loc de noapte-bună, crengilor, cănd după ele se-nclină. De jalea frunzelor, și codrul suspină în vuiet prelung,de aprig vânt bătând! Triști și-nlăcrimați privesc la rădăcină că
SUSPINUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379832_a_381161]
-
plete, săpam nisipu-n agonii de smirnă, bucăți din suflet pârjoleau de sete, rupând din lut nectar soios la cină. Scurgându-și vremea de trăit sub talpă, mesteceni blânzi mă șerpuiau cu dor, strângându-mi ger din suflet ca-ntr-o harpă, pe strunele-i de moarte-mbietor! Și azi mai strâng la pieptu-mi câte-o toamnă, dintr-un castel pierdut sub braț de nori, pe-un vânt stingher călcând cu pași de iarnă, luceferi ning pădurea cu dorul meu din flori
DOR DIN FLORI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381977_a_383306]
-
poemul Icoanei din Catedrala Veneției... Mi-aduc aminte de noi, de tot Ce n-am făcut! Mă înconjoară Spaima de dorul care arde timpii De lacrimi. Mi-am injectat iubirea de Flacără din noi. Apusă la Palatul Dogilor. Stinsă de harpă în Piața San Marco. Sorbeam șampania toamnei venețiene Privind lampa cerului spre care cocorii Se înălțau în chip sinucigaș... Elisabeta IOSIF ... Citește mai mult Toamnă în Venețiaîmi aduc aminte de mineDe atunci, când dădeam întâietatePianului, alunecând solfegiiPână la rumenirea zorilor
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
vioară, poemDe pianină lângă poemulIcoanei din Catedrala Veneției...Mi-aduc aminte de noi, de totCe n-am făcut! Mă înconjoară Spaima de dorul care arde timpiiDe lacrimi. Mi-am injectat iubirea deFlacără din noi. Apusă la Palatul Dogilor.Stinsă de harpă în Piața San Marco.Sorbeam șampania toamnei venețiene Privind lampa cerului spre care cocoriiSe înălțau în chip sinucigaș...Elisabeta IOSIF... VII. DIPLOMA ”CRIZANTEMA IMPERIALĂ”, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017. Seara ”ninge” cu auriile
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
poemul Icoanei din Catedrala Veneției... Mi-aduc aminte de noi, de tot Ce n-am făcut! Mă înconjoară Spaima de dorul care arde timpii De lacrimi. Mi-am injectat iubirea de Flacără din noi. Apusă la Palatul Dogilor. Stinsă de harpă în Piața San Marco. Sorbeam șampania toamnei venețiene Privind lampa cerului spre care cocorii Se înălțau în chip sinucigaș... Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: Toamnă la Veneția / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2286, Anul VII, 04 aprilie 2017
TOAMNĂ LA VENEȚIA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374568_a_375897]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > ÎN BRAȚELE MĂICUȚEI, EU AM CÂNTAT LA HARPĂ Autor: Ana Podaru Publicat în: Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului În brațele Măicuței, eu am cântat la harpă Ana Podaru Nu plânge maică scumpă că-n astă încercare Tu n-ai primit din ceruri o
ÎN BRAȚELE MĂICUȚEI, EU AM CÂNTAT LA HARPĂ de ANA PODARU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374567_a_375896]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > ÎN BRAȚELE MĂICUȚEI, EU AM CÂNTAT LA HARPĂ Autor: Ana Podaru Publicat în: Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului În brațele Măicuței, eu am cântat la harpă Ana Podaru Nu plânge maică scumpă că-n astă încercare Tu n-ai primit din ceruri o mică dezlegare Să poți să-mi stai alături și să mă strângi de mână, Să mă-nvelești când tremur cu vesta ta de
ÎN BRAȚELE MĂICUȚEI, EU AM CÂNTAT LA HARPĂ de ANA PODARU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374567_a_375896]
-
de mine în gura morții hoațe Nu plânge maică scumpă că nu te poți întoarce, Din colțul de batistă puhoi de lacrimi stoarce, Nu plânge că făptura mi-a fost o clipă stearpă, În brațele Măicuței, eu am cântat la harpă. Referință Bibliografică: În brațele Măicuței, eu am cântat la harpă / Ana Podaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2286, Anul VII, 04 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ana Podaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ÎN BRAȚELE MĂICUȚEI, EU AM CÂNTAT LA HARPĂ de ANA PODARU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374567_a_375896]
-
că nu te poți întoarce, Din colțul de batistă puhoi de lacrimi stoarce, Nu plânge că făptura mi-a fost o clipă stearpă, În brațele Măicuței, eu am cântat la harpă. Referință Bibliografică: În brațele Măicuței, eu am cântat la harpă / Ana Podaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2286, Anul VII, 04 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ana Podaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎN BRAȚELE MĂICUȚEI, EU AM CÂNTAT LA HARPĂ de ANA PODARU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374567_a_375896]
-
codrii, florile de tei, perdelel, apele, cărările, cântările, inima, salcâmii, gândul, idealurile, patimile, plopii, talanca, atotștiutoarea(luna), valurile, cumpăna de la fântână, lebăda, lira, coama mării, lunca, ruinele, palatele fantastice, stelele, cerul, stânca, poporul, cartea, fila, arborii, chiparosul, corabia, nădejdile, calul, harpa, Cuvântul ”vânt” rimează cu mormânt, pământ, urlând, sfânt, cânt. ”Cântul” ar putea să aducă o undă de veselie , dar epitetul ”aspru” arată tot tristețea, înfiorarea, dezolarea. Dacă efectele malefice, distructive sunt dominante (farmă, frânge, sfâșie, despică, răscolește, zvârle, arde, îngheață
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
n-au egal! -Nici legumele nu sunt de lepădat, spuse magistratul Simbinacus. Luară apoi masa împreună, încet, schimbând din când în când remarci cu privire la bucatele aflate înainte. Pentru ca atmosfera să fie destinsă Comus Lucretius chemase doi cântăreți din flaut și harpă spre a le încânta auzul. După un timp în care savurară și bucatele dar și muzica, Comus Lucretius aduse discutia pe marginea anchetei. -Cum merge ancheta magistre Simbinacus? -Se pare că batem pasul pe loc ,,Magister extraordinarii”. Nimeni nu știe
PRIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373286_a_374615]
-
de Stat din Constanța, Teatrul „Ion Creangă”, Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”, Școala de Balet Educa și Smart Art Association din București. Tot în cadrul festivalului au avut loc concerte-lecție susținute de maeștri ai scenei românești și internaționale: Ion Ivan Roncea (harpă), Miltiade Nenoiu (fagot), Marin Cazacu (violoncel), Ionuț Bogdan Ștefănescu (flaut), Bogdan Mihăilescu (chitară) și Raluca Oprea (soprană). „Acest festival poate fi asemănat cu un examen de maturitate al instituției. Deși se află la prima ediție, el este rezultatul unui obiectiv
„FLAUTUL FERMECAT” – PREMIERĂ OFICIALĂ LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374861_a_376190]
-
este dumnezeiesc! În casa poetului, apleacă-te și bea Spre împlinirea zodiei te frânge Aici e locul sfânt și nu uita! Aici porunca este vie și învinge. Casa poetului este invizibilă aproape Mister așternut în tărie Izvor curat cu nevăzute harpe Ce schimbă tristețile în bucurie! Referință Bibliografică: Casa Poetului / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1782, Anul V, 17 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CASA POETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374918_a_376247]
-
sufletului Cu uitările , abandonate-n ceață . Aș pictă pe stele privirea-mi înghețată ... Si-as udă în valuri cu lacrimi uscate , Trandafirii albi cu chip de paiața Ce-și agață în spini petalele mașcate . Toate aceste gânduri pe strune de harpa Înnodate cu-n fir subțire de ață , Au creat din mine o păpușă de cârpa Într-o bucățică nouă de viață . gabrielaenerusu Referință Bibliografica: O păpușă de cârpa / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2144, Anul VI, 13
O PAPUSA DE CARPA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375526_a_376855]
-
gânduri, vis de primăveri cu soare, cu al lirei glas în rânduri. PRINȚESA TOAMNĂ Toamnă-prințesă cu frunze-n diademă, te-așteaptă Vântul hoinar la răspântii! Să te surprindă cu flori de crizantemă și să-l însoțești în codrii ruginii! Din harpă veche să îți cânte balade! Să te adoarmă cu vals în plutire! Să-ți aducă vise din verile calde! Să te îmbrace în flori de iubire! În vis de primăvară să vezi câmp cu fragi și din cireșe să îți
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
înflorindu-i partituri pe care e forțat să-și continue nesomnul creației. “A explodat din muguri poezia/ Cu rime-mbrățișate pe clavire/ Și-a luminat în versuri galaxia/ Petalelor de fragedă iubire.// Mi-ai sidefat ingenuu simțirea/ Rostogolind cuvinte pe o harpă,/ Reinventat-ai pentru noi murirea,/ Ca-n nicio primăvară să nu-ncapă.// În trupul meu viorile se-nchină,/ Iar din privirea-ți floare de narcisă/ Se naște simfonia cristalină/ De-atâta vreme pentru mine scrisă.” (A explodat din muguri poezia
BASORELIEFUL “MĂNĂSTIRILOR DIN GÂNDURI” A LUAT FORMA ACESTEI PRIMĂVERI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372349_a_373678]
-
ceru vin, mâncare și niște muzicanți. Îndată slujitorii veniră cu alte arome pe care aceștia le turnară în mai multe pocalele de argint. Caligula gustă din câteva soiuri și rămase plăcut impresionat de gustul acestora. Câțiva cântăreți din flaut și harpă își făcură apariția și după ce aceștia se aplecară în fața celor doi începură să cânte ceva pe un ritm moderat. -Ceva mai vesel, ceva mai vesel! făcu Macro plictisit. Asta-i muzică pentru reuniuni funebre! Cântăreții schimbară și ritmul și melodia
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
misterios/ legând/ clipa mea/ de-a altă viață/ tainică/ orașul se-arată plutitor/ între pământ/ și stele/ ziduri albe, doar albe/ ne-nconjoară pe noi/ și-ntreg Ierusalimul/ asemeni unor trupuri/ în cânt împletite/ cânt fără cuvânt.../ trecem pe sub/ o harpă imensă/ la intrarea/ în mult visatul/ Ierusalim, Ierusalem/ îngerii/ acordează incantații/ sacre/ plutind/ între vremea dintâi/ și chemarea/ din urmă/ a Fiului Omului”. Acestui cânt al unui pelerin modern, intonat, murmurat, în timp ce înaintează spre ținta călătoriei sale, îi urmează poeme
EUGEN DORCESCU, CALEA INIŢIATICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373033_a_374362]
-
bucuria, adorația, iubirea izbucnesc într-o uniformitate mecanică. Ele răsar nestăpânit, în ființă, în tremurarea întregii fețe, în zbaterea inimii, ca o pasăre prinsă, ca o coardă de arc, din care a scăpat într-o viteză uriașă săgeata, ca strunele harpei, ca valurile mării, ca freamătul pădurii...! Adevăr nu este numai în ce-i văzut și se prevede. Adevăr este și în ceea ce izbucnește spontan, din ardoare, din iubirea pe care o aprinde steaua frumuseții trecătoare! Dar iubirea profundă nu are
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
Maurice Ravel și Igor Stravinski. Sergiu Celibidache acorda o importanță particulară efectelor sonore. Așa apare, de pildă, în partea a doua „Vântul stă, florile cântă”, un legănat idilic între instrumentele de suflat din lemn (lalelele) însoțit de coardele cu surdina, harpa și celesta (vântul). Partea a șaptea, „Cântec noaptea crapu-și cântă”, este compusă polifonic; Celibidache folosește acest procedeu de scriitura muzicală, deoarece ascultătorul poate percepe concomitent doar puține voci, asemănător unui lac plin de pești, din care puțini pot fi văzuți
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
Doamne, am plâns câteva clipe... Și am simțit cum Viața renaște-n mine iar. VIAȚA MEA CU LITERE ROMÎNEȘTI Viața mea Ai scris-o cu litere românești. Și mi-ai pecetluit trăirea pe un plai binecuvântat. Mi-ai dat și harpa să îți cânt laudă Și mi-ai dat și versul să mângâi izoarele Și câmpia și omenirea Și asta ca, Tu, Doamne îndurat, Să lași râurile harului să curgă peste toate În România mea, țara mea de naștere Să fiu
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346038_a_347367]
-
Doamne, am plâns câteva clipe... Și am simțit cum Viața renaște-n mine iar. VIAȚA MEA CU LITERE ROMÎNEȘTI Viața mea Ai scris-o cu litere românești. Și mi-ai pecetluit trăirea pe un plai binecuvântat. Mi-ai dat și harpa să îți cânt laudă Și mi-ai dat și versul să mângâi izoarele Și câmpia și omenirea Și asta ca, Tu, Doamne îndurat, Să lași râurile harului să curgă peste toate În România mea, țara mea de naștere Să fiu
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346041_a_347370]
-
vazusem, sus, pe cer Când stam în ploaia boabelor muzicale) Cum norii descojau văzduhul de mister, Pe-ecuator, bătând cifruri sentimentale. Sunau căderile de apă ca niște clopoței, Se lăsau înfrânte fire de lumină, Cu bunăvoință, pe pocnetul orei, La harpă se pornea o melodie lină. Răspândind mareea golului de aer Ploaia îndulcea timpul dintre sonete Din când în când bolta se umplea de vaier Absorbea pământul, văzduhul de sete ... Mirarea mea era o insulă întinsă, Privirea-mi micșora adâncul, pas
FASCINAŢIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347931_a_349260]
-
alai nupțial, un templul albastru în dans, ne-a lovit pe toți parțial în ritmuri macabre de vals, dansează și fulgii pe sus, la răsărit, la nord, la sud, la apus, pe scena vieții e liniște mută, ca umbra de harpe -n delir, se fierbe otrava-n cucută pentru sărmanul rege lear, în cerul sacru domnul pe vatră, cu ochiul către lumea idolatră, o măsoară pe orbită la pândă cu harul lui și iertarea-i blândă. sunt mai străine dorurile-n
ORPHEU N-A MURIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347334_a_348663]