1,540 matches
-
Este cazul Sfintei Alianțe din secolul al XVIII-lea, care era mai degrabă o alianță ce avea o perspectivă ideologică asupra modului în care trebuia prezervată stabilitatea în Europa, propunându-și să prevină ridicarea oricărui stat revoluționar cu pretenții de hegemonie continentală. De asemenea, Antanta, care ia naștere în 1904, este alianța cea mai lungă din istorie, care se bazează pe un ansamblu de valori comune. Iar coaliția declanșată de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din New York și Washington este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
111). Scrisă în perioada „războiului rece”, cartea lui Deutsch identifică o comunitate de securitate ca fiind formată din țările aflate pe țărmurile nordice ale Atlanticului și Mării Nordului și vecinii lor imediați, dar excluzându-le pe cele aflate în epocă sub hegemonie sovietică. După cum se observă, o comunitate de securitate nu exclude faptul că statele membre nu pot intra în dispute pe felurite teme, ci doar că nu vor folosi argumentele forței pentru rezolvarea lor. Derularea normală a relațiilor internaționale poate da
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pentru a-și influența adversarul și pentru a-și menține reputația; acțiunile internaționale și consecințele acestora sunt determinate de distribuția puterii între state (Ibidem, p. 7). Exponenții teoriei balanței de putere afirmă că scopul principal al statelor este evitarea instaurării hegemoniei, iar obiectivul instrumental este menținerea echilibrului de putere în sistem (Ibidem). Acest model anticipează acțiunile statelor în vederea sporirii capacităților militare și formarea alianțelor pentru a contrabalansa amenințările la adresa securiății sale și, în primul rând, împotriva oricărui stat care tinde spre
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
iar obiectivul instrumental este menținerea echilibrului de putere în sistem (Ibidem). Acest model anticipează acțiunile statelor în vederea sporirii capacităților militare și formarea alianțelor pentru a contrabalansa amenințările la adresa securiății sale și, în primul rând, împotriva oricărui stat care tinde spre hegemonie în sistem. Realiștii care au aderat la acest punct de vedere susțin că mecanismul de contrabalansare funcționează apropape perfect pentru prevenirea instaurării hegemoniei fie datorită efectului de descurajare pe care o coaliție anti-hegemonică îl are asupra pretendentului la supremație, fie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pentru a contrabalansa amenințările la adresa securiății sale și, în primul rând, împotriva oricărui stat care tinde spre hegemonie în sistem. Realiștii care au aderat la acest punct de vedere susțin că mecanismul de contrabalansare funcționează apropape perfect pentru prevenirea instaurării hegemoniei fie datorită efectului de descurajare pe care o coaliție anti-hegemonică îl are asupra pretendentului la supremație, fie prin înfrângerea candidatului la hegemonie de către o astfel de coaliție, atunci când aceasta nu a produs efectul de descurajare în momentul formării sale (Levy
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
au aderat la acest punct de vedere susțin că mecanismul de contrabalansare funcționează apropape perfect pentru prevenirea instaurării hegemoniei fie datorită efectului de descurajare pe care o coaliție anti-hegemonică îl are asupra pretendentului la supremație, fie prin înfrângerea candidatului la hegemonie de către o astfel de coaliție, atunci când aceasta nu a produs efectul de descurajare în momentul formării sale (Levy, 2003, p. 7). În această perspectivă, cele două războaie mondiale și cel împotriva Franței lui Napoleon au fost „războaie ale balanței de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
hiperglobaliștilor, momentul de sfârșit al „războiului rece” a marcat trecerea într-o veritabilă „epocă a globalizării”, complet inedită în manifestare, în care comerțul liberal și valorile democratice occidentale se extind global, frontierele dispar, inclusiv clivajul Nord-Sud, iar statele își pierd hegemonia asupra economiilor naționale în favoarea actorilor non-statali. Prin contrast, scepticii se bazează pe studiul intensității și amplitudinii a ceea ce se numește „globalizare”, pentru a conchide că fenomenul contemporan este cel mult o internaționalizare accentuată, în sensul în care, de pildă: ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
globalizării, Paul Hirst și Grahame Thompson prezintă perspectiva unei ordini tripolare bazate pe preponderența „triadei” comerciale formate din SUA (NAFTA și o eventuală implicare în Mercosur), Uniunea Europeană (Europa de Est și Africa de Nord) și Japonia (Asia și Pacific). Încheierea confruntării bipolare și declinul hegemoniei Statelor Unite sunt privite ca vestitorii sfârșitului probabil al geopoliticii, în timp ce o nouă geo-economie întemeiată pe conceptul de competitivitate o va înlocui (Hirst și Thompson, 2000, p. 164). În această perspectivă asupra viitoarei ordini mondiale, accentul se pune pe trecerea de la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prefera o ordine multipolară, în care și-ar putea urmări obiectivele și exercita interesele unilateral și colectiv, nefiind presate sau constrânse de o putere superioară (Ibidem). În plus, puterile majore se simt amenințate de ceea ce ele percep ca aspirații la hegemonie globală din partea Americii; oficialii americani se simt frustrați din cauza eșecurilor în tendința lor de a accede la hegemonie (Ibidem). În consecință, există riscul ca nici una dintre principalele puteri în politica mondială să nu fie cu adevărat satisfăcută cu menținerea pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
presate sau constrânse de o putere superioară (Ibidem). În plus, puterile majore se simt amenințate de ceea ce ele percep ca aspirații la hegemonie globală din partea Americii; oficialii americani se simt frustrați din cauza eșecurilor în tendința lor de a accede la hegemonie (Ibidem). În consecință, există riscul ca nici una dintre principalele puteri în politica mondială să nu fie cu adevărat satisfăcută cu menținerea pe termen lung a statu-quo-ului uni-multipolar (Ibidem). În final, s-au lansat o serie de proiecte ale lumii unipolare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
233-244). Această poziție îi permite să decidă asupra celor mai importante chestiuni internaționale în mod unilateral. Influența ei nu se reduce doar la forța militară sau performanțe economice, ci și la atractivitatea culturală. În opinia unora, supremația Statelor Unite îmbracă forma hegemoniei care, datorită preponderenței copleșitoare (militară, economică, diplomatică), poate influența în mod decisiv politica externă a altor state, asigurând astfel respectarea regulilor de interacțiune între actori în sistemul internațional (Art, 2003, pp. 1-15). În timp ce alții prezintă superioritatea Statelor Unite sub forma unui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Mearsheimer, John J. (2003), Tragedia politicii de forță, Antet, București. McCauley, Martin (1999), Rusia, America și Războiul Rece (1949-1991), Polirom, Iași. McMillan, Susan M. (1997), „Interdependence and Conflict”, Mershon International Studies Review, 41 (1), mai. Miroiu, Andrei (2005), Balanță și hegemonie. România în politica mondială, 1913-1989, Tritonic, București. Modelski, George (1978), „The Long Cycle of Global Politics and the Nation-State”, Comparative Studies in Society and History, 20 (2). Modelski, George și Morgan, Patrick M. (1985), „Understanding Global War”, The Journal of
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
producției, noua diviziune internațională a muncii, noul mediu competitiv care generează aceste procese, poate fi înțeleasă ca rezultatul a două motoare: inovația tehnologică - cu precădere tehnologiile de informare și comunicare, cu un impact covârșitor asupra vieții economice și sociale, și hegemonia ideologiei neoliberale - legată direct de triumful ideologiei economice de piață și a societății de consum (Marin, apud. Bari, 2001, pag. 10). Procesul rapid de globalizare a economiei la nivel mondial, va conduce inevitabil și la modificarea structurii forței de muncă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
din păcate, sunt scandalizat. Rămâne de văzut dacă, la fel ca toți cei care se scandalizează (o demonstrează banalitatea limbajului lor), mă înșel și eu sau dacă revolta mea este justificată prin rațiuni speciale. Dar să încheiem. În anii ’50, hegemonia culturală aparținea PCI, care o gestiona într-o ambianță cu adevărat antifascistă și într-un sincer, chiar dacă în parte deja retoric, respect pentru sistemul de valori al Rezistenței. Apoi, apariția noii forme de Putere reală (adică un fascism complet altul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o gestiona într-o ambianță cu adevărat antifascistă și într-un sincer, chiar dacă în parte deja retoric, respect pentru sistemul de valori al Rezistenței. Apoi, apariția noii forme de Putere reală (adică un fascism complet altul) a creat o nouă hegemonie culturală burgheză, pe care Creștin-democrația și-a însușit-o în mod obiectiv, fără să-și dea seama. Acum, Partidul Comunist, în noua situație istorică a crizei Creștin-democrației, coincidentă cu criza Puterii consumiste, ar putea, dacă ar vrea, să apuce din
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mod obiectiv, fără să-și dea seama. Acum, Partidul Comunist, în noua situație istorică a crizei Creștin-democrației, coincidentă cu criza Puterii consumiste, ar putea, dacă ar vrea, să apuce din nou frâiele în mâini și să propună încă o dată o hegemonie culturală proprie. Autoritatea, care în anii ’50 îi provenea de la Rezistență, îi este dată astăzi de faptul că reprezintă singura parte curată a Italiei, singura parte onestă, coerentă, integră, puternică (până la a institui un fel de stat în stat, iar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
urbaniștii și-au dat seama că centrele comerciale at trebui să dețină monopolul În zona lor, pentru ca nu cumva clientela să fie atrasă de competitori. Era de ajuns ca formula să fie aprobată prin lege, garantându-se astfel centrului comercial hegemonia În aria sa de cuprindere. În aceste condiții, zonificarea rigidă și unifuncțională nu mai reprezintă doar o măsură estetică, ci și un sprijin indispensabil pentru urbanismul științific, putând fi folosită pentru a transforma formulele cu rol de observații În profeții
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
spitale, salubrizare, locuințe decente, educație, apă potabilă și infrastructură). Retorica publică nu era intenționat nesinceră. Cu toate acestea, ea inducea În eroare, fiindcă trecea sub tăcere diversele mijloace prin care dezvoltarea ordonată servea unor importante obiective de apropriere, securitate și hegemonie politică, ce nu ar fi putut fi atinse dacă localitățile de frontieră ar fi fost autonome. Proiectele Autorității Federale de Dezvoltare a Teritoriului erau „blânde” versiuni civile ale noilor sate create În cadrul politicii de luptă contra insurgenților. Beneficiul obținut nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
modificare: doar admirație. Modul strategic În care sunt exploatate dealurile și Înălțimile, complexele instalate În spatele zidurilor sau a barajelor și ierarhia structurală fin gradată ce reflectă funcția și statutul fac ca aceste orașe să lase, de asemenea, o impresie de hegemonie și dominație care este puțin probabil să subziste dincolo de porțile lor. Nyerere a proiectat o nouă capitală, Dodoma, care avea să fie Întrucâtva diferită. Angajamentele ideologice ale regimului aveau să fie exprimate printr-o arhitectură voit nemonumentală. Câteva așezări Învecinate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
al Ministerului american al Agriculturii sau al Ministerului american de Finanțe s-au mutat la Națiunile Unite, la Organizația pentru Hrană și Agricultură sau la USAID (Agenția Statelor Unite pentru dezvoltare internațională), luându-și cu ei experiența și ideile. Combinația dintre hegemonia politică, economică și militară a Statelor Unite, preocupările legate de soarta populația lumii și de rezervele de hrană și productivitatea ridicată a agriculturii americane au determinat o Încredere excesivă În modelul american. Câțiva sceptici, precum Rachel Carson, Începeau să Îl pună
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
imperială”, care respinge priceperea practică deoarece o consideră, În cel mai bun caz, neimportantă și, În cel mai rău caz, o superstiție periculoasă. Relația dintre cunoașterea științifică și cea practică face parte, după cum vom vedea, dintr-o luptă politică pentru hegemonia instituțională a experților și a instituțiilor lor. Văzute din acest unghi, taylorismul și agricultura științifică nu sunt doar strategii de producție, ci și metode de control și apropriere. Mētis: definiția cunoașterii practice Citind excelentele studii semnate de Marcel Detienne și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
intereselor și practicilor determinate de rolurile lor instituționale. Cred că Larry Lohmann ar fi preferat să renunț de tot la termenul de „simplificare”, Însă eu am perseverat și l-am păstrat. Aici se pun cel puțin trei probleme. Prima este hegemonia categoriilor. Cum poate fi clasificată o persoană care lucrează de obicei pentru rude, fiind hrănită de acestea, având dreptul de a folosi o parte din pământul lor ca și cum ar fi al său sau fiind plătită În natură ori bani? Deciziile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
afl) în frunte erau capitaliste. Se ridic) atunci întrebarea: Sunt ț)rile avansate ,,imperialiste” pentru c) sunt capitaliste, sau pentru c) sunt avansate? Creșterea economiilor industriale în secolul al XIX-lea a creat condițiile unui imperialism extins pe tot globul. Hegemonia celor puțini asupra celor mulți a fost produs) de contradicțiile inerente capitalismului, sau de dezv)luirea secretelor naturii, de transformarea științei în tehnologie, si de organizarea forțelor tehnologice la scal) național)? Este imperialismul stadiul cel mai înalt al capitalismului, sau
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de un stat - o entitate public) - înseamn), din perspectiv) internațional), folosire privat) a forței; nu exist) ins) nici un guvern care s) fie r)sturnat, și nici un aparat guvernamental care s) fie tras la r)spundere. Neposedând nici un imbold c)tre hegemonie global), utilizarea privat) a forței nu prezint) un pericol pentru sistemul politicii internaționale, ci doar pentru unii dintre membrii s)i. R)zboiul învr)jbește unele state împotriva altora, aruncându-le într-o lupt) dus) între entit)ți similar constituite
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
victorie prin surprindere, înainte ca decalajele s) se l)rgeasc). Dac) statele și-ar dori maximizarea puterii, ele s-ar al)tură p)rții mai puternice, iar noi nu am mai fi martori la formarea balantelor, ci la crearea unei hegemonii mondiale. Acest lucru nu se întâmpl), deoarece balansarea, nu alinierea este comportamentul indus de sistem. Preocuparea de c)p)tăi a statelor nu este s)-si maximizeze puterea, ci s)-si mențin) pozițiile în cadrul sistemului. Statele de rang secund, dac
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]