936 matches
-
C. Janssen în timpul unei eclipse de soare în India care a observat un spectru necunoscut încă. Apoi, Sir Norman Lockyer folosind un spectroscop a observat că acest spectru era produs de un element încă nedescoperit pe care l-a numit Heliu de la cuvântul grec hellios care înseamnă Soare. Pe Pământ, existența heliului a fost descoperită în anul 1895. Heliul are densitatea de 0,1785 g/l. Hidrocuție - Stare de șoc creată de trecerea bruscă de la temperatura ambiantă la temperatura scazută a
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
observat un spectru necunoscut încă. Apoi, Sir Norman Lockyer folosind un spectroscop a observat că acest spectru era produs de un element încă nedescoperit pe care l-a numit Heliu de la cuvântul grec hellios care înseamnă Soare. Pe Pământ, existența heliului a fost descoperită în anul 1895. Heliul are densitatea de 0,1785 g/l. Hidrocuție - Stare de șoc creată de trecerea bruscă de la temperatura ambiantă la temperatura scazută a apei. Hidrocuția survine ca urmare a suprasolicitării mecanismelor de termoreglare ale
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
Norman Lockyer folosind un spectroscop a observat că acest spectru era produs de un element încă nedescoperit pe care l-a numit Heliu de la cuvântul grec hellios care înseamnă Soare. Pe Pământ, existența heliului a fost descoperită în anul 1895. Heliul are densitatea de 0,1785 g/l. Hidrocuție - Stare de șoc creată de trecerea bruscă de la temperatura ambiantă la temperatura scazută a apei. Hidrocuția survine ca urmare a suprasolicitării mecanismelor de termoreglare ale organismului. Hidrogen (H) - Gaz neutru ce este
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
de 0,1785 g/l. Hidrocuție - Stare de șoc creată de trecerea bruscă de la temperatura ambiantă la temperatura scazută a apei. Hidrocuția survine ca urmare a suprasolicitării mecanismelor de termoreglare ale organismului. Hidrogen (H) - Gaz neutru ce este folosit în locul heliului pentru scufundări la mare adâncime deoarece are un preț de cost mult mai mic. Prezintă marele inconvenient de a fi explozibil când este amestecat cu aer în proporții ce includ prezența a 5,3% oxigen. Hidrogenul este un gaz biatomic
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
se află în contact direct cu mediul subacvatic. Intrare în apă - Pătrunderea scafandrului în mediul subacvatic. Există mai multe modalități pentru intrarea în apă a scafandrului și anume: Încălzitor de gaze - Aparat utilizat pentru preîncălzirea amestecurilor respiratorii pe bază de heliu atunci când se efectuează scufundări la mare adâncime. Încălzitorul de gaze este montat în back-pack-ul scafandrului. Înec - Accident neprevazut ce poate cauza moartea. Înecul se produce cel mai adesea prin asfixiere datorată pătrunderii apei în căile respiratorii. Primul ajutor în caz
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
folosit la anestezie. Narcoza azotului apare în mod practic în timpul scufundării începând cu adâncimea de aproximativ 30 metri. Narcoza cu gaze neutre - Tulburări psiho-fiziologice ce apar atunci când se respiră un amestec respirator compus din oxigen și un gaz neutru (azot, heliu, hidrogen, neon). Simptomele sunt cauzate de acțiunea gazului neutru din amastecul respirator asupra sistemului nervos central. Mecanismul de producere a narcozei cu gaze neutre nu este pe deplin elucidat. Narghilea → Ombilical Navă de scafandri - Navă special amenajată pentru intervenții cu
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
apă a scafandrului autonom. Sistem de cuplare - Sistem mecanic acționat hidraulic sau pneumatic utilizat pentru unirea etanșă a două incinte aflate sub presiune (turelă-cheson, cheson-cheson, lock-in/lock-out-cheson). Sistem de recuperare - Instalație cu care se reține amestecul gazos pe bază de heliu evacuat de scafandri din chesoane sau turelă în pentru a fi refolosit. Sistem de regenerare - Instalație pentru menținerea calității atmosferei dintr-o incintă presurizată. Sistemul de regenerare are incluse următoarele părți componente principale: element circulator, element filtrant, circuit de adăugare
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
Sudare subacvatică - Operațiunea de îmbinare a două piese metalice efectuată sub apă. Sudura subacvatică este de obicei electrică și utilizează electrozi și portelectrozi de construcție specială. Sudura subacvatică poate fi efectuată în mediu umed sau în atmosferă uscată. Supapă de heliu - Dispozitiv aflat în ceasurile de scufundare pentru mare adâncime ce permite evacuarea heliului infiltrat în interior atunci când se efectuează scufundări simulate. Supapă non-retur - Supapă specială care permite trecerea amestecului respirator printr-o conductă numai într-un sens. Supapa non-retur este
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
subacvatică este de obicei electrică și utilizează electrozi și portelectrozi de construcție specială. Sudura subacvatică poate fi efectuată în mediu umed sau în atmosferă uscată. Supapă de heliu - Dispozitiv aflat în ceasurile de scufundare pentru mare adâncime ce permite evacuarea heliului infiltrat în interior atunci când se efectuează scufundări simulate. Supapă non-retur - Supapă specială care permite trecerea amestecului respirator printr-o conductă numai într-un sens. Supapa non-retur este utilizată ca sistem de siguranță în circuitele de alimentare a scafandrului, pentru a
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
submarină este folosită în special în timpul scufundărilor de noapte. Toxicitate a gazelor - Proprietate a gazelor ce compun un amestec respirator de a fi toxice la atingerea unei anumite presiuni parțiale. În funcție de gazele componente există toxicitate a oxigenului, a azotului, a heliului etc. Transfer - Trecerea scafandrilor din turelă în cheson și invers. Transvazare - Trecerea gazelor dintr-un recipient în altul. Transvazarea poate avea loc fie direct dintr-un recipient cu presiune mai mare într-un recipient cu presiune mai mică, fie prin intermediul
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
într-un recipient cu presiune mai mică, fie prin intermediul unei pompe de transfer (compresor sau surpresor) dintr-un recipient cu presiune mai mică într-un recipient cu presiune mai mare. Trimix - Amestec respirator ternar sintetic alcătuit din oxigen, azot și heliu. Tub de respirat - Piesă de bază a echipamentului de scufundare utilizat la suprafața apei în locul detentorului pentru economisirea aerului din butelie. Tubul de respirat este de două feluri: tub de respirat pentru scufundări libere și tub de respirat pentru scufundări
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
zborurile Titan și Saturn anterioare, dar la Apollo 13 ele au fost amplificate de o interacțiune neașteptată cu cavitația turbopompei. Misiunile ulterioare au implementat modificări anti-pogo care erau la acea dată deja în dezvoltare. S-a adăugat un rezervor de heliu la linia de oxigen lichid a motorului central pentru a atenua oscilațiile de presiune și un sistem automat de oprire a propulsiei pentru siguranță. Valvele propulsoare ale tuturor celor cinci motoare J2 ale treptei a doua au fost simplificate. În
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
decât cele mai mari puncte de topire ale metalelor, precum wolframul sau reniul, indiferent de forma să alotropica. Carbonul nu a fost creat în timpul Big Bang-ului, deoarece are nevoie de producerea unei coliziuni triple de particule alfa (nuclee de heliu). Universul s-a extins inițial și apoi s-a răcit prea repede pentru că acest lucru să fie posibil. Oricum, este produs în interiorul stelelor în ramură orizontală, unde un nucleu de heliu este transformat în carbon prin procesul triplu-alfa. A fost
Carbon () [Corola-website/Science/300751_a_302080]
-
producerea unei coliziuni triple de particule alfa (nuclee de heliu). Universul s-a extins inițial și apoi s-a răcit prea repede pentru că acest lucru să fie posibil. Oricum, este produs în interiorul stelelor în ramură orizontală, unde un nucleu de heliu este transformat în carbon prin procesul triplu-alfa. A fost de asemenea creat în stări multi-atomice.Are numărul atomic Z=6. Carbonul a fost descoperit în preistorie și era cunoscut anticilor, care îl preparau prin arderea materialului organic în spații fără
Carbon () [Corola-website/Science/300751_a_302080]
-
botezată Kepler-296f, orbitează în jurul unei stele de două ori mai mici decât Soarele. Kepler-296f este de două ori mai mare decât Pământul, dar cercetătorii nu știu încă dacă este o planetă gazoasă, acoperită de un nor dens de hidrogen și heliu, ori dacă este o planetă bogată în apă, înconjurată de un ocean adânc. O planetă extrasolară (exoplanetă) deosebită este Gliese 581 c, care a fost descoperită în aprilie 2007 la Observatorul astronomic din Geneva: ea prezintă temperaturi de suprafață între
Exoplanetă () [Corola-website/Science/318854_a_320183]
-
pure și unei substanțe compuse, apa. Multe puncte se bazează pe transformări de fază, în special de topire/solidificare a elementelor chimice pure. Cele mai joase puncte criogenice se bazează exclusiv pe relația dintre temperatură și presiunea de saturație a heliului și a izotopilor săi, în timp ce restul punctelor reci (sub temperatura camerei) se bazează pe punctele triple. Exemple ale altor puncte fixe sunt punctul triplu al hidrogenului (−259,3467 °C) și punctul de solidificare al aluminiului (660,323 °C). SIT-90 a
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
și 5,0 K SIPT-90 este definită prin relația dintre temperatură și presiunea de saturație pentru He (heliu-3) și He (heliu-4). Termometrul etalon pentru măsurarea temperaturilor Între 0,65 K și 5 K este cel cu presiune de vapori de heliu. Punctul critic al He este la 3,32 K, iar al He este la 5,19 K, astfel că, practic, se pot măsura temperaturi până la 5 K. Formula de interpolare a temperaturii formula 1 pe curba de saturație a He și
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
coeficienților la temperatura de 2,1768 K reflectă tecerea He de la starea normală ( He) la starea superfluidă (He) (punctul λ). Între 3,0 K și 24,5561 K (punctul triplu al neonului) SIT-90 este definită de termometrul cu presiune de heliu gazos etalonat în trei puncte fixe din domeniu: al neonului, al hidrogenului (v. domeniul următor) și un punct între 3 - 5 K determinat cu termometrul cu presiune de vapori de heliu (v. domeniul precedent). Se propune ca în viitor, punctul
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
neonului) SIT-90 este definită de termometrul cu presiune de heliu gazos etalonat în trei puncte fixe din domeniu: al neonului, al hidrogenului (v. domeniul următor) și un punct între 3 - 5 K determinat cu termometrul cu presiune de vapori de heliu (v. domeniul precedent). Se propune ca în viitor, punctul de etalonare cu vapori de heliu să fie între 4,2 K și 5 K. Dacă drept gaz termometric se folosește He, formula de interpolare a temperaturii formula 1 în funcție de temperatură este
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
fixe din domeniu: al neonului, al hidrogenului (v. domeniul următor) și un punct între 3 - 5 K determinat cu termometrul cu presiune de vapori de heliu (v. domeniul precedent). Se propune ca în viitor, punctul de etalonare cu vapori de heliu să fie între 4,2 K și 5 K. Dacă drept gaz termometric se folosește He, formula de interpolare a temperaturii formula 1 în funcție de temperatură este o parabolă: unde coeficienții "a", "b" și "c" se obțin din valorile presiunii măsurate în
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
grosime, transparență și altele. Procesele de formare a atmosferei sunt legate de compoziția ei chimică, care la rândul ei a influențat procesele climatice. În urmă cu 4,56 miliarde de ani, când s-a format globul pământesc, hidrogenul (H) și heliul ( He) erau deja prezente. Ulterior, datorită densității și greutății specifice scăzute a acestor două gaze, ele nu au mai putut fi atrase și reținute de planetă, disipându-se treptat în spațiul cosmic. Datorită răcirii lente a Terrei și prin activitatea vulcanică
Atmosfera Pământului () [Corola-website/Science/298340_a_299669]
-
perioadă s-au format, foarte probabil, mările și oceanele. Radiația ultravioletă intensă a determinat o descompunere fotochimică a moleculelor de apă, a metanului și a amoniacului, astfel acumulându-se dioxid de carbon și azot. Gazele mai ușoare, precum hidrogenul și heliul, au urcat în straturile superioare ale atmosferei, ulterior disipându-se în spațiul cosmic, pe când gazele mai grele, ca de ex. dioxidul de carbon, s-au dizolvat în mare parte în apa oceanelor. Azotul, inert din punct de vedere chimic în condițiile
Atmosfera Pământului () [Corola-website/Science/298340_a_299669]
-
(sau reacția alfa) este una din cele două clase de reacții de fuziune nucleară prin care stele convertesc heliu în elemente mai grele, celelalte reacții fiind Procesul triplu-alfa. În timp ce Procesul triplu-alfa necesită numai heliu, o dată ce carbonul este prezent alte reacții care consumă heliu sunt posibile: Toate aceste reacții au o rată foarte scăzută și, prin urmare, nu contribuie în
Procesul alpha () [Corola-website/Science/322628_a_323957]
-
(sau reacția alfa) este una din cele două clase de reacții de fuziune nucleară prin care stele convertesc heliu în elemente mai grele, celelalte reacții fiind Procesul triplu-alfa. În timp ce Procesul triplu-alfa necesită numai heliu, o dată ce carbonul este prezent alte reacții care consumă heliu sunt posibile: Toate aceste reacții au o rată foarte scăzută și, prin urmare, nu contribuie în mod semnificativ la producerea energiei în stele. Reacții cu elementele mai grele decât neonul (numărul
Procesul alpha () [Corola-website/Science/322628_a_323957]
-
alfa) este una din cele două clase de reacții de fuziune nucleară prin care stele convertesc heliu în elemente mai grele, celelalte reacții fiind Procesul triplu-alfa. În timp ce Procesul triplu-alfa necesită numai heliu, o dată ce carbonul este prezent alte reacții care consumă heliu sunt posibile: Toate aceste reacții au o rată foarte scăzută și, prin urmare, nu contribuie în mod semnificativ la producerea energiei în stele. Reacții cu elementele mai grele decât neonul (numărul atomic > 10) au loc chiar și mai puține datorită
Procesul alpha () [Corola-website/Science/322628_a_323957]