1,180 matches
-
cu toxice convulsivante (cu clonidină, cu blocanți calcici, cu digitală, cocaină, carbamați, substanțe 101 hipoglicemiante - insulină, antidiabetice orale, oxid de carbon, antidepresoare, carbamazepină); alte cauze de hipoglicemie; alte cauze de șoc (cardiogen, hemoragic, hipovolemic, septic); come convulsivante de cauză neurologică (hematom epidural, meningite); insuficiența cardiacă congestivă și edemul pulmonar. Evoluție, prognostic Formele ușoare și medii răspund la tratament și În general după 8-10 ore de supraveghere, dacă rămân stabili hemodinamic pot fi dirijați pentru asistență psihiatrică În continuare. Pacienții care au
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
ore, hemobilia (sângerare cu punct de plecare hepatic prin căile biliare), hematuria (hemoragie de la nivelul rinichiului sau al tractului urinar exteriorizată prin urină), metroragia (hemoragia genitală cu origine uterină), menoragia menarha (sângerarea menstruală); hemoragia interstițială (intratisulară): echimoze, sufuziuni și chiar hematoame în organe și țesuturi. 11.2. FIZIOPATOLOGIE Sângele este o parte importantă a mediului intern, localizată intravascular fiind un element important de menținere a homeostaziei acestuia. Gravitatea unei hemoragii depinde de: viteza pierderii sângelui: există hemoragii foarte rapide, mortale, chiar
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
aflați în comă, un pacient cu tamponadă cardiacă și hemoperitoneu masiv nu va mai prezenta jugulare turgescente, etc. În același timp, trebuie avute în vedere și asocierile lezionale care generează semne clinice false (contracturi abdominale în leziunile vertebro-medulare; ileus în hematoamele retroperitoneale). În aceste condiții, cu date clinice obiective fragmentate și ades echivoce, diagnosticul se sprijină în urgență pe asocierea de puncții exploratorii, cateterizarea cavităților, teste de laborator posibile și interpretarea rezultatelor gesturilor terapeutice efectuate. Oricât de incomodat de situația critică
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
oculari, reactivității și egalității pupilare. Inegalitatea pupilară poate fi prezentă în leziuni cerebrale ipsilaterale (midriază alături de alte semne de focalizare) sau în cadrul sindromului Claude Bernard Horner instalat într-o fractură de coloană cervicală. Prezența semnelor de focalizare ridică suspiciunea unui hematom intracranian, situație ce impune diagnostic imagistic de urgență și tratament neurochirurgical. Examenul extremității cefalice va trebui completat cu examenul leziunilor bucomaxilofaciale, unele leziuni putând antrena obstrucții ale CARS. b. Examenul coloanei cervicale: Aprecierea clinică, se face prin palpare, căutarea redorii
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
existența unei hemoragii intraabdominale. Puncția peritoneală precizează diagnosticul când aduce sânge. În cazul puncției negative, se impune lavajul peritoneal, iar evacuarea ulterioară a unui lichid intens colorat și roșu, hotărăște laparotomia, în timp ce prezența unui lichid roza poate traduce prezența unui hematom perisplenic, perihepatic sau retroperitoneal necesitând precizări diagnostice suplimentare (examen echografic sau laparoscopie diagnostică, având în vedere posibilitatea agravării unor leziuni toracice prin pneumoperitoneu). e. Examenul bazinului: La pacientul conștient, fracturile de bazin pot fi evidențiate clinic prin presiuni bilaterale pe
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
tisulară. Clasificarea formelor de șoc I . Șocul hipovolemic este determinat de deficitul de volum circulant prin pierderi de sânge, plasmă sau apă • Șoc hemoragic = pierderi de sânge (1 litru, 1 1/2 litri) • Șoc traumatic = etiopatogenie diversă (hemoragie, durere, fracturi, hematoame) • Șoc prin plasmoragie (arsuri, sindrom de strivire) • Șoc prin deshidratare (vărsături, aspirații gastrice, diaree). II. Șocul cardiogen: • Infarct miocardic acut • Aritmii cu decompensări grave cardiace III. Șocul vasogen și neurogen: • Șocul anafilactic prin impactul antigen-anticorp, dar și cu etio- patogenie
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Traumatismelor din cadrul Asociației Americane pentru Chirurgia Traumatismelor (AACTĂ cea mai cuprinzătoare clasificare a traumatismelor hepatice acceptată astăzi pe plan mondial este cea redată În tabelul de mai jos. După cum se observă din această clasificare, principalele entități anatomo-patologice sunt reprezentate de: - hematoamele subcapsularehematoamele intraparenchimatoase - hematoamele retrohepatice - plăgile și dilacerările hepatice ce pot Îmbrăca diverse forme de la simple fisuri, fracturi până la reale explozii ale parenchimului hepatic. Contuziile. Principalele tipuri de leziuni produse prin contuzii sunt: - zdrobirea - apare după compresiunea ficatului; - eclatarea - este produsă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Americane pentru Chirurgia Traumatismelor (AACTĂ cea mai cuprinzătoare clasificare a traumatismelor hepatice acceptată astăzi pe plan mondial este cea redată În tabelul de mai jos. După cum se observă din această clasificare, principalele entități anatomo-patologice sunt reprezentate de: - hematoamele subcapsularehematoamele intraparenchimatoase - hematoamele retrohepatice - plăgile și dilacerările hepatice ce pot Îmbrăca diverse forme de la simple fisuri, fracturi până la reale explozii ale parenchimului hepatic. Contuziile. Principalele tipuri de leziuni produse prin contuzii sunt: - zdrobirea - apare după compresiunea ficatului; - eclatarea - este produsă printr-o lovitură
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
trebuie excluse leziuni intraabdominale asociate. - stă la baza tratamentului conservator. - contuzia hepatică apare ca o leziune rău definită, slab atenuată, care nu Întrerupe vascularizația majoră hepatică sau portală; dilacerarea hepatică apare ca o leziune cu densitate joasă liniară sau ramificată; hematomul subcapsular are o configurație lenticulară caracteristică cu festonarea aspectului periferic al ficatului adiacent; hematoamele parenchimatoase apar mai rotunde sau ovalare În configurație Arteriografia - oferă posibilitatea diagnosticului, dar și a unui tratament embolizantexamenul arteriografic poate evidenția: absența opacifierii unui ram arterial
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
o leziune rău definită, slab atenuată, care nu Întrerupe vascularizația majoră hepatică sau portală; dilacerarea hepatică apare ca o leziune cu densitate joasă liniară sau ramificată; hematomul subcapsular are o configurație lenticulară caracteristică cu festonarea aspectului periferic al ficatului adiacent; hematoamele parenchimatoase apar mai rotunde sau ovalare În configurație Arteriografia - oferă posibilitatea diagnosticului, dar și a unui tratament embolizantexamenul arteriografic poate evidenția: absența opacifierii unui ram arterial Ț semn de secționare sau spasm; extravazarea substanței de contrast ce poate demonstra o
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sau ovalare În configurație Arteriografia - oferă posibilitatea diagnosticului, dar și a unui tratament embolizantexamenul arteriografic poate evidenția: absența opacifierii unui ram arterial Ț semn de secționare sau spasm; extravazarea substanței de contrast ce poate demonstra o sângerare activă sau un hematom subcapsular, intraparenchimatos sau extrahepatic; pseudoanevrism; fistulă arterio-venoasă (arterioportală, arteriohepaticăă; arie avasculară parenchimatoasă hepatică. Laparoscopia - permite o foarte bună explorare a segmentelor anterioare hepatice (III, IV, V și VI) și a segmentului II; fața inferioară a ficatului este și ea accesibilă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pacient cu traumatism hepatic major În antecedente este datorată cel mai frecvent unei hemobilii. - Hemoragia În tractul biliar apare atunci când traumatismul produce o comunicare anormală Între vasele sanguine hepatice și ductele biliare. Hemobilia poate fi rezultatul unei rupturi hepatice centrale (hematom intraparenchimatos) sau poate să apară după ruptura unui anevrism de arteră intrahepatică. - Hemobilia poate fi și rezultatul unui act chirurgical, atunci când chirurgul suturează superficial o dilacerare profundă și creează o cavitate În profunzime. - Hemobilia este caracterizată prin periodicitate - Triada simptomatică
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de citosteatonecroză (fig.II.2) Microscopic - necroza lobulilor, țes. adipos, hemoragie, tromboze, leziuni ale canalelor excretoare (obstrucții, secțiuni, dilatareă Leziuni extrapancreatice La nivelul cavității pancreatice se pot constata prezența de: lichid serohemoragic bogat În enzime; congestie peritoneală; pete de citosteatonecroză; hematoame; perforații de organe cavitare. Retroperitoneal sunt adesea prezente fuzeuri necrotico-hemoragice ce ocupă frecvent șanțurile parietocolice, rădăcina mezenterului sau Întregul retroperitoneu. Extraabdominal pot fi prezente următoarele modificări: revărsat pleural bogat În enzime; congestie pulmonară, atelectazie; revărsat pericardic, leziuni de miocardită; edem
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
postoperatorii (supraveghere activă prin spitalizare; tamponamentul anterior se menține 24-48 ore; antibioterapie pe durata tamponamentului; analgezice, sedative; regim igieno-dietetic; după detamponare: anemizarea zilnică a mucoasei nazale și dezinfecție nazofaringiană) și posibilele complicații postoperatorii (precoce: hemoragie, tumefacție nazală, cefalee, până la detamponare, hematom septal, hematom difuz al bolții palatine, hematom subpalpebral sau tardive: abces al septului în caz de hematom insuficient drenat; perforații tardiveîn cazul unor deficite vasculare; pericondrite, osteite; sinechii septo-turbinale; reîncălzirea postoperatorie a unor focare de infecție cronice: rinite, sinuzite, otite
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
activă prin spitalizare; tamponamentul anterior se menține 24-48 ore; antibioterapie pe durata tamponamentului; analgezice, sedative; regim igieno-dietetic; după detamponare: anemizarea zilnică a mucoasei nazale și dezinfecție nazofaringiană) și posibilele complicații postoperatorii (precoce: hemoragie, tumefacție nazală, cefalee, până la detamponare, hematom septal, hematom difuz al bolții palatine, hematom subpalpebral sau tardive: abces al septului în caz de hematom insuficient drenat; perforații tardiveîn cazul unor deficite vasculare; pericondrite, osteite; sinechii septo-turbinale; reîncălzirea postoperatorie a unor focare de infecție cronice: rinite, sinuzite, otite, amigdalite; prăbușirea
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
se menține 24-48 ore; antibioterapie pe durata tamponamentului; analgezice, sedative; regim igieno-dietetic; după detamponare: anemizarea zilnică a mucoasei nazale și dezinfecție nazofaringiană) și posibilele complicații postoperatorii (precoce: hemoragie, tumefacție nazală, cefalee, până la detamponare, hematom septal, hematom difuz al bolții palatine, hematom subpalpebral sau tardive: abces al septului în caz de hematom insuficient drenat; perforații tardiveîn cazul unor deficite vasculare; pericondrite, osteite; sinechii septo-turbinale; reîncălzirea postoperatorie a unor focare de infecție cronice: rinite, sinuzite, otite, amigdalite; prăbușirea piramidei nazale prin greșeli de
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
regim igieno-dietetic; după detamponare: anemizarea zilnică a mucoasei nazale și dezinfecție nazofaringiană) și posibilele complicații postoperatorii (precoce: hemoragie, tumefacție nazală, cefalee, până la detamponare, hematom septal, hematom difuz al bolții palatine, hematom subpalpebral sau tardive: abces al septului în caz de hematom insuficient drenat; perforații tardiveîn cazul unor deficite vasculare; pericondrite, osteite; sinechii septo-turbinale; reîncălzirea postoperatorie a unor focare de infecție cronice: rinite, sinuzite, otite, amigdalite; prăbușirea piramidei nazale prin greșeli de tehnică) această intervenție presupune în cazul pacientului alergic un management
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
mare decât în prezentația craniană, urmare a manevrelor intravaginale și intrauterine. Prognosticul fetal Riscurile fetale, începând cu asfixia albă sau albastră (SF), sindroamele neurovasculare sau diferite leziuni (fracturi ale oaselor craniului, fracturi de claviculă, de membre, paralizii ale plexului brahial, hematom de sternocleidomastoidian etc.) sunt frecvente. Aceste riscuri cresc în următoarele condiții: vârsta gravidei: peste 35 ani nașterea în pelvină determină o mai mare mortalitate fetală, chiar la multipare; greutatea prea mare (≥ 3500 g) sau prea mică a fătului (≤ 2000 g
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
care realizează o lumină incompletă a pancreasului; sînt utilizate, mai frecvent, în abordul patologiei cozii pancreasului. Aceste incizii sînt practicate rar pentru că: - nu respectă inervația parietală abdominală, secționînd-o, fapt ce favorizează eventrațiile voluminoase; - sînt laparotomii foarte sîngerînde, care predispun la hematoame parietale abdominale ce necesită reintervenții și care, în final, pot produce eventrațiile postoperatorii. 3. Incizia caudată, efectuată la stînga, incizie ce poartă numele a trei chirurgi - Czerny, Kocher și Kausch are indicații mai frecvente pentru că respectă inervația parietală abdominală și
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
tubul a fost suprimat. Evoluția în continuare s-a complicat prin apariția fenomenelor de „stenoză” duodenală, care a impus reintervenția. Surpriză: la reintervenție nu s-a găsit ceea ce așteptam - stenoza determinată de înfundarea bontului diverticulului. Stenoza era generată de un hematom voluminos, situat retroduodenal doi. Incizia și evacuarea colecției au dus la vindecare rapidă. Iată rezultatul neatenției într-o zonă mai pretențioasă. Capitolul V PANCREATECTOMIILE Definiție: îndepărtarea parțială, a unei jumătăți, ori subtotală sau chiar totală a pancreasului ia denumirea generală
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
sau de tumoră este prea mic și nu poate fi utilizat, sau dacă este întrebuințat, rezultatele nu sînt satisfăcătoare; - fiind un gest chirurgical orb, poate duce la lezarea, fie a unui vas mai important, care să ducă la formarea unui hematom intraparenchimatos, fie la lezarea canalului excretor principal, care poate genera complicații grave, cum ar fi fistula pancreatică sau chiar pancreatita acută. Descriem, rezumativ, un caz elocvent, din statistica noastră. Obs.: Bolnava D. F., de 49 de ani, s-a internat
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
unei pancreatite acute necrotice și anume: - pete de spermanțetă pe peritoneul parietal și visceral; - lichid peritoneal de peritonită enzimatică. Explorarea pancreasului a arătat pancreatită acută necrotică, cefalică. Operația a constat din: - incizia capsulei pancreatice de la nivelul capului și evacuarea unui hematom voluminos; - excizia a două zone necrotice, prin digitoclazie; colecistostomie Deirleau, de descărcare; - infiltrarea lojei pancreatice cu un cocktail format din novocaină - 0,50 la sută, trasylol, antibiotic și cortizon. Evoluția postoperatorie, de lungă durată, 33 de zile, dar care a
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
toate cele amintite mai sus, zona de pancreas aleasă pentru efectuarea lor, acuratețea intervențiilor chirurgicale și altele, complicațiile postoperatorii sînt minime sau chiar inexistente. Aceste complicații, locale, pot fi numai trei, mai redutabile: - fistula pancreatică pură; - hemoragiile peritoneale sau și hematoamele pancreatice; - peritonitele enzimatice, mai rar cele banale. Cîteva generalități despre fiecare complicație și modul de rezolvare a acestora. Fistulele pancreatice pure au o apariție care depinde de factorii amintiți, în proporție de 5 - 7 la sută. Noi, ocupîndu-ne de aceste
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
întîlnite, mai ales după pancreatectomiile „minime” (biopsii) efectuate la nivelul capului pancreasului și în special pe fața posterioară a glandei. Se manifestă fie prin hemoragii peritoneale, care impun intervenția chirurgicală, pentru stabilirea diagnosticului cauzal și a opri hemoragia, fie ca hematom retropancreatic, mai frecvent, sau chiar intrapancreatic. Sursele acestor hemoragii pot fi: vase sanguine lezate de la nivelul capsulei pancreasului, sau, mai rar, vase sanguine de la nivelul pancreatotomiei, fără a fi însoțite și de fistulă pancreatică. Conduita este unică: efectuarea hemostazei printr-
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
operații pe pancreas, s-au complicat cu fistule pancreatice, la care vom descrie și conduita chirurgicală. Obs. I: O bolnavă tânără, dar obeză, a fost operată de urgență pentru pancreatită acută necrotico- hemoragică, confirmată la laparotomia exploratoare. Examinarea pancreasului arăta hematom întins subcapsular pancreatic, care după deschiderea și evacuarea sa punea în evidență o necroză pancreatică; nerectomie. Operația s-a sfîrșit cu montarea unui tub de polietilenă de grosime convenabilă, pentru dirijarea și drenajul unei fistule potențiale. Postoperator, a apărut drenajul
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]