4,228 matches
-
fazei de început a epocii fierului. Ea reflectă nivelul de cultură materială și spirituală al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu; - construcția evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri, cât și sistemul de fortificații specific epocii feudale; - balanța, însemn heraldic care evocă justiția socială, face aluzie la echilibrul și cumpătarea locuitorilor, amintind, totodată, rolul activităților comerciale în progresul social; - brâurile argintii transpun în stema bogăția hidrologica a județului și desemnează râurile Mureș, Tarnava Mică și Niraj. Anexă 7 STEMA JUDEȚULUI
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
însumate: - edificiul religios reprezintă renumită ctitorie brâncoveneasca ce dă faima localității; - acvila bicefala este un semn specific familiei Cantacuzino, din care făcea parte și Constantin Brâncoveanu; evocă ornamentul existent pe stâlpul de la Foișorul lui Dionisie, de la ctitoria de aici; - figurile heraldice din câmp amintesc, pe de o parte, natura specifică zonei, pădurile de stejar, iar pe de altă parte, renumită ceramică de Hurez, chintesența a creației populare din zonă. ----------------
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
din Bucovina, cât, mai ales, pentru meritele sale câștigate în serviciul statului 92. Stema acordată cu acest prilej era compusă dintr-un scut tăiat, despicat în două partea superioară, având în dreapta, pe roșu, steaua de aur cu șapte raze, simbolul heraldic al familiei, în stânga, pe aur, capul de bour natural, aluzie la o descendență domnească anterioară a membrilor familiei, iar în partea inferioară a scutului, pe galben, o ancoră, ce dovedea înrudirea cu familia Panaioti (Vasile, tatăl său se căsătorise cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care o ia laptele împroșcat o prefigurează foarte exact pe cea a unui obiect fabricat a cărui concepție ar părea să țină de arbitrarul cel mai complet, mă refer la o coroană, mai precis o coroană de conte : conform artei heraldice, un cerc de metal evazat, decupat în partea de sus în vîrfuri, fiecare cu o perlă la capăt (la drept vorbind, șaisprezece, în loc de douăzeci și patru cîte avea împroșcătura, însă numărul depinde pro babil de viscozitatea lichidului). În ierar hia nobiliară franceză
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
regale sau nobiliare, obiecte bizare ce ar putea fi luate drept capricii ale artei cărora nu le-ar corespunde nimic în natură, devansează cunoașterea acestor realități încă neobservate care sînt stările cele mai fugitive ale materiei. Mai mult : ierarhia simbolurilor heraldice o reflectă direct pe cea care se poate stabili între aceste stări ale lumii fizice ; sub aspectul instabilității, starea gazoasă se situează deasupra stării lichide... Totuși, abia la sfîrșitul secolului al XIX-lea, odată cu apariția cronofotografiei, s-a descoperit că
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a și putut Împodobi. Și au căzut destule, chiar Împodobite; sau invers... Acea extremitate a fost Împodobită cu cununa de lauri a atleților și Învingătorilor antichității, cu diadema monarhilor ajunsă, dar În Evul Mediu, la acea diversitatede ranguri ale coroanei heraldice, În sfârșit cu nimbul sfinților. Și, tot de devreme, omul s’a gândit să potejeze acea extremitate, valoroasă Între celelalte valori ale trupului său, un fel de primus inter pares, măcar față de intemperiile Naturii. Și așa a apărut pălăria, aceea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
emblema metropolei Singapore, un cap de leu pus pe un corp de pește. Ne amestecăm printre sutele de vizitatori de toate vârstele și etniile, fiecare grăbit să imortalizeze pe peliculă vestitul monument, mărturie a originii sale seculare și a numelui heraldic. Deși statuia este de proporții modeste, un leu cu coama ridicată și privirea ațintită În depărtările mării, a devenit locul cel mai Îndrăgit de localnici și străini, În toate momentele zilei, dar tinerii preferă răcoarea nopții și iluminatul Esplanadei din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
por al fântânii prin care putem străbate cer după cer, clopot după clopot, univers după univers înspre Ordo ab Chaos. Dar printre puținele doctrine în care dogma și strictețea ritualurilor de accedere la lumină, la Cuvânt, francmasoneria și segmentul său heraldic rosicrucianismul acordă supremație magistrului prin liberă gândire. Și Adevărul ne va elibera. Limbajul ritualului vieții pentru credința omului Singura inițiere de care avem nevoie este de a intra în inima lui Dumnezeu, astfel încât inima Lui să intre în noi458. Încercând
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
formă: octogonala; - latura octogonului (l): 11,1 mm; - rază cercului circumscris (R): 14,5 mm; - grosimea (g): 2,49 mm; - greutatea: 15,551 g; - marginea: netedă; - anul emisiunii: 2001. Aversul și reversul celor trei monede conțin atât elemente grafice și heraldice comune, cât și elemente specifice. Aversul monedelor cuprinde: a) elemente comune: ... - în partea superioară este gravata circular cu majuscule inscripția "ROMÂNIA" ; - în partea inferioară este amplasată central stema României, flancata de anul emisiunii "2001". Sub stema este gravata pe orizontal
CIRCULARA nr. 17 din 27 august 2001 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a trei monede din argint cu valoarea nominală de 50 lei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136365_a_137694]
-
municipiilor, orașelor și comunelor, denumite în continuare heraldica teritorială, simbolizează, într-o formă concentrată, tradițiile istorice, precum și realitățile economice și social-culturale locale, specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale. ... (2) Elaborarea proiectului stemei se face cu respectarea strictă a normelor științei și artei heraldice și a tradițiilor românești în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Națională de Heraldica, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, denumită în continuare Comisia Națională. ... (3) Proiectul stemei poate fi realizat de autoritățile administrației publice locale prin mijloace proprii sau
HOTĂRÂRE nr. 25 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147533_a_148862]
-
comun al prefectului municipiului București și al prefectului județului Ilfov. ... Articolul 4 (1) Comisia prevăzută la art. 3 analizează proiectele de stema însușite de consiliul județean, respectiv de consiliul local, urmărind să se asigure exprimarea corectă, din punct de vedere heraldic, a elementelor incluse în steme, valorificarea patrimoniului heraldic local, unitatea stilistica și evitarea repetărilor. (2) În cazul în care comisia județeană consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 1, restituie propunerea de stema primarului sau președintelui consiliului județean
HOTĂRÂRE nr. 25 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147533_a_148862]
-
județului Ilfov. ... Articolul 4 (1) Comisia prevăzută la art. 3 analizează proiectele de stema însușite de consiliul județean, respectiv de consiliul local, urmărind să se asigure exprimarea corectă, din punct de vedere heraldic, a elementelor incluse în steme, valorificarea patrimoniului heraldic local, unitatea stilistica și evitarea repetărilor. (2) În cazul în care comisia județeană consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 1, restituie propunerea de stema primarului sau președintelui consiliului județean, după caz, cu precizarea motivelor neacceptării și cu
HOTĂRÂRE nr. 25 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147533_a_148862]
-
nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 1, restituie propunerea de stema primarului sau președintelui consiliului județean, după caz, cu precizarea motivelor neacceptării și cu propuneri concrete de elemente, care să asigure realizarea unui proiect corespunzător din punct de vedere heraldic și istoric. ... (3) Proiectul stemei refăcut va fi supus consiliului județean, respectiv consiliului local, spre o nouă însușire. ... Articolul 5 Propunerile de stema, analizate de comisiile județene, se înaintează pentru avizare, însoțite de un memoriu justificativ, sub semnătură prefectului și
HOTĂRÂRE nr. 25 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147533_a_148862]
-
spargerea stemei dinastice a domnilor Munteniei și duci de Amlas și Făgăraș a Basarabilor. Semnul indică patronajul acestor domni asupra unei părți din spațiul istoric al actualului județ, fiind intrat în convenția heraldica europeană, din epoca până astăzi, ca semn heraldic vlah și semn în stema dinastica a domnilor Valahiei mari. ● Partea SINISTRA - smalt roșu încărcat cu trincleta foliata, obținut prin spargerea stemei municipiului Sibiu, cu reținerea smaltului cu semnificația lui și a trincletei foliate, aceasta funcționând ca semn sigilar și
HOTĂRÂRE nr. 1.296 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea stemei judeţului Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146339_a_147668]
-
vlah și semn în stema dinastica a domnilor Valahiei mari. ● Partea SINISTRA - smalt roșu încărcat cu trincleta foliata, obținut prin spargerea stemei municipiului Sibiu, cu reținerea smaltului cu semnificația lui și a trincletei foliate, aceasta funcționând ca semn sigilar și heraldic autentic al Universității Săsești. Este un semn de patronaj, după constituire Universitatea Săseasca exercitandu-și autoritatea asupra întregului spațiu istoric sibian. -------------
HOTĂRÂRE nr. 1.296 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea stemei judeţului Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146339_a_147668]
-
HUSAR, Adrian, Gesta Deorum per Romanos, O istorie a Romei imperiale, III. De la Valentinieni la regatele barbare din Occident, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007. IBARRURI, Dolores, Singura cale, Ed. Politică, București, 1963. ITTU, Constantin, Cruciadele clasice: teologia politică a Europei heraldice între domniile regilor Ierusalimului Balduin I și Henric al II-lea (1100-1324), Sibiu, 2000. IVAN, Adrian, Liviu, Sub zodia "Statelor Unite ale Europei", Ecco, Cluj-Napoca, 2006. JAURÉ, Jean, Histoire socialiste de la Révolution française, tomul V, La Révolution en Europe, Edition de la
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Ibidem, p. 61. 170 Ibidem, pp. 71-77. 171 Florentina Căzan, Cruciadele. Momente de confluență între două civilizații și culturi, București, 1990, p. 16; asupra nașterii ideii de cruciadă: ibidem, pp. 54-57. 172 C. Ittu, Cruciadele clasice: teologia politică a Europei heraldice între domniile regilor Ierusalimului Balduin I și Henric al II-lea (1100-1324), Sibiu, 2000, pp. 3-4. 173 Istoria diplomației, I, pp. 134-136. 174 Florentina Căzan, op. cit., p. 17. H. Schulze, op. cit., p. 18. 175 Ibidem, p. 19. 176 Ibidem, pp.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
avut la ce renunța. Kogălniceanu și Alecsandri sunt „macedonskieni“ avant la lettre, râvnitori de blazoane exotice. Primul își atribuie, pe linie maternă, o ascendență genoveză, în colțul unui portret al celui de-al doilea figurează stema unei familii venețiene... Preocupările heraldice sunt, de altfel, foarte la modă: contactul cu aristocrații de pe malurile Senei trezise „ambițul“ alor noștri. Ion Ghica își amintește de un tânăr moldovean, cunoscut de el la Paris în 1835, care se declara conte pe baza etimologiei comis < comes
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
trimis un desemn reprezentând doi morcovi degerați și întrulocați sub o coroană de patlagele.“ (Generalul Coletti la 1835) Fratele rămas la vatră pizmuia, pesemne, norocul celui plecat la Paris, unde și alții, în vremea aceea, învățau cu fervoare alfabetul artei heraldice: Cea de gintilom deviză știi acum a combina Și pe viziera voastră câte creste a săpa? Știi ce însemnează: nouă, șeapte, șase, cinci și trei? Știi când trebuie piezișe și când drepte să le nchei? Dar coroana de dasupra, când
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de interpretări diverse, pentru că pasărea poate sa reprezinte tot atât de bine sufletul, cât și epifania unei zeițe. In orice caz, coloanele și stâlpii înlocuiesc zeița, "căci coloanele sunt reprezentate uneori, asemeni ei, la început: flancate de lei și de grifoni, legați heraldic"54. Cultul morților juca un rol considerabil. Coqwile erau introduse prin tavan în sălile profunde ale osuarelor. Ca și în altă parte, în Asia Mică și în regiunea Meditcranei morții beneficiau de libații subterane. Cei vii puteau coborî în anumite
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
adică iubitoare de vânătoare și protectoare a animalelor sălbatice totodată. Homer o numește și Agrotera, "A Sălbăticiunilor", iar Eschil (fr. 342) "Doamna Munților Sălbatici", îi place să vâneze mai ales în timpul nopții. Leul și ursul îi sunt animale favorite și heraldice; fapt ce amintește de prototipurile asiatice. Homer (Iliada, V, 549) povestește cum Artemis 1-a învățat pe Scamandrius arta de a vâna orice vânat. Dar ea se înfurie când doi vulturi sfâșie și devorează o iepuroaică gravidă (Eschil, Agamemnon, 133
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Stema actuală a României simbolizează situația politică și teritorială a țării noastre. Stema actuală de stat a Românei de fapt și de drept reflectă dinamica istorică a formării statului național unitar român care este riguros redată cu mijloacele tradiționale ale heraldicei, fiind neutră din punct de vedere politic. În heraldică o stemă este cu atât mai autentică cu cât timpul (istoria) o confirmă. Comisia de Heraldică - Genealogie și Sigilografie de pe lingă Institutul de Istorie „N, Iorga” București a elaborat stema de
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
elemente: a) un Însemn al unității românilor și României; b) un Însemn ce cuprinde, În principiu, ținuturile românești. Stema actuală a României a fost adoptată la data de 10 septembrie 1992 de Camera Deputaților și Senat. Stema țării este semnul heraldic suprem și imaginile care o compun evocă istoria țării, iar semnificația ei trezește sentimentul național, simbolurile sale sunt chintesența idealurilor și aspirațiilor cetățenilor României. Stema de stat a României din 1992 se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare și
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
Mari. În ianuarie 1948 este adoptată stema Republicii Populare Romane iar la 28 martie 1948 noua stema a R.P.R., apoi În 1952 a fost plasată și stema roșie cu cinci colțuri În cununa deschisă de spice și În 1965 simbolul heraldic a rămas același, numele statului, Republica Socialista România, a fost scris Întreg pe pamblica tricoloră. După căderea regimului comunist, Încă din primele momente ale Revoluției din 1989, stema comunistă a fost ruptă sau tăiată de pe steag, multe din drapelele românești
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
sunt boabe de lumină. Mântuitorul este identificat cu Vița Vieții, iar vița-de-vie este concepută ca un Arbore Cosmic, deoarece învăluie cerurile, iar boabele de strugure sunt stelele. Despre ansambluri ca Zeița - Arbore, Zeița - Viță-de-vie înconjurată de embleme cosmologice și animale heraldice, Eliade afirma că marchează un loc, "centru al lumii"; unde se află izvorul Vieții, al tinereții și nemuririi. "Arborii reprezintă Universul în neîncetată regenerare; dar în centrul Universului se află întotdeauna un arbore - acela al Vieții veșnice sau al Cunoștinței
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]