1,011 matches
-
vicleșug de război și cercă înainte de toate cu isteție planurile și tactica latinilor printr-o recunoaștere. El puse o trupă de cumani să execute o năvală asupra vitelor de tăiat și de ham, asupra turmelor de vite albe și a hergheliilor de cai care erau ale oștirii împresurătoare și pășteau pe lângă tabăra latină, pe grasele pajiști. Latinii, cum zăriră pe cumani, săriră în picioare cu sălbatică impetuozitate, apucară lăncile, se aruncară pe cai și apucară la goană după cumani cu dârlogii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o rețea poștală, adică atît o putere centrală puternică (singura capabilă să întrețină, să finanțeze și să supravegheze o infrastructură permanentă de expedieri, oameni, căi, drumuri), cît și animale care să poată fi călărite, adică nu de tracțiune, deci o herghelie, o cavalerie militară, o armată. Că vorbim de Imperiu roman, de monarhie sau de republică, cine nu poartă războaie, nu-și face legiuni sau husari, străzi pavate sau de pămînt, nu-și poate oferi un Pliniu, o doamnă de Sévigné
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fură azi un ou mâine fură și un bou. (Obiceiul o dată format, ca și pofta o dată stârnită, nu mai poate fi ținut În frâu: „Cine fură azi un ac mâine fură un gânsac”; „Azi o ceapă, mâine o iapă, poimâne herghelia toată”; „De când s-a Învățat a fura, i-i rușine a cumpăra”; „Pentru hoțul cel mare și ziua și noaptea-s lucrătoare” etc.) Hoțul crede că hoția e o mare artă, cât timp nu e prins. (Orice autoiluzionare e sortită
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de argint”. Stanca îi mai aducea beizadelei Radu Iliaș „calul de ginere”, o caretă cu „6 telegari”, „1 rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, o turmă de oi, cirezi de boi și de vaci (cu viței), o herghelie de iepe (cu mânji și cu armăsar) și „150 mătci de stupi”. Lângă acestea, mai multe moșii („satul Cilianii cu rumânii, cu viile și cu alte hotare...”, „satul Scărișoara partea noastră ce iaste aleasă, cu rumânii și cu viile”, „moșia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mâinilor, sfeșnice, „1 buhurdan și 1 ghiuluptan de argint”, „calul de ginere”, o caretă cu „6 telegari”, „1 rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, o turmă de oi, cirezi de oi și de vaci (cu viței), o herghelie de iepe (cu mânji și cu armăsar), „150 mătci de stupi”, mai multe moșii („satul Călianii cu rumânii, cu viile și cu alte hotare...”, „satul Scărișoara partea noastră ce este aleasă, cu rumânii și cu viile”, „moșia de la Clența i
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ajuns acasă la tată-său. Moșneagul, când a văzut-o, i s-au umplut ochii de lacrimi și inima de bucurie. Fata atunci scoate salba și paharele cele de argint și le dă tătâne său; apoi deschizând lada împreună, nenumărate herghelii de cai, cirezi de vite și turme de oi ies din ea, încât moșneagul pe loc a întinerit, văzând atâtea bogății! Iară baba a rămas opărită și nu știa ce să facă de ciudă. Fata babei atunci și-a luat
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
a se face de râs; fojgăia: (Reg.; Despre vietăți care se găsesc în mare număr pe un spațiu mic și se mișcă neîncetat) a foi, a mișuna (cu zgomot); găteje: creangă subțire și uscată care servește la aprinderea focului; vreasc; herghelie: crescătorie de cai, alcătuită din animale de reproducție și din exemplare de diferite vârste, care cresc sau pasc laolaltă; loc unde se află această crescătorie; horopsită: asuprit, prigonit, urgisit; chinuit; sărman; prăpădit, nenorocit; (despre copii) fără familie, părăsit; lăsat la
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
de niște lozii pletoase; și când s-apropie de acea casă, numai iaca o babă întâmpină pe fată cu blândețe. Fata atunci scoate salba și paharele cele de argint și le dă tătâne-său; apoi deschizând lada împreună, nenu mărate herghelii de cai, cirezi de vite și turme de oi ies din ea, încât moșneagul pe loc a întinerit, văzând atâtea bogății! 8.Completează diagrama cu asemănări și deosebiri dintre cele două personaje principale ale poveștii, fata babei și fata moșneagului
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
și semne tot mai nuanțate în ceea ce privește dispoziția generală); c) relația, comunicarea și gestiunea emoțiilor sunt elemente esențiale ale apropierii dintre cal și ființa umană; caii nu recurg la simboluri abstracte, ei utilizează o comunicare emoțională directă (spre exemplu, atunci când o herghelie de cai pornește pe neașteptate la galop nu înseamnă că o fac din dorința de a imita, ci reacționează instantaneu printr‑o transmitere simultană a unei stări de emoție); apropierea față de cal necesită autenticitate, deoarece calului nu‑i poți ascunde
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Ever, for Never, Iași, 2001; Introducere în studiul și istoria mass-media, Iași, 2002; Textul jurnalistic, Iași, 2002; Mass-media, astăzi, Iași, 2002; Cu Părintele Galeriu, între Geneză și Apocalipsă, București, 2002; Genuri și specii jurnalistice, Galați, 2003. Repere bibliografice: Ioan Holban, Hergheliile întunericului, CRC, 1990, 19; Nicolae Diaconescu, „Utopia posesiunii”, R, 1990, 7; Vasile Spiridon, Elegia sudurii fisurate, LCF, 1991, 14; Traian T. Coșovei, „Utopia posesiunii”, CNT, 1991, 20; Mihai Iacob, Actualitate și euharistie, RL, 1992, 34; Romanița Constantinescu, Tentativă de seducere
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
odaia asta. După puțin adaose cu un ton mai jos : Puteți s-o chemați pentru orice ; e sănătoasă și voinică și-i învățată cu bărbații. Procurorul adormise. Vântul zăngănea în geamuri și, din când în când, ca un galop de herghelie, creștea un zgomot uriaș care se dezumfla tunând. îi ținea isonul țiuitul stins al hornului. într-un freamăt continuu, livada hârșâia crengi pe dranița acoperișului. Afară viscolul albea ferestrele, gonind câinii în girezile de paie. în câmp, doar lupii treceau
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
umflată sufletul tău singur pe apă aș vrea să-mi aduci dimineți la pachet nu am timp să trăiesc niciuna din ele maree așteaptă luna pe skype un drum pentru visătorii de sare cât vezi un deșert viu și alb herghelia de nori păzim sărutul ăla de-un giga mi-ajunge cât mai am loc în cap să-l salvez paragraf cu paragraf dacă ți se pare prea lung convertit în dorințe nu se-mplinesc nu-ți ocupă mult spațiu iubirea
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ridicat sub ele furtună de nisip cu vis la țărm pe vărfuri două aripi un trup pasărea albă cu plete departe... e noapte în piatră împart tăcerii lumina poet blând cum crești veșnicia de orbul ascunde scânteia din gând? o herghelie de visuri sufletul leagă bogăția unor săraci Doamne cât mi-ar fi plăcut să mă trezesc stea pe malul mării să-ți arăt lumina și altfel îndoită într-un nisip neștiut de tine doar aflat din povești cu zmei abia
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cai! strigă Faliboga, ridicând capul și râzând răgușit. L-am pândit eu din vârful muncelului, într-amurgul. Apoi cu noi nu se pune el, cuconu Nastratin. Eu îs mare hoț și știu sama la cai, și la toate. Tot intra herghelia lui pe moșia noastră... Boierul nostru găsea fânaț călcat și păscut - și caii nicăiri. De unde să faci ispașă și să te despăgubești, dacă tâlharii lui cuconu Nastratin băgau de samă și-i scoteau înainte de a se face ziuă? Așa? Bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Noimann poate să-l urmeze. E singurul om care poate călca pe urmele lui! Piciorul aleargă și adulmecă pietrele roșii ale caldarâmului, risipite ca niște pete de sânge pe asfalt, peste care a trecut cu puțin timp Înainte o Întreagă herghelie de tălpi! De ce sunt pietre pe asfalt? se Întreabă medicul. Ca să te Împiedici de ele, Își răspunde tot el, ocolindu-le cu grijă. Dar pietrele nu sunt pietre. Ci pietrele sunt ochi, propriii săi ochi, nenumărații săi ochi, care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
a mai privi în urmă, căci avea acum mare nevoie de îmbrăcăminte, de hrană și odihnă. Ajunse curând la coliba unui păstor, unde, intrând nevăzută, a găsit cele de trebuință. Un cioban bătrân trăia în această căsuță și păzea o herghelie de iepe. Când a simțit că s-a odihnit îndeajuns, Angelica a luat o iapă din grămadă și, încălecând-o, simți renăscându-I în suflet dorul dea se vedea în țara sa iar pentru aceasta, cu bucurie ar fi acceptat
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
complicitate minunată când, la sfârșit de săptămână, mergeam împre ună la moșie, unde trebuia să se nască fie un mânz, fie un 39 vițel, fie un purcel, sau ieșiseră din ouă bobocii de rață. Apoi, cum tata era proprietarul unei herghelii, avea cai care participau la concursuri. Îmi aduc aminte de un cal căruia i se punea coama pe bigudiuri, să arate și mai gro zav când începea întrecerea. Stăteam cu mama în loja proprietarilor, urmărind cu emoție cum alergau caii
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Poloniei. - Alexandru! Ce cauți aici? Aș fi venit eu În câteva minute ca să te scot la călărie! Dacă nici astăzi nu ieșim cu caii, Erina o să bată din picior, semn de mânie năprasnică pe capul nostru! Îi e dor de herghelia de la Murgești... - Alege o spadă! spuse Alexandru, luând una din spadele care așteptau pe o masă de lângă intrare. - N-avem timp de joacă, Alexandru! Abia am terminat o oră de luptă cu voievodul! - Te rog, tată, alege o spadă! Nedumerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cozonac! Uite, te-ai umplut toată de făină, parcă ești Moș Crăciun! Așa făceai când erai mică și voiai să te pui pe gătit. Te spălam un ceas Întreg până Îți scoteam din păr toate mâncărurile. După aia fugeai la herghelie și Încălecai pe Murguleț, puiul de armăsar care Îți plăcea atâta. Și călăreai cu părul În vânt. - Da... Își aminti Erina, zâmbind. A crescut Murguleț, mai doi-trei ani și o să Înceapă să Îmbătrânească... - Dar Încă aleargă ca un diavol! - Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Drumurile sunt mai păzite ca niciodată. Poate că ajung din urmă corpul de oaste al hotnogului Nechifor. - Dacă ești așa de hotărâtă, vin cu tine. Singură la drum de noapte nu te las! - O să-l iau pe Ionuț, slujitorul de la herghelie. Iartă-mă tată, dar nu mai pot rămâne! Dacă totul e bine, mâine seară mă Întorc cu Cosmin! Logofătul rămase tăcut. Nu era totul bine. Dacă ar fi fost, unul din curieri ar fi fost al Apărătorilor, iar Erina ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
așteptă să-l vadă intrat, apoi fugi cât putu de repede la grajduri, unde Îl găsi pe Ionuț, slujitorul de la Murgești. - Ionuț... repede... te duci la Murgești. Îi spui tatălui meu că e vorba de viața lui Cosmin. Iei toată herghelia. - Iau toată... - Ce nu Înțelegi? Nu vorbesc românește? - Ba da, domniță... - Iei toată herghelia, cu Încă patru slujitori, și cobori pe șleahul Galaților. Ne Întâlnim de azi În patru zile la Cetatea Albă. Cu haine și merinde de drum. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Îl găsi pe Ionuț, slujitorul de la Murgești. - Ionuț... repede... te duci la Murgești. Îi spui tatălui meu că e vorba de viața lui Cosmin. Iei toată herghelia. - Iau toată... - Ce nu Înțelegi? Nu vorbesc românește? - Ba da, domniță... - Iei toată herghelia, cu Încă patru slujitori, și cobori pe șleahul Galaților. Ne Întâlnim de azi În patru zile la Cetatea Albă. Cu haine și merinde de drum. Și bani. Spune-i tatălui meu că am nevoie de bani pentru o călătorie. - O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
drum. Și bani. Spune-i tatălui meu că am nevoie de bani pentru o călătorie. - O călătorie... - Dincolo de Dunăre. Atât să-i spui. Și Încă ceva. Vă luați armele. Mie Îmi aduci sabia de pe peretele camerei mari, de jos. - Sabia... herghelia... Dunărea... - Repede, Ionuț! Nu e timp de pierdut! Mai ții minte când a venit căpitanul Oană din Balcani? Pe unde a venit? - Păi zicea că a venit cu o barcă, din părțile Orșovei... - Mai știi cine l-a adus cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cine l-a adus cu barca aceea? - Nu... Un sârb... Nu știu numele... dar aș putea găsi locurile. - Un sârb. Un haiduc. Trebuie să găsim haiducii sârbi! Prietenii lui Cosmin din munții Balcani! Ai Înțeles? - ’țeles, domniță. Aduc haiducii, cautăm herghelia... - Nu le Încurca iarăși! La drum! Nu uita! Patru zile, Cetatea Albă! 9 ianuarie 1475, munții Bosniei de nord ... Dar a doua zi nu se Întâmplase nimic. Sau, mai exact, nu se Întâmplase ceea ce anunțase Ali beg. În camera În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fost spintecat de Ștefan Însuși, În fața Sfetului domnesc. O judecată cam... sălbatică. Dar dreaptă, pentru lumea În care trăim. A doua veste pare măruntă, dar s-ar putea să devină importantă. Iscoadele Apărătorilor au Înregistrat trecerea peste Dunăre a unei herghelii de cincizeci de cai, duși, pare-se, la târgul de la Belgrad. N-ar fi ceva tocmai neobișnuit dacă herghelia n-ar aparține familiei Litovoi, din Murgești, mai jos de Vaslui, iar conducătorul grupului n-ar fi un tânăr cu trăsături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]