2,554 matches
-
clasici ai antichității greco-romane, apoi - în special - interpretarea conținutului Bibliei. Teologii creștini s-au străduit să stabilească o metodă, prin care să se pătrundă sensul adevărat al Scripturii și - în același timp - să ușureze înțelegerea textelor clasice. În decursul timpului, hermeneutica devine mai amplă, având tendința de a da un sens compehensibil tuturor scrierilor greu de înțeles, devine asfel o teorie generală a regulilor de interpretare. Punând accentul pe conținut și semnificație, indiferent de formă sau amănunte de redactare, hermeneutica se
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
timpului, hermeneutica devine mai amplă, având tendința de a da un sens compehensibil tuturor scrierilor greu de înțeles, devine asfel o teorie generală a regulilor de interpretare. Punând accentul pe conținut și semnificație, indiferent de formă sau amănunte de redactare, hermeneutica se deosebește astfel de exegeză. În zilele noastre se vorbește și despre o hermeneutică a jurisprudenței și despre una artistică, fiind înțeleasă ca metodologie a interpretării normelor juridice și operelor de artă. Este interesant că hermeneutica a influențat și studiile
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
scrierilor greu de înțeles, devine asfel o teorie generală a regulilor de interpretare. Punând accentul pe conținut și semnificație, indiferent de formă sau amănunte de redactare, hermeneutica se deosebește astfel de exegeză. În zilele noastre se vorbește și despre o hermeneutică a jurisprudenței și despre una artistică, fiind înțeleasă ca metodologie a interpretării normelor juridice și operelor de artă. Este interesant că hermeneutica a influențat și studiile din ultimii ani asupra inteligenței artificiale, unii cercetători în acest domeniu considerând inadecvată metoda
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
sau amănunte de redactare, hermeneutica se deosebește astfel de exegeză. În zilele noastre se vorbește și despre o hermeneutică a jurisprudenței și despre una artistică, fiind înțeleasă ca metodologie a interpretării normelor juridice și operelor de artă. Este interesant că hermeneutica a influențat și studiile din ultimii ani asupra inteligenței artificiale, unii cercetători în acest domeniu considerând inadecvată metoda cognitivistă sau aceea a elaborării informațiilor pentru înțelegerea gândirii omenești. În secolul al XIX-lea, filosofii Friedrich Schleiermacher și Wilhelm Dilthey au
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
și studiile din ultimii ani asupra inteligenței artificiale, unii cercetători în acest domeniu considerând inadecvată metoda cognitivistă sau aceea a elaborării informațiilor pentru înțelegerea gândirii omenești. În secolul al XIX-lea, filosofii Friedrich Schleiermacher și Wilhelm Dilthey au lărgit orizontul hermeneuticii, incluzând și pe cititori în procesul de analiză. După Schleiermacher, în actul lecturii, cititorul lasă libere intențiile autorului. Interpretarea ar înseamna atunci, încercarea de a se pune în situația autorului și, retrăind actul creației, să se descopere sensul posibil al
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
în procesul de analiză. După Schleiermacher, în actul lecturii, cititorul lasă libere intențiile autorului. Interpretarea ar înseamna atunci, încercarea de a se pune în situația autorului și, retrăind actul creației, să se descopere sensul posibil al operei de artă. Scopul hermeneuticii lui Dilthey era de a întreprinde interpretări sistematice și științifice, situând fiecare text în contextul său istoric originar. El încearcă să delimiteze aspectele "intelectuale" ale artelor de științele naturii "explicative" și consideră opera literară un ""monument al limbajului"" ("Sprachdenkmal"). În
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
să delimiteze aspectele "intelectuale" ale artelor de științele naturii "explicative" și consideră opera literară un ""monument al limbajului"" ("Sprachdenkmal"). În secolul al XX-lea, filosofii germani Edmund Husserl, Martin Heidegger și elevul acestuia, Hans-Georg Gadamer au dat o nouă orientare hermeneuticii filosofice în sensul unei arte deschise a interpretării. Heidegger deplasează problema centrală a hermeneuticii de la interpretarea textelor la înțelegerea existențială, pe care o consideră o prezență directă în lume, nemijlocită de alte simboluri și - prin aceasta - dotată de autenticitate, deci
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
un ""monument al limbajului"" ("Sprachdenkmal"). În secolul al XX-lea, filosofii germani Edmund Husserl, Martin Heidegger și elevul acestuia, Hans-Georg Gadamer au dat o nouă orientare hermeneuticii filosofice în sensul unei arte deschise a interpretării. Heidegger deplasează problema centrală a hermeneuticii de la interpretarea textelor la înțelegerea existențială, pe care o consideră o prezență directă în lume, nemijlocită de alte simboluri și - prin aceasta - dotată de autenticitate, deci lipsită de o simplă presupunere empirică în procesul de cunoaștere. Gadamer devine cunoscut cu
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
alte simboluri și - prin aceasta - dotată de autenticitate, deci lipsită de o simplă presupunere empirică în procesul de cunoaștere. Gadamer devine cunoscut cu opera sa fundamentală ""Wahrheit und Methode"" ("Adevăr și metodă", 1960). Pentru el, una din problemele fundamentale ale hermeneuticii este de a da o obiectivitate interpretării, independent de cel ce face analiza și de contestul istoric în care este ea efectuată. A considera hermeneutica drept o metodă filosofică este doar în parte corect, este posibil și un punct de
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
fundamentală ""Wahrheit und Methode"" ("Adevăr și metodă", 1960). Pentru el, una din problemele fundamentale ale hermeneuticii este de a da o obiectivitate interpretării, independent de cel ce face analiza și de contestul istoric în care este ea efectuată. A considera hermeneutica drept o metodă filosofică este doar în parte corect, este posibil și un punct de vedere ontologic, relevând caracterul său universal în procesul de înțelegere, prezent în orice formă de cunoaștere, și, prin corelație - pentru a formula în termeni kantiani
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
existând de la început într-o dimensiune unică. Filosoful francez Paul Ricoeur, în lucrările sale ""Le conflit des interprétations"" ("Conflictul interpretărilor", 1969) și ""Temps et récit"" ("Timp și expunere", 1983-1985) radicalizează pozițiile lui Heidegger și Gadamer și dezvoltă mai departe semnificația hermeneuticii, pornind de la teoriile lingvistice asupra sensurilor simbolice din filosofia lui Ernst Cassirer. În acest mod, înțelegerea trebuie să demonstreze fenomenologic o și mai puternică componență social-istorică și semantică. Hermeneutica, în această accepțiune ontologică caracteristică, a exercitat o vastă și fecundă
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
radicalizează pozițiile lui Heidegger și Gadamer și dezvoltă mai departe semnificația hermeneuticii, pornind de la teoriile lingvistice asupra sensurilor simbolice din filosofia lui Ernst Cassirer. În acest mod, înțelegerea trebuie să demonstreze fenomenologic o și mai puternică componență social-istorică și semantică. Hermeneutica, în această accepțiune ontologică caracteristică, a exercitat o vastă și fecundă influență asupra principalelor domenii ale disciplinelor definite în mod tradițional "științe umane": de la critica literară și istoria artei, la interpretarea juridică. În special în acest ultim domeniu, s-au
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
în Germania, Arthur Kaufmann, în Italia, Emilio Betti). Mircea Eliade, ca hermeneut, înțelege religia ca "experiență a sacrului" și interpretează sacrul în raport cu profanul. Filosoful român subliniază faptul că relația dintre sacru și profan nu este de opoziție, ci de complementaritate. Hermeneutica mitului este o parte a hermeneuticii religiei. Oamenii nu ar trebui să interpreteze mitul ca o iluzie sau ca o minciună, pentru că există adevăr de redescoperit în mit. Mitul este interpretat de Mircea Eliade drept "istorie sacră". Eliade introduce conceptul
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
Emilio Betti). Mircea Eliade, ca hermeneut, înțelege religia ca "experiență a sacrului" și interpretează sacrul în raport cu profanul. Filosoful român subliniază faptul că relația dintre sacru și profan nu este de opoziție, ci de complementaritate. Hermeneutica mitului este o parte a hermeneuticii religiei. Oamenii nu ar trebui să interpreteze mitul ca o iluzie sau ca o minciună, pentru că există adevăr de redescoperit în mit. Mitul este interpretat de Mircea Eliade drept "istorie sacră". Eliade introduce conceptul de "hermeneutică totală". Mircea Eliade crede
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
este o parte a hermeneuticii religiei. Oamenii nu ar trebui să interpreteze mitul ca o iluzie sau ca o minciună, pentru că există adevăr de redescoperit în mit. Mitul este interpretat de Mircea Eliade drept "istorie sacră". Eliade introduce conceptul de "hermeneutică totală". Mircea Eliade crede că oamenii nu ar trebui să interpreteze religia numai ca "credință în zeități", ci și ca "experiență a sacrului." Filosoful român analizează dialectica sacrului. Profanul este interpretat ca hierofanie.
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
exista nici o trecere naturală de la o specie la altă specie. Creaționismul biblic, atât ideatic cât și tehnic, interpretează literal descrierea creației din Cartea Genezei și a alte dogme biblice. El este, în ultimă instanță o extensie a unei părți a hermeneuticii creștine. Creaționismul biblic are două sub-categorii principale: a) creaționismul providențial b) creaționismul deist În afară de acestea, mai apar variații, chiar de la început, pe baza raportării diferite la referatul biblic din Facerea cap. 1, sau mai exact la durata zilelor Creației, văzute
Creaționism biblic () [Corola-website/Science/302510_a_303839]
-
într-o multitudine de micro-narațiuni, care-l accelerează și-i pulverizează nu doar sensul global al experiențelor colective reale, ci și autenticitatea trăirii individuale. Pe de altă parte, Dimitrie panoramează micile probleme ale existenței cotidiene și manifestă o neistovită plăcere hermeneutică, iar mecanismul lui de interpretare este asemănător perspectivei discursive carnavalești; el găsește explicații insolite pentru orice, asociind spontan și irațional, printr-un simplu „declic analogic”, fapte fără legătură, iar incongruența, și dislocarea lor, pe lângă efectul comic, generează, prin entropie, o
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
simplă activitate academică orientată spre lectura și recepția scrierilor fenomenologice elementare deschizând cercetări de amploare și elucidări a diverselor domenii ale realității. Această dezvoltare a deschis dialoguri fructuoase cu alte curente filosofice contemporane, cum ar fi postmodernismul, filosofia analitică și hermeneutica, sau cu diverse discipline științifice: sociologia, teoria arhitecturii și urbanismul, psihiatria sau antropologia. Fenomenologii din Cluj au susținut fondarea "Societății române de fenomenologie" (SRF) și au fondat "Asociația română de cercetători francofoni în științele umane" (ARCHES), un spațiu destinat activităților
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
veac și mai bine, Eminescu chiar cel mai mare) G. Călinescu, în a sa (scriitor): funcț ionase perfect ca instituție monumentală “Istorie a literaturii «EMINESCU ÎN MILENIUL TREI națională, cu toate laboratoarele de românești de la origini până în prezent” Peste vârfuri. Hermeneutica limbă, istorie, filosofie, poetă, folclor, (1941). Deranja patriotismul fierbinte și singularității ș ă țî ă sociologie, ba chiar i economie politic , peren al exponen ialului nostru poet, Cu doi ani nainte ca secolul XX s ș ă î țî larg
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
ori va fi religioasă ori nu va mai fi deloc: filosoful C. Noica, am învățat în Un nou Eminescu vom avea în noul “dulcele corn” sunând a iubire și moarte, filosoficescul basm, atât de poetic și, cu mileniu. Dintr-o hermeneutică a căci nostalgia paradisului pierdut e pe exactitate teutonă, prelucrat, în detalii singularității absolute.»aproape; aparenta detașare de imposibile, inclusiv retorica memorării probleme, de “marile probleme” ale kilometrice, în mediile vecine cu Nota bene/IMlumii și vieții cuprinde într-un
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
o alta modernă și raționalistă (mitologia unei lumi desacralizate). Sacrul este ascuns permanent în cotidian, iar obiecte banale au o valoare simbolică ce poate fi sesizată doar de indivizi inițiați. Potrivit profesorului Nicolae Manolescu, criticii literari au făcut mai multă hermeneutică pe nuvela „Pe strada Mântuleasa...” decât pe orice altă proză scurtă a lui Eliade, cu excepția, poate, a nuvelei „La țigănci”. Nuvela are ca subiect anchetarea abuzivă și irațională a unui bătrân învățător, Zaharia Fărâmă, de către Securitate, acesta fiind bănuit că
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
gallup.unm.edu//ParadoxismSiPostmodernism.pdf <br> C. M. Popa, Mișcarea literară paradoxistă, ARPress, 1992,<br> http://fs.gallup.unm.edu//Miscarea.pdf <br> M. Barbu, G. Băjenaru, Radu Enescu, O. Ghidirmic, D. Ichim, M. Marinescu, I. Rotaru, F. Vasiliu, Geo Vasile, Hermeneutica paradoxismului, Ed. Abaddaba, Oradea, 2000,<br> http://fs.gallup.unm.edu//Hermeneutica.pdf <br> Janet Nica, Făt-frumox din lacrima de paradox, Ed. Abaddaba, Oradea, 2000, <br> http://fs.gallup.unm.edu//Fat-Frumox.pdf <br> G. Niculescu, Rebus, umor, paradoxism, Ed.
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
1992,<br> http://fs.gallup.unm.edu//Miscarea.pdf <br> M. Barbu, G. Băjenaru, Radu Enescu, O. Ghidirmic, D. Ichim, M. Marinescu, I. Rotaru, F. Vasiliu, Geo Vasile, Hermeneutica paradoxismului, Ed. Abaddaba, Oradea, 2000,<br> http://fs.gallup.unm.edu//Hermeneutica.pdf <br> Janet Nica, Făt-frumox din lacrima de paradox, Ed. Abaddaba, Oradea, 2000, <br> http://fs.gallup.unm.edu//Fat-Frumox.pdf <br> G. Niculescu, Rebus, umor, paradoxism, Ed. Alfa Press, Cluj-Napoca, 2000, <br> http://fs.gallup.unm.edu//RUP.pdf
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
de la méthode phénoménologique et son application au phénomène religieux" (Exegeza fenomenologiei, starea actuală a metodei fenomenologice și aplicarea ei în religie) și "Phénoménologie de l’exégèse, essai d’une herméneutique existentielle à partir du Nouveau Testament" (Fenomenologia exegezei, încercarea unei hermeneutici existențiale pornind de la Noul Testament). Din 1967 ocupă pe rând funcțiile de preparator (1967-1973), asistent (1973-1980), profesor de filosofie (1980-1995) și profesor emerit (1995-prezent), în cadrul facultății de filologie și literatura a Universității din Cairo. În anii 1988-1994 a îndeplinit funcția de
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
Images, symboles et archétypes dans la légende balkanique du Frère revenant". Caietele Echinox, 2010, Vol. 18, pp. 134-145. Vanhese G. , "«Le Lundi existentiel et le Dimanche de l’Histoire» de Benjamin Fondane". În B. Fundoianu sau încercarea paradoxului. Pentru o hermeneutica existențiala - Benjamin Fondane ou l’épreuve du paradoxe. Pour une herméneutique existentielle, Ștefan N. (a cură di), Cluj-Napoca: Eikon, 2010, pp. 367-381. Vanhese G. , "« Duminică istoriei » de Benjamin Fondane și « lungă duminică» de Lucian Blaga". Cahiers Benjamin Fondane, 2010, Vol
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]