609 matches
-
sfat, să dea acatiste sau pur și simplu să sărute mâna sihastrului. Lângă bisericuță, Pimen își săpase în piatra muntelui mormântul, acoperindu-l cu o lespede, lăsând loc atât cât să se poată strecura înăuntru când intra în perioada de hibernare sau atunci când își va fi simțit sfârșitul aproape. Capitolul VII CÎND AJUNSE îNAPOI LA SCORBURA în care își ascunsese lucrurile, bătrânul se simți într-un spațiu vidat și instabil, ca și cum s-ar fi aflat la granița fragilă dintre două vise
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
din industrie, vrem să concurăm pe piața europeană!? Vorba Cărții, mai degrabă intră cămila prin urechile acului și bogatul în împărăția cerurilor... În afară de sărăcie, oare ce s-a petrecut într-o creștere organică, firească, în această țară? Perioade lungi de hibernare istorică, de înțepenire pe loc, erau urmate de scurte perioade de alergare bezmetică, dezordonată, să-i prindem pe ăia din urmă. Numai că ăia își vedeau de drumul lor, nestingheriți, fără să se uite înapoi. „Europa e cu ochii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ai uitat cumva! Ieșim cu toții diseară să sărbătorim că am terminat cu petrecerea Candace. O să fie lumea obișnuită. Ne vedem la nouă? Îmi făcusem planuri să mă Întâlnesc cu Penelope la Black Door, pentru că n-o văzusem aproape deloc În timpul hibernării mele ca șomeră, dar n-aveam cum să refuz prima mea invitație În lume din partea noilor mei colegi. —Ăă... da, sună bine. Cum ziceai că se numește restaurantul ăla? —Cipriani Downtown? Întrebă ea, părând puțin nedumerită că nu puteam deduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cerul albastru și senin al fericirii. Dar la Cloisters nu era nimic care să semene cu un scaun de evacuare în caz de urgență. M-am consolat cu gândul că aceea era ultima mea după-amiază de duminică în clinica de hibernare, că, în mai puțin de o săptămână, nu mai trebuia să trec prin ceea ce simțeam atunci. Dar, într-un acces de nefericire nediluată, mi-am dat seama că și în trecut avusesem senzații similare de nerăbdare și deșertăciune. Deseori. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
adolescent, când toți cei din jurul meu se comportau ca niște adulți. Un șoc de proporții, mult mai violent, m-a făcut să-mi pierd complet echilibrul. —într-un fel, consumul de droguri m-a fosilizat. Trăiam într-o stare de hibernare. Complet îngrozită, am început să-mi dau seama că de data asta cutremurul nu avea să se mai oprească până în clipa teribilei concluzii. —Și cel mai ciudat e..., Jeanie ne-a zâmbit tuturor în timp ce spunea asta, ... că mi-am închipuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mondial, în care avansa lent, decis să evite graba și subiectivitatea, de care se făcuse vinovat în anii tinereții combative. Dar blajina consoartă? Pregătită, probabil, să primească primii cursanți. De când ieșise la pensie, virtuoasa Veturia găsise un mod profitabil de hibernare. Obținuse, prin foștii ei colegi, legăturile necesare pentru a preda studenților străini sumare noțiuni de gramatică, scheme uzuale de conversație, limbajul medical. Un fel de recompensă pentru anii când slugărise, tăcută și resemnată, pe cei obsedați de carieră și bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ține mărul. A treizeci și noua rotire a discului. Sună, sună soneria purgatoriului, sună subțire, perforând pereții de sticlă verzuie, suprapuși, bariere sticloase, pe care cresc jerbe imense de putregai și fosfor. Nimeni, nimeni nu vrea să-și întrerupă somnul, hibernarea. Nimeni nu vrea să-și recunoască numele, vocea, nimeni nu vrea să scuture mlaștina groasă a apatiei care înghite sunetul și mișcarea și sufletul, slavă Domnului, și sufletul, zău așa... Hazardul se zăvorâse de-a binelea. Amâna, se juca de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de la etaj. I-a oferit postul nu o dată, ci de zece ori și, deși Tom continua să refuze, Harry nu a renunțat să spere că, într-o zi, va spune da. A înțeles că Tom trecea printr-o perioadă de hibernare, luptându-se orb cu un înger întunecat al disperării, și că, până la urmă, situația se va schimba. Atâta lucru era sigur, chiar dacă Tom însuși nu era conștient de asta. Odată ce va afla, însă, prostia cu taxiul avea să devină pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Acest gând îi produce încântare și o face să se întoarcă înapoi la ciornă. Lucrează până se trezește Mao. Inima ei bate veselă când îl aude recitând o poezie de deșteptare din timpul dinastiei Han: Primăvara m-a trezit din hibernare, Soarele mă zorește de la spate. Se ridică de pe scaun și îi toarnă ceai. Pe urmă se duce înapoi la birou și așteaptă. Vine la ea. Îi arată ciorna. El se apleacă spre lumină ca să citească. Mâinile lui se strecoară pe sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Din aprilie, vai, vilegiaturiștii Își reîncepură transhumanța. Prin fața tuturor porților bântuiau gură-cască, pe toate cărările - umblăreți. După fiecare noapte, după fiecare siestă, Șirin primea ceai musafire cu priviri indiscrete. Trebuia să mă ascund fără răgaz, să fug pe coridoare. Blânda hibernare se sfârșise, venise ora plecării. Când i-am dat vestea, prințesa mea se arătă tristă, dar resemnată. Te credeam fericit. — Am trăit un rar moment de Încântare, vreau să-l Întrerup câtă vreme e intact, ca să-l redobândesc intact. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
coline. Dar alaltăieri seară În periscop, mă aflam, Încă Învăluit În balele vâscoase ale cochiliilor, pe care le simțeam În juru-mi, melci imperceptibili Încrustați În vanele de cristal de la Conservatoire, amestecate printre barometre și roți ruginite de ceasuri În surdă hibernare. Mă gândeam că, dacă spargerea vaselor a avut loc, prima crăpătură s-a format, poate, În seara aceea, la Rio, În timpul ritului, dar numai la Întoarcerea mea În patrie s-a produs explozia. Lentă, fără bubuituri, astfel Încât ne-am trezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
șoareci. Dintre toți membrii echipajului, era singurul fericit, deși nu putea fi declarat inocent. Ce păcat că niciunul nu avea calificarea necesară, având în vedere timpul liber pe care-l aveau la dispoziție! Fiindcă, în ciuda încetinelii scurgerii impulsurilor mentale datorate hibernării, aveau parte de mai mult răgaz decât zece profesioniști. Visul devenise, vrând-nevrând, principala lor ocupație. Adormit, închis în congelatoare, un echipaj în hăul cosmic nu putea decât să doarmă și să viseze. În materie de vis profesionist, vor rămâne pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
în afara cufărului care o prezervase și bâjbâi spre un compartiment alăturat. Acolo dădu peste un ștergar și începu să-și șteargă zeama transparentă care i se scurgea pe picioare. ― La naiba! De ce Mama nu încălzește înainte de a ne scoate din hibernare? bombănea, ștergându-și picioarele. Încercă să-și amintească unde-și pusese hainele. ― Știi bine de ce! (Parker era mult prea ocupat cu propriul corp unsuros și sleit, pentru a-și mai pierde vremea cu examinarea furișă a anatomiei navigatoarei). Asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ultimele resturi ale băii criogenice, încercând să nu fixeze un punct pe care ceilalți nu-l puteau zări din locul în care se aflau. Îl remarcase înainte de a se extrage din cuvă. Locul pe care îl avea în compartimentul de hibernare era altfel dispus încât avea acest punct în fața ochilor. Făcea parte din prerogativele comandantului. ― Munca ne va încălzi foarte repede, zise Dallas. (Într-un colț, Lambert bombăni ceva.) Fiecare la postul său. Îmi asum responsabilitatea să vă amintesc că pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Prea departe ca să prindem semnalul unei balize de navigație. Lăsați legătura cu Sol. ― Pe dracu'! Dar ce facem aici? se răsti Kane. Dacă nava e-n bună stare și noi n-am ajuns la destinație, de ce ne-a scos din hibernare Mama? Până când Lambert să propună un argument, un sunet de corn însemnând alertă-la-stație răsună imperativ în pasarelă... Aproape de pupa lui Nostromo se găsea o sală mare, în mare parte ocupată cu o încâlceală indescriptibilă de mașini complicate. Aici se adăpostea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Știm că nu suntem în preajma lui Sol, căpitane, zise Kane, vorbind în numele tuturor. (Ceilalți cinci, cu ochii fixați pe Dallas, așteptau de la el să-i lămurească.) Suntem încă departe de casă și cu toate astea nava ne-a scos din hibernare. E vremea elucidării cauzei acestei devieri. ― E vremea s-o aflați. (Dallas aprobă de-ndată.) Așa cum bine știți... începu el doct, Mama este programată pentru întreruperea călătoriei și trezirea noastră dacă apar anumite condiții specifice. (Făcu o pauză, grijuliu, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
rupte, nu o chestie ca asta. Suntem cu toții de acord asupra acestui punct: Kane are nevoi de un tratament specializat. ― Care nu e cu putință, ai spus-o. ― Just. (Parker se rezemă.) Exact! D-aia zic să-l băgăm la hibernare până când un doctor specializat în maladii străine va putea să-i ia cazul în primire. ― Just, concluzionă Brett. Ripley scutură din cap și-l privi. ― Cum zice el ceva, mereu spui "just"'. Știai, Brett? ― Just, mormăi el. Ea se întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
nisip. Amintiți-vă cu câtă ușurință prima formă a topit viziera căștii lui Kane! Cine poate să mă asigure că asta de-acum nu va face la fel cu capacele congelatoarelor? (Clătină din cap cu resemnare.) Nu voi intra în hibernare până n-o capturăm și n-o omoram. ― Dar nu putem s-o omorâm! interveni brusc Lambert. După compoziția internă a primei creaturi, putem presupune că cea de-a doua este identică. Dacă se va dovedi că va fi așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
lumea în calea poetului / ori prea bătrână), universul apropiat și cel îndepărtat fiind erotomorf, semnele acestui statu-quo aflându-se răspândite peste tot: Cu mosc dintre coapsele mării tulbură animalele / și trimite fecioara coaptă / în munți păstorului sau: albina trezită din hibernare / fecundează corola și cerul puberei... Cele trei părți ale volumului, Inițierea, Experiența și Jurnalul seducătorului, revelează treptele inițiatice ale existenței întru iubire și întru artă. Construită alegoric, prima parte a cărții urmărește odiseea dragostei atotcuprinzătoare, de-a lungul căreia orice
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pentru cele aflate și am ieșit, umăr la umăr, pe câmp. Peste un timp, ne-am dat seama că splendida toamnă care acoperise lumea se apropia de sfârșit; și, cum, în mlaștini, iernile sunt deosebit de aspre, ne-am pregătit pentru hibernare; am lărgit, cu mâinile noastre, scorbura, am căptușit-o cu crengile care ni se ofereau singure, n-am lăsat decât o ușă și o mică fereastră acoperite cu nuiele împletite, ca să putem deschide la nevoie, am presărat pe jos flori
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
au nimic din alura malefică a marțienilor lui H.G. Wells. Cel puțin deocamdată. Știința lui Kala luminează acest univers populat de emisarii celor două civilizații. Savantul terestru deține cheia procesului tehnologic ce va trezi la viață pe cosmonauții aflați în hibernare pe celelalte nave spațiale. Accidental menținuți în stare de criogenie, ei sunt smulși din starea lor de letargie prin utilizarea sofisticatelor instalații de pe navele lor. Hugo Kala își reconfirmă geniul său prometeic - trezirea la viață a celor ce au dormit
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ci și strălucirea demonică a lui Julius Argos. Natură inventivă și amorală, combinând voința de putere a lui Olrik cu geniul lui Septimus, Argos este sedus de spectacolul cuceririi puterii absolute cu ajutorul armatei de umanoizi tereștri aflați în stare de hibernare pe una din navele spațiale. Urmărind din umbră miracolul săvârșit de Kala, Argos va aduce la lumină oștirea de primate pe care o vede ca pe o gardă pretoriană diformă și omnipotentă. Jungla uitată de timp este scena pe care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
zile să se aștearnă un covor moale și colorat de frunze, ca prim semnal al toamnei. El a fost primul care a înmugurit și a înflorit și a rodit primul, pentru că acum... tot el dă primul semnal de repaus, de hibernare. Nu-i așa că în Univers există o riguroasă ordine a desfășurării vieții? Altfel, la întâmplare nu se poate! E o lecție pentru orice ființă rațională să accepte Divinitatea ca voință supremă de manifestare. Ei, gata cu filosofia!... în ziua următoare
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
miros suav ce-ți îmbată privirea și vrând-nevrând te duce la mirosul specific al fructului ajuns la maturitate, precum și al sâmburelui care-i perpetuează specia. Dacă mai pui alături și zborul harnic al albinelor de curând trezite și ele din hibernare, cu zvonul zumzetului lor dezinvolt, ai în față o minune care te încântă, careți sporește tonusul de viață bine dispunându-te pentru restul zilei. Când milioanele de gingașe flori își leapădă neprihănitele petale și încep a se vedea micile fructe
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de primăvară luminoasă, energia vieții ce ar fi în stare să răsară din speranțe și sentimente, să însuflețească totul, să însorească totul în mod incomparabil... Atunci cînd evităm să simțim ceva ne îndepărtăm de adevăr și amorțim ca insectele în hibernare. Acesta e primul pas înspre un îngheț care nu înseamnă viață, care nu are rost și nici nu creează nimic altceva decît inexistență. În schimb, infinitul universului viu este afirmarea existenței înspre lumină. Iar tu?...Cît de aproape te afli
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]