1,360 matches
-
peste 5500km și un bazin hidrografic de cca. 2,5 milioane km2, izvorăște pe teritoriul Mongoliei și se varsă în Marea Kara (Oceanul Arctic) printr-un estuar. În cursul superior străbate regiuni puțin populate, având numeroase repezișuri; sectorul mijlociu este amenajat hidroenergetic, sprijinind energetic dezvoltarea industriei, dar este și segmentul în care râul este cel mai poluat. Canalul Enisei - Obi face legatura între cele două mari râuri siberiene. Timp de mai bine de jumătate de an fluviul este înghețat. Lena izvorăște din
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
ape atât din bazinul fluviului Lena cât și din bazinul fluviului Enisei. Cel mai important tributar este râul Selenga, ce aduce ape din nordul Mongoliei. Drenarea apelor lacului se face spre vest prin râul Angara, din bazinul Enisei, râu valorificat hidroenergetic la Irkutsk. Lacul are 22 insule, între care cea mai mare este insula Olkhon, de 72km lungime. Lungimea totală a țărmului lacustru este de aproape 2000km. Vechimea mare și adâncimea mare (care l-au ferit de influența glaciației cuaternare) au
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
rezistență, impermeabilitate, gelivitate, etc.) 0.2. BARAJUL IZVORUL MUNTELUI (BICAZ) BARAJ DE GREUTATE DIN BETON Construcția acestui baraj a fost gândită încă din primele decenii ale secolului XX, de prof. Ing. Dimitrie Leonida care a inițiat propuneri pentru unele amenajări hidroenergetice din țara noastră. Caracteristicile constructive ale barajului sunt: inălțimea barajului 127 m; lungimea la coronament 435 m; lățimea la baza 119 m; lațimea la coronament 12 m; volumul total de beton 1.625 mii mc; 4 câmpuri deversoare de 11
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
inglobate în beton prin care s-a circulat apă rece sub presiune. Calculele statice pentru baraj au fost confirmate și prin studii pe model la scara de 1 : 50, studii ce au fost efectuate de Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice. 0.6. BARAJUL PALTINU PE RÂUL DOFTANA BARAJ DE BETON ÎN DUBLU ARC Barajul a fost conceput pentru alimentarea cu apă potabilă și industrială a zonei Ploiești. Concomitent, au fost amenajate pe râul Doftana următoarele uvraje: barajul Paltinu cu o
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
situație cu drumuri și platforme; secțiuni sau profile caracteristice; scheme ale fazelor tehnologice; platforme tehnologice cu obiectele necesare; schema rețelelor diverselor instalații; graficul de execuție. Capitolul III BETONAREA CAMERELOR SUPERIOARE ALE CASTELELOR DE ECHILIBRU 3.1. PREZENTARE GENERALĂ La amenajările hidroenergetice la care apa este adusă prin aducțiuni sub presiune de lungime mare ca și în situația unor aducțiuni sub presiune lungi pentru alimentări cu apă sau alte folosințe, intervin o serie de fenomene provocate de inerția unor mase foarte mari
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
aluviunilor în suspensie se impune cu strictețe, priza se asociază cu un desnisipator. Acesta poate face corp comun cu priza sau poate fi plasat în aval, pe aducțiune. Clasificarea prizelor de apă 1. După natura folosințelor deservite: 1.a. prize hidroenergetice; 1.b. prize pentru alimentări cu apă; 1.c. prize pentru irigații; 1.d. prize pentru folosințe complexe, etc. 2. După natura curgerii pe aducțiunea prizei: 2.a. cu curgere gravitațională (nivel liber); 2.b. sub presiune (mică sau mare
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
locuitorilor și a agenților economici. În plus, alunecările de teren produse pe suprafețe mari duc la modificarea și scăderea valorii peisagistice, iar materialele aluvionare care ajung în râuri au impact direct asupra florei și faunei acvatice și generează colmatarea acumulărilor hidroenergetice și a amenajărilor piscicole. Conform angajamentelor asumate de România în urma încheierii negocierilor privind Capitolul 22 - Mediul, este necesară atingerea următoarelor obiective privind calitatea aerului: • evaluarea calității aerului, pe baza de metode și criterii comune cu cele UE; • obținerea informației adecvate
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
vegetație arbustivă și ierboasă. Aceasta se oprește la limita climatică a înghețului permanent. Datorită climatului nefavorabil, presiunea antropică este mai redusă, structurile naturale fiind mai bine păstrate. În Alpi, Carpați, Caucaz, Munții Stâncoși, Asia Centrală ș.a., se utilizează pășunile alpine, potențialul hidroenergetic, se extrag cantități importante de lemn, și uneori de substanțe minerale. Sunt și situații în care, diferite forme de exploatare nerațională au declanșat procese intense de degradare a versanților (prăbușiri, eroziune, alunecări de teren) a structurii pădurilor ș.a.. O variantă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
acestor acumulări se realizează în regim natural, în timp ce consumul apei are motivații strict antropice, ceea ce face ca bilanțul acestor volume de ape să fie aproape permanent dezechilibrat. Consecințele negative afectează nu numai bazinele hidrografice în cauză ci și eficiența unităților hidroenergetice respective. Astfel, uzinarea la nivelul necesarului din rețeaua energetică, ignorându-se alimentarea deficitară în timpul secetelor, face ca volumele respective să scadă rapid, diminuând pe termen lung capacitatea energetică a lacurilor. În același timp, chiar în condițiile unei alimentări aproximativ normale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
total înlăturate iar acțiunile de înlocuire prin replantări, reînsămânțări etc., sunt insuficiente sau absente. În alte situații, structurilor vii le-au fost modificate profund condițiile naturale de existență, prin diferite amenajări (spre exemplu, sisteme de drenare, sisteme de irigații, acumulări hidroenergetice, terasări, nivelări, excavații etc.). În final, ecosistemele naturale au devenit mai sărace datorită omului, reducerea biodiversității determinând și o diminuare drastică a productivității naturale. În sens spațial, formațiunile vegetale și asociațiile faunistice originare s-au restrâns foarte mult și arii
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mai scumpe. În sensul acesta, construcția unor sisteme hidrotehnice complexe, a unor infrastructuri moderne de transport, a unor structuri industriale ș.a., au costuri mai ridicate, care implică adesea capitaluri extranaționale, investiții multinaționale, capitaluri reprezentând contribuția unor bugete comunitare. Construcția sistemelor hidroenergetice și de navigație româno-iugoslave de la Porțile de Fier, construcția Eurotunelului, reabilitarea rețelei de drumuri naționale din România, integrate în rețeaua rutieră europeană, uzinele "Dacia", "Daewoo" Craiova ș.a., sunt forme de amenajare regională. Acțiunile de amenajare presupun, indiferent de nivelul și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și a poluării chimice a apelor Dunării, relații destul de tulburi caracterizează situația părților română și bulgară, în ceea ce privește capacitatea poluantă a complexelor industriale de la Kozlodui, Turnu Măgurele și Giurgiu-Ruse. Alteori, conflicte transfrontaliere sunt generate de acțiuni unilateral benefice. Spre exemplu, amenajări hidroenergetice care contribuie substanțial la producția de energie a unui stat, modifică semnificativ debitul arterelor hidrografice respective pe teritoriul statelor vecine (este cazul disputei dintre Ungaria și Slovacia asupra continuării lucrărilor la complexul hidroenergetic de pe Dunăre, de la Gabcikovo, al relațiilor încordate
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de acțiuni unilateral benefice. Spre exemplu, amenajări hidroenergetice care contribuie substanțial la producția de energie a unui stat, modifică semnificativ debitul arterelor hidrografice respective pe teritoriul statelor vecine (este cazul disputei dintre Ungaria și Slovacia asupra continuării lucrărilor la complexul hidroenergetic de pe Dunăre, de la Gabcikovo, al relațiilor încordate dintre India și Pakistan sau dintre Turcia și Siria, având ca obiect controlul resurselor de apă). De altfel, într-o măsură apreciabilă ierarhizarea lumii contemporane s-a realizat în strânsă legătură cu controlul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
împotriva efectelor distructive ale apelor; ... b) acționează pentru amenajarea complexă a bazinelor hidrografice, pentru valorificarea unor noi surse de apă în concordanță cu dezvoltarea economico-socială a țării, asigurînd corelarea lucrărilor de alimentari cu apă, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor, hidroenergetice, de irigații, piscicultura, navigație sau alte folosințe; ... c) coordonează întocmirea planurilor și schemelor-cadru de amenajare a bazinelor hidrografice; ... d) avizează și autoriza lucrările ce se execută sau sînt în exploatare pe ape sau în legătură cu apele; ... e) organizează întocmirea și ținerea
HOTĂRÎREA nr. 264 din 12 aprilie 1991 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107777_a_109106]
-
Articolul 2 Societățile comerciale pe acțiuni înființate potrivit prezenței hotărîri se vor organiza și funcționa în conformitate cu statutele prevăzute în anexele nr. 2.1*)-2.3*). Articolul 3 Pe data prezenței hotărîri, Centrul de cercetare științifică și inginerie tehnologică pentru echipamente hidroenergetice Reșița, din subordinea Institutului de cercetare științifică și inginerie tehnologică pentru echipamente energetice București, se transferă pe bază de protocol și de bilanț, cu întreg patrimoniul, la Societatea comercială "UCM" Reșița - Ș.A. înființată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1296 din 13
HOTĂRÎRE nr. 344 din 13 mai 1991 privind organizarea Institutului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru echipamente energetice Bucureşti, din subordinea Ministerului Resurselor şi Industriei, ca societăţi comerciale pe acţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107829_a_109158]
-
întreg patrimoniul, la Societatea comercială "UCM" Reșița - Ș.A. înființată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1296 din 13 decembrie 1990 (anexă nr. 1, poz. 79 și anexă nr. 2.79). Activul și pasivul Centrului de cercetare științifică și inginerie tehnologică pentru echipamente hidroenergetice Reșița stabilit pe baza bilanțului încheiat la data de 31 decembrie 1990 împreună cu indicatorii economici și financiari, cu contractele încheiate, precum și cu personalul aferent trec la Societatea comercială "UCM" Reșița - Ș.A. Articolul 4 Obiectul de activitate și capitalul social al
HOTĂRÎRE nr. 344 din 13 mai 1991 privind organizarea Institutului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru echipamente energetice Bucureşti, din subordinea Ministerului Resurselor şi Industriei, ca societăţi comerciale pe acţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107829_a_109158]
-
vechime, după caz, daca este transferat în funcții cu niveluri de salarizare mai mici. Articolul 7 Anexele nr. 1 și 2.1-2.4 fac parte integrantă din prezenta hotărîre. -------------------------- Anexă 1 - Centrul de cercetare științifică și inginerie tehnologică pentru echipamente hidroenergetice - Reșița *) Mijloace fixe + mijloace circulante. Anexă 2 STATUTUL*) Societății comerciale ".................." - Ș.A. ----------------------- Capitolul 1 Denumirea, forma juridică, sediul, durata Articolul 1 Denumirea societății Denumirea societății este Societatea comercială ".................." - Ș.A. În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile și alte acte emanînd de la societate
HOTĂRÎRE nr. 344 din 13 mai 1991 privind organizarea Institutului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru echipamente energetice Bucureşti, din subordinea Ministerului Resurselor şi Industriei, ca societăţi comerciale pe acţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107829_a_109158]
-
cîte un control asupra lucrărilor executate de grupele mixte de lucru. La sesiunile și întîlnirile care au avut loc, comisia mixtă a analizat problemele referitoare la marcarea și elaborarea noii documentații de frontieră pentru porțiunea de frontieră D de la Sistemul Hidroenergetic și de Navigație "Porțile de Fier I și ÎI" pînă la Triplex confinium româno-iugoslavo-bulgar. La fiecare sesiune sau întîlnire, comisia mixtă a întocmit procese-verbale care au fost înaintate spre aprobare organelor competențe ale ambelor părți. III 1. Lucrările de reconstituire
HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108540_a_109869]
-
grupelor mixte de lucru au întocmit procese-verbale privind lucrările executate pe teren, pentru fiecare secțiune de frontieră separat, și le-au înaintat comisiei mixte spre aprobare. 2. Comisia mixtă a constatat că din cauza ridicării nivelului lacului de acumulare al Sistemului Hidroenergetic și de Navigație "Porțile de Fier I", semnele de frontieră care se găsesc la gură rîului Nera (secțiunea de frontieră C) se află sub apă și nu este posibilă întreținerea lor în continuare. Aceste semne de frontieră care se află
HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108540_a_109869]
-
ÎI, din cauza construirii ecluzei nu s-au plantat următorii stîlpi de frontieră: D.166/4, 167 și 167/1. V Prin Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind condițiile extinderii colaborării pentru utilizarea potențialului hidroenergetic al Dunării, semnat la București la 19 februarie 1977 (în textul ce urmeaza Acordul din 1977), sînt reglementate toate problemele frontierei de stat româno-iugoslave care au rezultat prin construirea Sistemului Porțile de Fier ÎI. În același timp cu marcarea liniei
HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108540_a_109869]
-
la 19 februarie 1977 (în textul ce urmeaza Acordul din 1977), sînt reglementate toate problemele frontierei de stat româno-iugoslave care au rezultat prin construirea Sistemului Porțile de Fier ÎI. În același timp cu marcarea liniei de frontieră în zona Sistemului Hidroenergetic și de Navigație "Porțile de Fier ÎI", comisia mixtă a efectuat marcarea frontierei de la semnul de frontieră D.102 pînă la Triplex confinium româno-iugoslavo-bulgar. Lucrările de teren au fost efectuate în anii 1983, 1984 și, parțial, în 1988, iar elaborarea
HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108540_a_109869]
-
și măsurarea semnelor de frontieră, comisia mixtă a întocmit următoarele documente de frontieră: 1. Protocolul dintre Guvernul României și Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea frontierei de stat româno-iugoslave în zona obiectului principal al Sistemului Hidroenergetic și de Navigație "Porțile de Fier ÎI" pe fluviul Dunărea și Planul de situație la scară 1 : 5.000 semnat al Timișoara la 25 septembrie 1990. 2. Albumul harților liniei de frontieră la scară 1 : 10.000, partea a doua
HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108540_a_109869]
-
planurile geodezice de frontieră, întocmite în baza Tratatului de la Sevres cu ocazia delimitării din anii 1920-1923; - Protocolul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea frontierei de stat româno-iugoslave în zona obiectului principal al Sistemului Hidroenergetic și de Navigație "Porțile de Fier" pe fluviul Dunărea, semnat la Belgrad la 8 februarie 1975; - Protocolul dintre Guvernul României și Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea frontierei de stat româno-iugoslave în zona obiectului principal
HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108540_a_109869]
-
Navigație "Porțile de Fier" pe fluviul Dunărea, semnat la Belgrad la 8 februarie 1975; - Protocolul dintre Guvernul României și Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea frontierei de stat româno-iugoslave în zona obiectului principal al Sistemului Hidroenergetic și de Navigație "Porțile de Fier ÎI" pe fluviul Dunărea, semnat la Timișoara la 25 septembrie 1990; - Albumul harților liniei de frontieră, Descrierea detaliată și Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontieră întocmite pentru secțiunea de frontieră D, semnat
HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108540_a_109869]
-
L I S Ț A investițiilor de natură dezvoltărilor importante care se pot credita de către bănci din fondurile puse la dispoziția acestora din bugetul de stat - Extinderi de capacități de producție de energie electrică și termică în termocentrale și amenajări hidroenergetice cu capacități mai mari de 100 Mw și linii electrice de 220 Kw și 400 Kw; - Lucrări pentru exploatarea zăcămintelor de țiței și gaze, inclusiv lucrările pentru creșterea factorului final de recuperare; - Instalații noi pentru recuperarea fracțiilor din gazele de
HOT��RÎRE nr. 740 din 3 iulie 1990 privind unele măsuri în domeniul finanţării-creditarii investiţiilor la unităţile de stat, precum şi cu privire la transmiterea fondurilor fixe între întreprinderile de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107223_a_108552]