572 matches
-
fluture Își ridică aripile astfel Încât pare capul unui animal care impune respectul, fie numai prin mărimea ochilor, cu ghilimele desigur, pictați pe aripi. În sfârșit, se lasă confundată cu o mortăciune, căci nu’s prea mulți cei care procedează precum hiena. Cam asta Îmi sugerează veșnica campanie electorală românească, deși paradoxal când mă gândesc la bionică. De ce se teme puternicul zilei, de seamănă atâta confuzie Între bieții alegători, pe care nimeni nu i-a Învățat cum se folosește dreptul constituțional În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rol, cel puțin în acela [de] portdrapel. El trebuie să ție fâlfâind stindardul Dinastiei și României”. „În toată această dramă, figura cea mai patetică este Mihăiță. El rămâne singur victima împrejurărilor, neputincios, fără experiență, în mijlocul acestei haite de lupi și hiene. El e singurul care s-a opus din răsputeri. El n-o voit să accepte această soluțiune”, sinteza Carol al II-lea. După ce a scris proclamația-delegație și a stat de vorbă cu Mihai, Carol „s-a trântit îmbrăcat pe pat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
I.C. Chițimia și Stela Toma (coordonatori), Crestomație de literatură română veche, Editura Dacia, Cluj, 1984, vol. I, pp. 217-221 ; vezi și 19, I, pp. 149-155 ; 20, pp. 225-226. 66. În propaganda antisemită interbelică evreii sunt asimilați fie cu animale necrofage („hienele morții”, „șacali”, „stoluri de corbi”), fie cu animale carnasiere (lupi, rechini, crocodili, căpcăuni, „năpârci cu colți tociți de ură”, „bestii hâde” etc.) sau hemofage : „balaur sau șarpe băutor de sânge românesc”, „păianjen”, „ploșnițe” și „lipitori umflate de sânge românesc” (dr.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ușa ce ,,iese’’ mai aproape de aleea principală a curții care ,,merge’’ drept în locul unde voi fi ,,cazat’’. Merg alene, îngândurat, cu geanta albastră mutând-o de pe un umăr pe celălalt. O haită de câini, ce pare a fi una de hiene înfometate, se ține îndeaproape de noi. Câinii spitalului... Unii jucăuși cei de vârstă tânără și fără griji, alții având burțile supte de foame și cu priviri vigilente parcă de cerșetori. Dat fiind că sunt îmbrăcat în pijamale și halat, cățeii
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
și spiritului (Maurice Merleau-Ponty)1 și trebuie să acceptăm că în spatele chipului pe care se scaldă ochii poetului el "descifrează" nestatornicia femeii, patima pentru lux, viclenia: "Ici una oacheșă ... Ș-aruncă ochi-ntunecoși sălbateci, / Setoși de patimi c-ale unei hiene...." (Rime alegorice); sau: " În față farmecul palorii / Și ochi ce scânteie de vii, / Sunt umezi înfiorătorii / De lingușiri, de viclenii...." (Te duci). Pentru a descifra caracterul nu e de-ajuns doar o singură privire: trebuie să credem că în spatele "vederii
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
aduse în coloanele ei să fie de cuprins mai general. tratând lucruri care să fie cunoscute cu fapte și persoane unui cerc mai larg de cititori”, comentează ziarul. „Hacu este chemată să umple un gol mult simțit în publicistica noastră.” * Hiena Hiena, revistă săptămânală politicoliterară, publicație antiguvernamenală, apare la București (ianuariemartie 1919 și Cernăuți, cu subtitlul schimbat în revistă de polemică politico-literară, în perioada aprilie 1919 - 5 ianuarie 1921; 15 octombrie 1922 - 8 aprilie 1923; 28 noiembrie 1923 - februarie 1924. Sediul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în coloanele ei să fie de cuprins mai general. tratând lucruri care să fie cunoscute cu fapte și persoane unui cerc mai larg de cititori”, comentează ziarul. „Hacu este chemată să umple un gol mult simțit în publicistica noastră.” * Hiena Hiena, revistă săptămânală politicoliterară, publicație antiguvernamenală, apare la București (ianuariemartie 1919 și Cernăuți, cu subtitlul schimbat în revistă de polemică politico-literară, în perioada aprilie 1919 - 5 ianuarie 1921; 15 octombrie 1922 - 8 aprilie 1923; 28 noiembrie 1923 - februarie 1924. Sediul în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
modificarea Constituției”. N. Dunăreanu semna articolul „Pan Halipa, dascăl suplinitor” iar redacția o anchetă referitoare la pedeapsa cu moartea. * Cernăuți vedere generală 391 Iuliu Maniu și Ion Mihalache, prinși în inelul partidului, pun țara la cale. * În Pro Domo din Hiena nr.15/21 ianuarie 1923, Pamfil Șeicaru răspundea celor care acuzau revista de lipsa unui program: „Program? Revista Hiena rezumă spiritul unei generații. Cei care sau întors din război, generația sacrificată, nu au program, căci ar trebui să mai creadă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți vedere generală 391 Iuliu Maniu și Ion Mihalache, prinși în inelul partidului, pun țara la cale. * În Pro Domo din Hiena nr.15/21 ianuarie 1923, Pamfil Șeicaru răspundea celor care acuzau revista de lipsa unui program: „Program? Revista Hiena rezumă spiritul unei generații. Cei care sau întors din război, generația sacrificată, nu au program, căci ar trebui să mai creadă într-una din mincinoasele miragii ale idealurilor. Stăm la o răspântie; pe nici unul din drumurile ce se desfășoară în fața
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iar mai jos era redat pamfletul: „De dragul lui Adolf din closet”, cu cugetări menite să servească și altora ca întâmplări ale vieții. La „Pro domo” i-au răspuns N.D. Cocea și Mircea Eliade în Facla, iar Tudor TeodorescuBraniște chiar în Hiena. Braniște îi cerea lui Pamfil Șeicaru să fie „indulgent căci, vai! madame democrația e jună - jună de tot - o minoră; mica democrație are încă mult timp voie să-și vâre degetele mărunte în năsuciorul impertinent și din când în când
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
e virgină, na fost pusă la încercare...” Mircea Eliade, fostul coleg de școală al lui Șeicaru, era ambiguu, se scălda în lirismul ... vorbelor. Democrația fiind minoră, i se impunea, probabil, tutoratul unei dictaturi, încheia sarcastic, dar, parcă, văitânduse Pamfil Șeicaru. Hiena nr.18-19, de joi 14-21 februarie 1923 cuprindea „O anchetă în lumea intelectualilor la care răspundeau: Nicolae Iorga, C.C. Arion, Istrate Micescu, dr. Ștefan Bogdan, Simion Mehedinți, Al. Ottelișanu, Gala Galaction, dr. W. Filderman, Aurel Weiss, referitor la „Numerus Clausus
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
așa de greu să ne despărțim sau mai exact să ne împăcăm cu gândul dispariției acestei reviste, care fărâmițase atâta energie într-o luptă deznădăjduită cu neînduratele cerințe ale tiparului.” În aceste nevoi și a restrânselor mijloace ale celor de la Hiena, le-a „întins „o mână de ajutor” editându-le revista, cine? - cei de la Editura Ramuri, care își pun amprenta pe coperta editoriatei: LITO RAMURI, Craiova, dându-le posibilitatea reapariției regulate a reviste „care bravează ipocriziile democrației, care este dușmană neîmpăcată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
politic, sinteză de ignoranță și incorectitudine”, Ramuri înlesnindu-i „o nouă luptă pe care o începe”... „Începem” concluziona preambulul: „Semănăm uri ca să culegem bucuria adevărului spus fără nici o reticiență.” Așa că, de la 20 octombrie 1923, cu subtitlul schimbat în”revistă politicosocială”, Hiena, cu reședința în București, strada Izvor nr.44, Administrația la Ramuri, Craiova, strada Bibescu Vodă nr.6, având ca director pe Pamfil Șeicaru, apare bilunar, la 5 și 20 ale fiecărei luni, pornea bătăioasă. Pamfil Șeicaru semna „Impresarul unei legende
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu aceleași nume de autori: Pamfil Șeicaru, Ion Darie, Al. O. Teodoreanu, Octav Livezeanu, Petre Dragomirescu, G. Stegaru, G.M. Ivanov, de data aceasta generalul Averescu devenit Gonococ, își găsise un chitarist: era Octavian Goga, de altfel „un mare poet”, spunea Hiena. Numerele 57/ianuarie, februarie 1924 nu mai spuneau nimic nici despre locul de editare al revistei, nici sediul administrației sau redacției, nici chiar numele directorului, păstrându-ise în mănușă ilustrația de pe prima și ultima pagină, care viza lipsa de identitate. * Hiena
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Hiena. Numerele 57/ianuarie, februarie 1924 nu mai spuneau nimic nici despre locul de editare al revistei, nici sediul administrației sau redacției, nici chiar numele directorului, păstrându-ise în mănușă ilustrația de pe prima și ultima pagină, care viza lipsa de identitate. * Hiena a fost o revistă de frondă. A promovat pamfletul politico-social, gen Tudor Arghezi ori N.D.Cocea. Au mai scris în revistă: Tudor Arghezi, I. Minulescu, Adrian Maniu, Zaharia Bârsan, I. Barbu (Driada), Al.A. Phillippide, Demostene Botez (Magio), Lucian Blaga
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai alungite. Se transmite prin consumul cărnii de vită infestată și insuficient fiartă sau friptă. -Taenia echinococcus cu lungimi de 4-5 cm, cu 600- 800 proglote, provoacă o boală foarte gravă (echinococcoză sau hidatidoză) provenită de la câini, lupi, vulpi și hiene (ca gazde primare), cu trecere prin ovine, iepuri de câmp și șoareci (ca gazde intermediare). -Botriocephalus latus are lungimea cea mai mare (8-12 metri) și prezintă 3.000-4.000 de proglote. Infestarea la om se face prin consumul cărnii de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Sibiului și Brașov. Debutează în 1909, în revista vâlceană „Junimea”, cu traduceri și o proză scurtă. Publică apoi cronici teatrale în „România ilustrată” și „studii provinciale” și comentarii în „Cronica”. În primii ani de după război, semnează articole politice în „Chemarea”, „Hiena” (sub pseudonimul Pelham) și „Cuvântul liber”. Ulterior, colaborează cu portrete critice, eseuri, versuri și traduceri, iscălite și Elena Protopopescu, la „Mișcarea literară”, „Universul literar”, „Cuvântul”, „Bilete de papagal”, „Pământul”, „Convorbiri literare”, „Strada”, „Lanuri”, „Symposion”, „Tribuna”, „Viața” ș.a. În 1938, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285842_a_287171]
-
balcanice, dar și la Paris, notar într-un sat ardelean, subprefect în câteva rânduri, profesor la Conservatorul din Brașov etc., după primul război mondial și-a potolit neastâmpărul, găsindu-și de lucru în redacțiile unor periodice precum „Cronicarul”, „Legea nouă”, „Hiena”, „Ora”, „Epoca”, „România nouă”, „Țara noastră”, „Funcționarul” și, în cele din urmă, la „Îndreptarea”, „Săptămâna CFR”, „Gluma”, pentru colegi rămânând totuși „ultimul trubadur” sau „ultimul din boema de altădată”. Inițierea poetică a lui M. are drept cadru cenaclul lui Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
profesională. Nu îl interesa "reademenirea" minorităților naționale. A fost inginer și militar. Pe locuitorii majoritari ai Transilvaniei obișnuia să-i numească "olahi" (valahi), în cazul cel mai bun "rumuni", respectiv "rumeni", iar epitetul cel mai blajin în legătură cu politica Bucureștiului era "hiena răpitoare de teritorii". Țelul suprem pentru el a fost reașezarea lumii trecute și înapoierea sa în iubitul sat Iscroni, într-o lume astăzi complet dispărută. * * * Istoria Transivaniei de Nord între 1940-1944 a fost istoria ultimei încercări de făurire a Transilvaniei
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
În plus, sculptura aflată la Berlin, denumită și Femeia cu șarpele, ne amintește de pasajul biblic al confruntării femeii cu șarpele (Facerea, 3, 15). Nu lipsesc nici reprezentările zoomorfe, tot pe blocuri: capete de cai, în profil spre dreapta, o hienă, o căprioară (capul este redat pe aversul blocului, iar corpul se continuă pe revers), un mamut foarte stilizat, alte animale slab reprezentate, a căror identitate rămâne incertă. Este foarte important de precizat că toate sculpturile au fost realizate într-un
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Struțeanu, „Ferestre luminate”, „Viitorul”, 1921, 9 octombrie; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Ferestre luminate”, RP, 1921, 1 101; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1971, 375-380; Al. Bogdan, Poezia feminină, LUT, 1922, 114; Teodor Râșcanu, Feminism, „Hiena”, 1922, 9; Craioveanul [F. Aderca], „Ferestre luminate”, „Năzuința”, 1922, 2; Ion Sân-Giorgiu, Nedreptățiții, NRL, 1926, 21; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 195-196; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 198, 258, 294; Lucia Popescu, Siluetă: Alice Soare, „Știrea”, 1935, 253
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
află între cei care lansează în 1921 „Gândirea”. Întors în București, desfășoară o bogată activitate publicistică. Rămâne în redacția revistei „Gândirea”, la „Universul” ține ani în șir o rubrică de însemnări cu caracter literar. Publică, de asemenea, la „Chemarea”, „Fapta”, „Hiena”, „Rampa”, „Viața românească”, „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Bilete de papagal”, „Boabe de grâu”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Este redactor la „Urzica” (1918), „Voința” (Cluj, 1920-1922), un timp, din 1931, la „Dimineața”, iar între 1930 și 1933 conduce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
17 Mai 1938, era că îl văzusem ultima dată pe Căpitan. Desigur, răutatea oamenilor este permanentă, dar parcă în timpul Căpitanului nu coborâse de la conducător până la toți cei care executau ordinele lui criminale. În timpul comunismului te găseai în fața unei haite de hiene, care nu cunoșteau nici un sentiment uman, afară de „sfânta ură” de clasă, moto-ul organului P.C.R. „Scânteia”. Dar câte nu s-ar putea spune despre Jilava, care a rămas ca o rană pe suflet cicatrizată urât, pentru fiecare din cei care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
grâul tare, tutunul, ovăzul bizantin, orezul, bumbacul), iar dintre arborii fructiferi: lămâiul, mandarinul, portocalul, măslinul, smochinul, rodiul, arborașul de ceai etc. Fauna mediteraneană este reprezentată prin câteva specii endemice cum sunt: hârciogul mic, porcul spinos (Hystrix cristata), muflonul (Ovis musimon), hiena vărgată (Hyaena hyaena), șacalul auriu (Canis aureus), inarița verde (Serinus serinus), cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmaeus), vulturul pleșuv negru (Aegypius monachus), vipera cu corn (Vipera ammodytes), broasca țestoasă (Testudo graeca), scorpionul (Euscorpius europaeus). În pădurile mediteraneene solurile sunt subțiri, adesea discontinui
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Vestitorul, 1915) și din Oscar Wilde (Parabole, 1916). Căzut prizonier la Turtucaia, D. îndură aproape doi ani de recluziune în lagărele din Bulgaria. Revenit în țară în vara anului 1918, intră în redacția ziarului „Steagul” din București. Mai colaborează la „Hiena”, „Sburătorul”, „Lectura pentru toți”, „Îndreptarea”, „Aurora”, „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Contimporanul”, „Clopotul” etc. Dă la iveală acum Aspecte și direcții literare (I-II, 1921-1924), o nouă ediție, îmbogățită, a Inscripțiilor (1922), monografia Ernest Renan (1923), romanul Conservator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]