482 matches
-
urmă, anxietatea fobică este excesivă și ilogică. Astfel, prin definiție, anxietatea și teama sînt mai intense decît în mod normal. În secțiunea 3, vom discuta despre tensiunea musculară și despre combaterea ei, însă pentru moment ne vom îndrepta atenția asupra hiperventilației. 1.6. Rolul hiperventilației După ce am văzut cum poate debuta fobia, vom discuta despre un anumit aspect al reacției luptă sau fugi care prezintă relevanță pentru fobie, și anume hiperventilația. După cum am discutat în contextul reacției luptă sau fugi, alarma
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
excesivă și ilogică. Astfel, prin definiție, anxietatea și teama sînt mai intense decît în mod normal. În secțiunea 3, vom discuta despre tensiunea musculară și despre combaterea ei, însă pentru moment ne vom îndrepta atenția asupra hiperventilației. 1.6. Rolul hiperventilației După ce am văzut cum poate debuta fobia, vom discuta despre un anumit aspect al reacției luptă sau fugi care prezintă relevanță pentru fobie, și anume hiperventilația. După cum am discutat în contextul reacției luptă sau fugi, alarma bazată pe anxietate presupune
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
combaterea ei, însă pentru moment ne vom îndrepta atenția asupra hiperventilației. 1.6. Rolul hiperventilației După ce am văzut cum poate debuta fobia, vom discuta despre un anumit aspect al reacției luptă sau fugi care prezintă relevanță pentru fobie, și anume hiperventilația. După cum am discutat în contextul reacției luptă sau fugi, alarma bazată pe anxietate presupune intensificarea respirației. Acest fenomen poate amplifica gravitatea multor simptome care apar în fobii. Pentru persoanele care suferă de fobii, aceste simptome sînt importante, deoarece unele se
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
poate amplifica gravitatea multor simptome care apar în fobii. Pentru persoanele care suferă de fobii, aceste simptome sînt importante, deoarece unele se tem de apariția reacției de anxietate la fel de mult pe cît se tem de pericolul reprezentat de situația fobică. Hiperventilația poate contribui la intensificarea simptomelor anxietății. În continuare, vom analiza modul în care se întîmplă acest lucru. Figura de mai jos arată conexiunile dintre principalele componente ale procesului respirator. Ori de cîte ori respirăm, oxigenul pătrunde în plămîni. Oxigenul ajunge
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de carbon. Atunci cînd hemoglobina întîlnește dioxidul de carbon, oxigenul este eliberat, astfel încît poate pătrunde în celulele organismului. Prin urmare, deși este important să inspirăm oxigen, este la fel de important și faptul că dioxidul de carbon din sînge eliberează oxigenul. Hiperventilația agravează senzația de anxietate, nu din cauză că inspirați prea mult oxigen, ci pentru că expirați o cantitate prea mare de dioxid de carbon. Respirația prea intensă are drept consecință scăderea nivelului de dioxid de carbon, iar respirația prea lentă contribuie la creșterea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
vase de sînge, se intensifică aderența hemoglobinei la oxigen. Astfel, în unele zone ale corpului ajunge mai puțin sînge. În plus, oxigenul transportat de sînge are mai puține șanse de a fi eliberat în celule. Apoi, în mod paradoxal, deși hiperventilația presupune un aflux mai mare de oxigen, de fapt, anumite zone ale creierului și corpului primesc o cantitate mai redusă de oxigen. Acest fapt determină două mari categorii de senzații: 1. Unele senzații sînt generate de o ușoară scădere a
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cardiac, pentru a pompa mai mult sînge; senzația de sufocare; amorțeală și furnicături în extremități; mîini reci, umede; rigiditate musculară. Nu trebuie să uitați că reducerea nivelului de oxigen nu atinge valori mari și nu este deloc periculoasă. De asemenea, hiperventilația este responsabilă pentru o serie de efecte de ansamblu. Hiperventilația presupune un efort fizic intens. Prin urmare, persoana respectivă se poate simți adesea înfierbîntată, este roșie la față și transpiră. Pentru că menținerea unui ritm respirator accelerat este dificilă, pe parcursul unei
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
amorțeală și furnicături în extremități; mîini reci, umede; rigiditate musculară. Nu trebuie să uitați că reducerea nivelului de oxigen nu atinge valori mari și nu este deloc periculoasă. De asemenea, hiperventilația este responsabilă pentru o serie de efecte de ansamblu. Hiperventilația presupune un efort fizic intens. Prin urmare, persoana respectivă se poate simți adesea înfierbîntată, este roșie la față și transpiră. Pentru că menținerea unui ritm respirator accelerat este dificilă, pe parcursul unei perioade mai mari poate avea drept efect oboseala și epuizarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
intens. Prin urmare, persoana respectivă se poate simți adesea înfierbîntată, este roșie la față și transpiră. Pentru că menținerea unui ritm respirator accelerat este dificilă, pe parcursul unei perioade mai mari poate avea drept efect oboseala și epuizarea. Deseori, oamenii care manifestă hiperventilație tind să respire cu ajutorul pieptului, mai degrabă decît prin intermediul diafragmei. Mușchii pieptului nu sînt structurați în vederea respirației, prin urmare tind să obosească și să devină încordați. Astfel, aceste persoane pot prezenta simptome de rigiditate musculară la nivelul pieptului sau chiar
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pieptului, mai degrabă decît prin intermediul diafragmei. Mușchii pieptului nu sînt structurați în vederea respirației, prin urmare tind să obosească și să devină încordați. Astfel, aceste persoane pot prezenta simptome de rigiditate musculară la nivelul pieptului sau chiar dureri în piept. Dacă hiperventilația continuă, se ajunge într-o a doua etapă a hiperventilației, care produce simptome cum ar fi: senzație intensă de vertij; amețeală și greață; incapacitatea de a respira cu ușurință; senzație de greutate sau de dureri intense în piept; paralizia temporară
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
structurați în vederea respirației, prin urmare tind să obosească și să devină încordați. Astfel, aceste persoane pot prezenta simptome de rigiditate musculară la nivelul pieptului sau chiar dureri în piept. Dacă hiperventilația continuă, se ajunge într-o a doua etapă a hiperventilației, care produce simptome cum ar fi: senzație intensă de vertij; amețeală și greață; incapacitatea de a respira cu ușurință; senzație de greutate sau de dureri intense în piept; paralizia temporară a unor mușchi din diverse părți ale corpului; pierderea temporară
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
piept; paralizia temporară a unor mușchi din diverse părți ale corpului; pierderea temporară a conștiinței (leșin); spaima crescîndă că s-ar putea întîmpla ceva îngrozitor de exemplu, un infarct, o hemoragie cerebrală sau chiar moartea. Simptomele din etapa a doua a hiperventilației sînt generate de reacția automată de apărare a corpului împotriva nivelurilor crescute de dioxid de carbon. Această reacție de apărare forțează diminuarea ritmului respirator, permițînd nivelurilor de dioxid de carbon să revină la normal. Cu riscul de a ne repeta
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
apărare a corpului împotriva nivelurilor crescute de dioxid de carbon. Această reacție de apărare forțează diminuarea ritmului respirator, permițînd nivelurilor de dioxid de carbon să revină la normal. Cu riscul de a ne repeta, cel mai important aspect privitor la hiperventilație este faptul că nu este periculoasă. Ritmul respirator intens este o componentă a reacției luptă sau fugi, adică a unei reacții biologice naturale care are drept scop apărarea organismului de pericole. Prin urmare, este o reacție automată care îi semnalează
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
biologice naturale care are drept scop apărarea organismului de pericole. Prin urmare, este o reacție automată care îi semnalează creierului să se aștepte imediat la pericol, astfel încît persoana respectivă să simtă nevoia urgentă de a scăpa de primejdie. Deseori, hiperventilația nu este ușor de observat din exterior sau nici măcar de persoana care o manifestă. Poate avea o formă foarte subtilă. Acest lucru este adevărat mai ales dacă persoana respectivă a avut un ritm respirator ușor mai intens pentru o perioadă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
scade capacitatea organismului de a face față unor viitoare diminuări ale acestora, și chiar o modificare redusă a ritmului respirator (de exemplu, un suspin, un căscat sau un oftat) poate fi suficientă pentru a declanșa simptomele. 1.7. Tipuri de hiperventilație Există cel puțin patru tipuri de hiperventilație pe care ar trebui să învățați să le distingeți. Primele trei tind să fie episodice și sînt probabil mai des întîlnite în cazul persoanelor cu fobii specifice. Cu alte cuvinte, acestea survin numai
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
unor viitoare diminuări ale acestora, și chiar o modificare redusă a ritmului respirator (de exemplu, un suspin, un căscat sau un oftat) poate fi suficientă pentru a declanșa simptomele. 1.7. Tipuri de hiperventilație Există cel puțin patru tipuri de hiperventilație pe care ar trebui să învățați să le distingeți. Primele trei tind să fie episodice și sînt probabil mai des întîlnite în cazul persoanelor cu fobii specifice. Cu alte cuvinte, acestea survin numai în timpul episoadelor de anxietate maximă, cînd sînteți
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
trei tind să fie episodice și sînt probabil mai des întîlnite în cazul persoanelor cu fobii specifice. Cu alte cuvinte, acestea survin numai în timpul episoadelor de anxietate maximă, cînd sînteți expus la elementul de care vă temeți. Celălalt tip de hiperventilație este unul obișnuit: apare deseori și în principal este un prost obicei respirator. Gîfîitul sau respirația accelerată: acest tip de respirație tinde să apară în timpul perioadelor de anxietate sau frică acută. Prin intermediul său, se reduc foarte rapid nivelurile de dioxid
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să apară în timpul unor perioade de dezamăgire sau depresie și ambele implică o respirație extrem de intensă. Oftatul: oftatul survine atunci cînd oamenii se gîndesc la lucruri înspăimîntătoare, cum ar fi un lucru pe care l-au evitat foarte mult timp. Hiperventilația cronică sau obișnuită: acest tip de respirație presupune o amplificare ușoară a intensității sau ritmului respirației, pentru un interval mai îndelungat. În general, apare atunci cînd persoana respectivă este îngrijorată. Nu este suficientă pentru a induce sentimentul de panică, însă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de a gîndi limpede. Dacă o persoană aflată în această stare se confruntă cu un lucru de care se teme și respirația i se accelerează chiar și foarte puțin, se poate instala panica. Relația dintre factorii declanșatori ai fobiilor și hiperventilație este sintetizată în figura de mai jos. 1.8. Mituri frecvente despre simptomele anxietății Atunci cînd frica este intensă, oamenii își fac adesea griji despre posibilele consecințe ale nivelurilor extreme de anxietate. Ei pot fi preocupați de faptul că anxietatea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu anumite tipuri de fobii mai pot manifesta și teama de leșin, fapt întîlnit mai ales la oamenii care se tem de sînge, injecții, boli și răniri; această temere va fi analizată mai amănunțit pe parcursul prezentării programului. SECȚIUNEA 2 Controlul hiperventilației 2.1. Cum recunoașteți hiperventilația Primul pas în prevenirea și controlul hiperventilației constă în a recunoaște cînd și cum anume se manifestă. Încercați să vă monitorizați acum ritmul respirației. Inspirați, expirați numărați 1, inspirați, expirați 2 și așa mai departe
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mai pot manifesta și teama de leșin, fapt întîlnit mai ales la oamenii care se tem de sînge, injecții, boli și răniri; această temere va fi analizată mai amănunțit pe parcursul prezentării programului. SECȚIUNEA 2 Controlul hiperventilației 2.1. Cum recunoașteți hiperventilația Primul pas în prevenirea și controlul hiperventilației constă în a recunoaște cînd și cum anume se manifestă. Încercați să vă monitorizați acum ritmul respirației. Inspirați, expirați numărați 1, inspirați, expirați 2 și așa mai departe. La început poate părea dificil
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fapt întîlnit mai ales la oamenii care se tem de sînge, injecții, boli și răniri; această temere va fi analizată mai amănunțit pe parcursul prezentării programului. SECȚIUNEA 2 Controlul hiperventilației 2.1. Cum recunoașteți hiperventilația Primul pas în prevenirea și controlul hiperventilației constă în a recunoaște cînd și cum anume se manifestă. Încercați să vă monitorizați acum ritmul respirației. Inspirați, expirați numărați 1, inspirați, expirați 2 și așa mai departe. La început poate părea dificil, însă nu încercați să vă modificați voit
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
oftați mai des decît alte persoane? Încercați să conștientizați aceste momente și evitați atunci să respirați mai intens. Oftați sau respirați adînc dacă, de exemplu, cineva menționează lucrul de care vă temeți? La multe persoane, respirația profundă poate declanșa ciclul hiperventilației. Respirați pe gură? Există o probabilitate mai mare să ajungeți la hiperventilație. Ori de cîte ori observați acest lucru, ar trebui să reîncepeți să respirați pe nas. 2.2. Tehnica încetinirii ritmului respirator Această tehnică se aplică la primele semne
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
evitați atunci să respirați mai intens. Oftați sau respirați adînc dacă, de exemplu, cineva menționează lucrul de care vă temeți? La multe persoane, respirația profundă poate declanșa ciclul hiperventilației. Respirați pe gură? Există o probabilitate mai mare să ajungeți la hiperventilație. Ori de cîte ori observați acest lucru, ar trebui să reîncepeți să respirați pe nas. 2.2. Tehnica încetinirii ritmului respirator Această tehnică se aplică la primele semne de anxietate sau panică. Trebuie să învățați să recunoașteți primele semne ale
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Ori de cîte ori observați acest lucru, ar trebui să reîncepeți să respirați pe nas. 2.2. Tehnica încetinirii ritmului respirator Această tehnică se aplică la primele semne de anxietate sau panică. Trebuie să învățați să recunoașteți primele semne ale hiperventilației și să luați imediat următoarele măsuri: Încetați activitatea și așezați-vă sau rezemați-vă de ceva. țineți-vă respirația și numărați pînă la zece (nu inspirați profund). Cînd ajungeți la zece, expirați și spuneți-vă în gînd relaxează-te, într-
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]