643 matches
-
deseori fără să existe martori care să confirme incidentele de agresiune verbală. Colegii și subordonații sunt în mod egal vinovați pentru faptul că folosesc același limbaj discriminator pe post de „înțepături” când își critică șefii. Exemplu (managerul către o subordonată hispanică): „Ești mult prea mămoasă cu colectivul tău, Alice. Chiar dacă nu face parte din cultura ta, trebuie să îți asumi conducerea și să îi atingi să le meargă fulgii. Pentru Dumnezeu, ești destul de în vârstă să le fii bunică, și totuși
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
care se luptă cu ea și ce cred că pot face unitățile de sănătate publică pentru a-i ajuta să fie sănătoși. Agenția a organizat șaisprezece grupuri - patru focus grupuri cu fiecare dintre următoarele tipuri de persoane: african-americani, indieni americani, hispanici și asiatici. Această decizie a fost luată în urma discuțiilor amănunțite despre avantajele și dezavantajele unor subdivizări suplimentare, cum ar fi separarea locuitorilor în funcție de mediu - urban ori rural -, sau ale separării participanților în funcție de țara de origine, de limbă sau dialect, de
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
-i va strica mușcătura. Spre a fi lecuit de mușcătură de cîne turbat, trebuie a pulveriza lemn de tisă și a bea acel praf cu apă sau cu altceva. Dacă mușcă un cîne turbat vreo vită, apoi se iau muște hispanice, se freacă ca praf și se dă vitei să mănînce cu tărîțe, și apoi se vindecă. Dacă helgea mușcă vreo vită, apoi e bine a spăla o piele de helge și a spăla rana cu acea apă. Cînd te-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
desfășurat în perspectiva împlinirii a cinci secole de la marea aventură a lui Columb, moment căruia gazdele sunt înclinate să-i acorde cea mai mare atenție. Prelegerea inaugurală, rostită de Miguel Angel Ladero Quesada, la aceasta s-a referit, evocând "mediul hispanic" al acțiunii în cauză. Aceeași problemă a descoperirii Americii apare între "marile teme", alături de "megalopolis în istorie", de "revoluții și reforme". Partea expres metodologică s-a ocupat de chestiunea timpului în istorie, de antropologie, istorie socială și istorie culturală, de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
acum un secol, o dată cu plecarea lui Darío la Paris, si ca problemele pe care le consemna scriitorul nicaraguan atunci continuă să existe și azi, o sută de ani mai tarziu, având o greutate determinanta în ceea ce privește ambițiile, fanteziile și visele romancierilor hispanici de mai tarziu. Literatura hispano-americană ia ființă o dată cu ieșirea pe arena internațională a tânărului entuziast Darío, începe din mână unei mișcări tinere și cosmopolite, din care făceau parte câțiva poeți hispano-americani care nu aveau un început, o poetica comună. Ochiul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
stereotipice, de loc comun, asupra vechiului oraș ce va deveni în curând, prin experiență personală trăită de mulți alți scriitori porniți în căutarea "paradisului pe pamant", o sursă de mari dezamăgiri, unde nu deveneai dintr-odată faimos și unde cultură hispanica încă nu își găsise admiratori, ci, dimpotrivă, putem vorbi de un fenomen à rebours, se imită tot ce venea de la Paris, iar scriitorii latino-americani erau criticați când încercau să înlocuiască principesele dintr-o literatura artificială și ridicolă, povestirile cosmopolite ale
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
eșecul lui Darío nu este, în realitate, numai al său, ci al fiecăreia în parte și al tuturor literaturilor hispano-americane la un loc. E că scena primitivă a modernității literare hispano-americane și una din mărcile originii comune a literaturilor naționale hispanice. Eșecul lui Darío poate se datorează, analizează Miguel Angel Asturias, dincolo de numitului "galocentrism" boală unei culturi care, incepand cu secolul al XVIII-lea, se consideră a fi cultură universală, faptului că Darío nu a fost conștient că venea prea târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
consecințe benefice." 22 Schimbarea, "el cambio", devine o temă dominantă, pe continent se impunea o înnoire radicală, în acord cu schimbările revoluționare la nivel politic. Schimbarea este cerută de noile condiții socio-politice, fenomenul înnoirii radicale, adesea violente, dobândind în America hispanica o arzătoare actualitate, cu o poziție crucială în expresia literară. Tema schimbării, așa cum se reflectă în operele scriitorilor hispano-americani de la începutul secolului al XX-lea, vădește o complexitate în care factorul politic reprezintă numai o linie dintr-un desen mai
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
crucială în expresia literară. Tema schimbării, așa cum se reflectă în operele scriitorilor hispano-americani de la începutul secolului al XX-lea, vădește o complexitate în care factorul politic reprezintă numai o linie dintr-un desen mai complicat. Schimbarea este ceea ce diferențiază literatura hispanica modernă de cea tradițională. În literatura tradițională, sunt ușor de remarcat emoțiile generate de împrejurările specifice continentului: astfel, simpatia pentru cei de jos este concretizata în românul indianist și indigenist, protestul împotriva puterii aberante este cuprins în românele antidictatoriale, denunțarea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de miracole promovate de catolicismul popular european și mai ales spaniol (andaluz). În ziua de azi, dificultatea multora din tinerii romancieri de a se distanța de boom este consecința faptului că acestui fenomen i se datorează recunoașterea internațională a literaturii hispanice, dar, în același timp, paradoxal, tocmai aspectului care a făcut-o celebra, conceptul de "realism magic". Criticii sunt de acord în a susține că, dacă nu se vrea decesul literaturii latino-americane, ar trebui păstrată faima internațională de care se bucură
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
figură de Ernesto Sábato, Eudeba, Buenos Aires, 1971. DELLEPIANE, A.B., Ernesto Sábato: el hombre y la obra. Ensayo de interpretación y análisis literario, Las Américas, New York, 1968. GALVEZ ACERO,M., Sobre abandono y fidelidades, Anthropos, Barcelona, 1988. GEORGESCU, P.A., Valori hispanice în perspectiva românească, Cartea Românească, București, 1986. GEORGESCU, P.A., Cartea întrupărilor, Paidea, București, 1999. GEORGESCU, P.A., Ernesto Sábato y el estructuralismo, Ed. Nueva Estafeta, Madrid, aprilie 1982. GIACOMAN, H.F., Homenaje a Ernesto Sábato. Variaciones interpretativas en torno a șu obra
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în care personajul trăiește la Paris timp de zece ani, fără bani și mereu cu nostalgia pentru Buenos Aires. 16 Héctor Bianciotti a colaborat cu Copi la acest ziar. 17 Gustavo Guerrero, Art. cît, p. 5. 18 Alexandru Paul Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, Cartea Românească, București, 1986, p. 195. 19 Jean Cassou, citat de Gustavo Guerrero în art. cît. 20 Ernesto Sábato, La Cultura en la encrucijada nacional, Colección Rescate, Ediciones de Crisis, 1973, Buenos Aires, Argentina, p. 69. 21 Mundovinismo
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Española en el Franquismo. América Latină: Giro Óptico. Puebla, México, Sec. Cultură, 2006, pp. 549-565. 29 La literatura latino-americană como proceso, coord. Ana Pizarro, Buenos Aires, Bibliotecas Universitarias, Centro Editor de América Latină, 1985, p. 36. 30 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, Ed. Cartea Românească, 1986, p. 347. 31 Aluzie la locuri imaginare celebre din românele lui Márquez y Cortázar (Macondo, Cronopio), folosite aici că substantive comune, semn al transformării lor în simboluri de delimitare a spațiilor românului latino-american
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Llosa, García Márquez, Carlos Fuentes. 34 Ernesto Sábato, La Cultura en la encrucijada nacional, Colección Rescate, Ediciones Crisis, 1973, Buenos Aires, Argentina. 35 Ibid., p. 65. 36 Ibid., capitolul "Nosotros, los bárbaros". 37 Ibid., p. 67. 38 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, p. 347. 39 Joc de cuvinte dintre "mundo" lume și "nuevo" nou, ceea ce dă în spaniolă "mundo nuevo", cu derivatul sau, "mundovinista" cu sensul de "ce aparține lumii noi". 40 Jorje Volpi, El fin de la narrativa latino-americană
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
s-a editat un volum de articole, comentarii, interviuri, dialoguri ale scriitorului cu unii dintre exegeții operei sale: Marină Gálvez Acero, de la Universitatea Complutense din Madrid, Arnaldo Liberman, scriitor și poet, Mónica Lieberman și Luis García Martín, licențiați în filologie hispanica, si Trinidad Barrera, de la Universitatea din Sevilla. Volumul se numește Ernesto Sábato. Premio Miguel de Cervantes 1984, Ed. Anthropos, Madrid, 1986. 52 Mónica Liberman, La novela como indagación de la condición humana, text publicat în seria Premios Cervantes din colecția Ambitos
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
literatura latino-americană como proceso, coord. Ana Pizarro, Buenos Aires, Bibliotecas Universitarias, Centro Editor de América Latină, 1985. 67 Raúl Antelo, Antonio Candido y los Estudios Latino-americanos, Instituto Internacional de Literatură Ibero-Americana de la Universidad de Pittsburgh, 2002. 68 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, p. 393. 69 Augusto Roa Bastos, Yo, El Supremo, Presses Universitaires du Mirail, Collection Hespérides, ediția în franceză, 1991. 70 Milan Kundera, El arte de la novela, Tusquets Editoriales, Barcelona, 2006. 71 Ernesto Sábato, Hombres y engranajes, Alianza
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
p. 66. 81 Ibid., p. 67. 82 Paul Alexandru Georgescu, Nueva visión sistémica de la narrativa hispanoamericana, Ed. De la Academia de Historia, Caracas, 1992, p. 46. 83 Ernesto Sábato, Informe sobre ciegos, capitolul XIII, p. 310. 84 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, p. 237. 85 Georges Bataille, Literatura și răul, pp. 140-141. 86 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, p. 45. 87 E. Sábato, El Túnel, p. 5. 88 Personaj malefic din Dare de seamă despre orbi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de Historia, Caracas, 1992, p. 46. 83 Ernesto Sábato, Informe sobre ciegos, capitolul XIII, p. 310. 84 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, p. 237. 85 Georges Bataille, Literatura și răul, pp. 140-141. 86 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, p. 45. 87 E. Sábato, El Túnel, p. 5. 88 Personaj malefic din Dare de seamă despre orbi, capitol din Despre eroi și morminte. 89 Personaj din românul Abaddón, Exterminatorul. 90 Personaj din românul Abaddón, Exterminatorul. 91
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
drept arie naturală de expansiune a statului spaniol. Prin aplicarea teoriei lui Friedrich Ratzel privind spațiul vital de dezvoltare al unui stat, guvernele spaniole de până în 1975 au considerat arealul maghrebian ca pe o Iberie africană, o prelungire a Mesetei hispanice peste Gibraltar. Prin urmare și atitudinea de forță a autorităților spaniole s-a manifestat pe măsură în teritoriile marocane ocupate în 1912 (regiunea Rif, teritoriul Ifni). Mișcarea de eliberare din aceste teritorii s-a derulat practic simultan cu cea condusă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
illo tempore lui Frederic; găsirea ypatiei și a fructului pântecului ei. O triadă de proiecte imposibile, demne de făclierul ficțiunii fără frontiere. Așadar romanul poate să reînceapă, să curgă în ciclicul vad către aventuroasele sale origini latine, greco-bizantine, galice, anglo-saxone, hispanice sau italiene. Umberto Eco, acest condotier al ficțiunii, a avut și de data asta șansa ca romanul său să intre pe cele mai bune mâini. Este vorba de autoarea versiunii românești, Ștefania Mincu, a cărei înaltă știință de carte, română
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
R. Altamira, op. cit., p. 102. 417 L. Ranke, op. cit., pp. 270-271. 418 L. Konopczyňski, op. cit., p. 44. 419 L. Ranke, op. cit., pp. 271-272. 420 apud Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 196. 421 L. Konopczyňski, op. cit., p. 43 422 În "Monarhia hispanica", C. XIV, apud L. Ranke, op. cit., p. 280. 423 G. Dupont-Ferrier, op. cit., p. 336. 424 Carolingienii dețineau puterea politică efectivă. Aceasta le era conferită prin alegere și ungere. Alegerea de către adunarea poporului "după obiceiul francilor" (secundum morem Francorum) și ungerea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Piesă de vestimentație masculină purtată în jurul taliei pentru a ascunde sexul. (n. trad.) 4 pech sau pog denumesc, în limba vorbită în regiunea occitană din Pirineii Orientali, un vîrf de munte.(n. trad.) 5 Tobă; instrument muzical tradițional african și hispanic (n. trad.) 6 Doctrină din secolul al V-lea d. Hr., considerată eretică, potrivit căreia omul nu are nevoie de grația divină din moment ce poate să nu mai păcătuiască, prin voință și liber arbitru.( n. trad.) 7 Opusul predicției (n. trad
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
proiect american menit să extindă supremația ec onomică, militară și culturală a Statelor Unite ale Americii. Totuși, încă din anii ̕80, sushi-ul japonez s a globalizat la fel de mult ca telenovelele lat ino -americane sau Islamul fundamentalist, în timp ce fluxul masiv de imigranți hispanici a avut un impact uriaș asupra societății american e. Este dificil să aperi afirmația potrivit căreia gl obalizarea este o stradă cu sens unic, construită pentru a răspândi valo ril e și interesele americane în toată lumea. Statele Unite ale Americii au
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cu acest nume luminos al țării strămoșești s-a botezat prima bancă privată românească, creată în 1991, începută a fi lichidată din 2001 cu concursul lui Fredi Robinson, afacerist israelian, intrat de atunci într-un anonimat complet). Nu numai autori hispanici ai antichității precum Lucan (39-65), Seneca (4 î.H-65 d.H), Marțial (40-103) aveau informații nebuloase despre Dacia și popoarele din Est, dar și învățații spanioli de mai târziu, ca Sf. Martin din Dumio (c. 520- 580), Nicetas din Remesiana
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
deși păpușa a fost creată pentru copii. Un adevărat fenomen în întreaga lume, Barbie este astfel un icon cultural celebru, care a invadat toate comunitățile și categoriile sociale. Este, de asemenea, reprezentată în toate rasele și etniile: există Barbie afro-americană, hispanică, nativ-americană și asiatică. Așa cum fecioara-martir era modelul de feminitate în epoca medievală, la fel este și Barbie începând cu a doua jumătate a secolului XX. Potrivit lui Mary Rogers, Barbie reprezintă "o feminitate accentuată", în sensul că "oferă un model de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]