331 matches
-
1), din Missa solemnis). Chiar și la celălalt capăt al creației lui Mihai Ursachi, acolo unde predomină seria de confesiuni sfâșietoare asupra chinuitoarei așteptări a "marii înfățișări" ("O, dar ce andrea nesfârșit de albastră/ va reuși să ucidă sufletul meu histrionic?// ...// Ca o ruină bazilicală,/ pradă șerpilor grași, histrionicul/ suflet...// Călăul solemn și puternic,/ imperialul călău" Odă), în nodurile discursive se strecoară, întotdeauna, firele unei ironii stridente, care să reducă patetismul inerent unor astfel de texte cvasi-testamentare sau, pur și simplu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
capăt al creației lui Mihai Ursachi, acolo unde predomină seria de confesiuni sfâșietoare asupra chinuitoarei așteptări a "marii înfățișări" ("O, dar ce andrea nesfârșit de albastră/ va reuși să ucidă sufletul meu histrionic?// ...// Ca o ruină bazilicală,/ pradă șerpilor grași, histrionicul/ suflet...// Călăul solemn și puternic,/ imperialul călău" Odă), în nodurile discursive se strecoară, întotdeauna, firele unei ironii stridente, care să reducă patetismul inerent unor astfel de texte cvasi-testamentare sau, pur și simplu, să ridiculizeze toate modele socio-istorice sau poetice de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
componente nu pot fi anodine, câtă vreme chiar cel mai puțin semnificativ detaliu în ordinea aparenței, firește poartă încrustate în pieile sau în osatura proprie hieroglifele celeilalte ordini, de dincolo de empiricul gol. Iată, de pildă, transfigurarea unei întâlniri "obișnuite" cu histrionicii frați în ale poeziei, ce trebuie văzută cu mult mai mult decât un (altfel firesc) elogiu adus, în descendență platoniciană, prieteniei, fundamentală alteritate ce rotunjește ființa. Și anume, un ceremonial ezoteric colportând, peste timpuri și spații, reale ori livrești, simboluri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
întotdeauna interpretate de subiect împotriva fondului schemelor interpersonale încorporate. Tulburările de personalitate, cel mai frecvent luate în discuție, în al căror istoric de dezvoltare se discută de tulburarea de atașament ca element important al vulnerabilității sunt: tulburarea de personalitate borderline, histrionic, narcisic, dependent, obsesiv-compulsiv. Dacă aducem în vedere și teoria vulnerabilitate-stres observăm că persoanele diagnosticate cu tulburări de personalitate sunt considerate vulnerabile întrucât prezintă în primul rând o vulnerabilitate de fond vulnerabilitate argumentată de cele mai multe ori de vulnerabilitatea de mediu (reducerea
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
face din orice imagine a lumii o celebrare patetică a ei, încât în poeme își găsesc loc expresia „frustă familiară, provincială sau argotică, și citatul prețios, enunțul grav, melancolic, desperat și chiuitura folclorică” (Cezar Ivănescu). D. cultivă, în consecință, ipostaze histrionice echivalând o criză a interiorității, configurată într-un exces retoric, dar care sublimează adesea într-un cântec ardent, patetic până la beatitudine și narcisiac până la autoironie: „eu vă iubesc pe toți, credeți-mă pe suflet, pe viață, pe cuvânt / și spunând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
anxietatea. 2) Tipul obsesiv - atenția excesivă la ordine, detalii, disciplinat; - ambiguitate, neliniște, anxietate; - stază emoțională prelungită, frică. - boala este văzută ca un rău posibil de a putea fi controlat; - concentrarea atenției asupra propriei suferințe, crește anxietatea și izolarea. 3) Tipul histrionic - neîncredere, refuz; - evitare; - sexualizează relațiile; - dramatizează situația și caută să se pună în evidență. - boala este considerată ca un atac al feminității sau al masculinității. 4) Tipul masochist - repetarea istoriei suferinței; - tendință la sacrificiu de sine; - sentimentul că nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
riguros, ordonat, didactic, sintetic, își caută cu multă atenție „cazurile de afiș” pe care să le prezinte la curs, adună date de literatură, este la curent cu ultimele descoperiri, caută să atragă discipolii, face „școală și adepți”. Caracterial prezintă note histrionice, fiind în unele situații un „actor la curs” cu efecte pozitive asupra formării profesionale a studenților săi. d) Medicul „afacerist” urmărește profitul material prin exercitarea profesiunii medicale. Este mercantil, interesat de profit și nu de bolnav ca ființă umană ci
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
marile tablouri psihopatologice. Ele reprezintă un domeniu al patologiei psihiatrice extrem de complex și polimorf, fapt care a dat naștere la numeroase controverse între specialiști. Etichetarea diagnostică de personalitate psihopatică include o gamă largă de aspecte psihopatologice, cum ar fi: personalitatea histrionică, compulsivă, stările borderline, personalitatea paranoică, antisocială, dependentă, schizotipală, narcisică, schizoidă, pasiv-agresivă, ezitantă etc. Pentru înțelegerea, acestei categorii de fenomene psihice morbide, o incursiune istorică a evoluției ideilor despre personalitățile psihopatice se impune de la început. La originea lor, comportamentul și felul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tip de personalitate se caracterizează prin comportamente de evitare. Sunt evitate relațiile sociale, contactele și comunicarea interumană. Indivizii respectivi manifestă o mare vulnerabilitate la respingere la care se adaugă o nevoie crescută de a fi iubit și acceptat. E. Personalitățile histrionică și dependentă Această categorie cuprinde două subgrupe de psihopați și anume: a) Personalitatea histrionică, caracterizată prin tendința la dramatizare, reactivitatea excesivă la influența evenimentelor minore, tentative permanente de a atrage atenția celorlalți asupra lor, impresia de a fi perceput de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și comunicarea interumană. Indivizii respectivi manifestă o mare vulnerabilitate la respingere la care se adaugă o nevoie crescută de a fi iubit și acceptat. E. Personalitățile histrionică și dependentă Această categorie cuprinde două subgrupe de psihopați și anume: a) Personalitatea histrionică, caracterizată prin tendința la dramatizare, reactivitatea excesivă la influența evenimentelor minore, tentative permanente de a atrage atenția celorlalți asupra lor, impresia de a fi perceput de ceilalți ca superficial și lipsit de autenticitate, dependență, nevoia imperioasă de activitate și de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și respiratorii, tulburări ginecologice, trofice etc. Simptomele psihice intermitente sau cu caracter de „crize paroxistice” care apar la bolnavii cu nevroză isterică, constau din pierderea cunoștinței, catalepsie, hipersomii, stări onirice, crize pseudo-convulsive. În altă ordine de idei, notăm mitomania, demonstrativitatea histrionică, evitarea sau accentuarea activității sexuale. În general, în acest grup de tulburări sunt menționate câteva sindroame psihice, considerate ca fiind „tulburări disociative”. Ele se caracterizează prin debutul brusc și evoluția clinică tranzitorie, legate de un anumit regim de integrare funcțională
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
preferențial și stereotip în scopul rezolvării conflictelor intrapsihice. Se izolează, în acest sens, următoarele tipuri de caractere: oral, sadic-anal, falie, narcisic sau masochist. Tipul oral este specific personalității isterice, cu trăsături pasive și de dependență afectivă, acest tip de personalitate histrionică fiind mai apropiat de conflictul oedipian. Tipul anal corespunde personalităților psihastenic-obsesionale. Tipul falic-narcisic este datorat formațiilor reacționale legate de teama de castrare și de fixarea la stadiul falie al dezvoltării cu hipervalorizarea penisului (W. Reich). Tipul masochist moral regrupează tendințele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca localizare și intensitate, simptome de tip deficitar, etilism. Bărbatul pasiv-dependent este tipul imatur care-și controlează cu greutate emoțiile, inhibat în viața socială, incapabil pentru o acțiune competitivă. DSM-III-R include în acest grup de personalități patologice, următoarele varietăți: personalitatea histrionică, personalitatea dependentă și personalitatea pasiv-agresivă. Le vom analiza în continuare. a) Personalitatea histrionică se caracterizează prin următoarele tipuri de manifestări: este percepută de ceilalți ca superficială și lipsită de autenticitate în pofida unei aparențe de căldură și de farmec personal, egocentric
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imatur care-și controlează cu greutate emoțiile, inhibat în viața socială, incapabil pentru o acțiune competitivă. DSM-III-R include în acest grup de personalități patologice, următoarele varietăți: personalitatea histrionică, personalitatea dependentă și personalitatea pasiv-agresivă. Le vom analiza în continuare. a) Personalitatea histrionică se caracterizează prin următoarele tipuri de manifestări: este percepută de ceilalți ca superficială și lipsită de autenticitate în pofida unei aparențe de căldură și de farmec personal, egocentric, preocupat de sine, indiferent față de alții, vanitos și exigent, dependent, slab, neliniștit, înclinat
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
subiecți au afirmat că au consumat alcool Înainte de comiterea actului pentru ,,a prinde curaj”;alcoolism - 59; -epilepsie - 3; depresie: severă - 34; moderată - 25; ușoară - 12; anxietate: severă - 29, moderată - 23, ușoară - 19; -stare confuzională - 1; -tulburări de personalitate borderline și histrionică - 3. Corelând toate aceste date, se Înregistrează următoarele rezultatele: la cei 626 de subiecți investigați, se regăsește un risc suicidar de 12,6 % la non alcoolici și de 17,7% la alcoolodependenți; s-a constatat tentative de suicid la un
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
anxietate ușoară - 19. Se constată că doar un procent foarte mic din cazurile de conduite autoagresive sunt asociate cu alte tulburări psihopatologice decât depresia, anxietatea și alcoolismul: 3 epileptici, stare confuzională 1 și 3 cu tulburări de personalitate borderline și histrionică, afecțiuni cunoscute ca factor de risc al comportamentului suicidar.
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
Mauss)13. Astăzi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4. Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de "film etnografic" este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține "filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune"14. Dincolo de aceste realități, cei doi autori pledează argumentat pentru filmul antropologic realizat de profesioniști și, prin urmare, pentru predarea antropologiei vizuale în universități
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care se pot afla în centrul atenției clinice Tabelul nr. 2.10. Tulburările de pe Axa II Aceste tulburări reprezintă tulburări pe viață care afectează fiecare domeniu din viața unei persoane * Retard mental * Tulburări de personalitate paranoidă, schizoidă, schizotipală, antisocială, borderline, histrionică, narcisistică, evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă, FAS Tabelul nr. 2.11. Condiții medicale Generale de pe Axa III * Maladii infecțioase și parazitare * Neoplasme * Maladii endocrine, de nutriție și metabolice și tulburări imunologice * Maladii ale sistemului nervos și ale organelor de simț * Maladii ale
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
existențiale, uneori sub forma unor crize de nervi de mare expresivitate fenomenologică (de exemplu, în isterie); în alte cazuri, sub impactul unui eveniment psihotraumatizant șocant, apar și tulburări de conștiință (stări crepusculare), mai ales la persoane dependente, imature și/sau histrionice. Agitația psihogenă (sau afectogenă, după unii autori) beneficiază pe lângă terapie farmacologică, de psihoterapie sub diferite forme, cu foarte bune rezultate. Agitația psihomotorie este destul de frecvent întâlnită în multe alte boli psihice, dintre care amintim: psihoze delirante acute, demențe (presenilă, senilă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
que le monde (De fapt, lumea e o chestie stranie), apărută în 2010 la editura Robert Laffont. Insolenta erudiție plurivalentă a lui Jean d'Ormesson nu încetează să ne uimească și să ne încînte. Ca și autorul însuși, jovial, deschis, histrionic, dar care-ți alunecă printre degete în clipa cînd crezi că ai început să-l înțelegi. Sunt ceva decenii de cînd Jean d'Ormesson încarnează spiritul francez prin excelență, un spirit șampanizat, malițios, care forfotește spumos în mintea cititorului. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
enigmatice, în care se ițește un punct de vedere contrar, care la rîndul său îți scapă de vrei să-i pui etichetă, și tot așa. Dar am ajuns, în timp, să nu mai vedem în această derobadă un simplu exercițiu histrionic sau nu în primul rînd -, un construct admirabil formulat, dar artificial. Considerăm că Cioran a fost infinit mai profund și mai structurat decît ne putem imagina, doar că țesătura minții lui se desfășura pe alte coordonate decît cele cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de-al doilea. El e un neoexpresionist ironist, al cărui imaginar, cu planul de referință în goticul romantismului german sau de aiurea (poemul Doar dinții speculează o temă a lui Edgar Allan Poe), se pune în scenă, cu redundanțe, controlul histrionic al actului fiind activ și vizibil în regie (Odaia gingașei iubiri, Vedenie în burgul gotic). Un poem caracteristic și în același timp unul dintre cele mai frumoase ale sale este Spre steaua carnagiului: „Treceam - câtă vreme - pe lângă limanuri,/ prin intermundii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
politic este pus în situația de a alege între fidelitatea față de adevăr și interesele politice. Relația cu referentul generează la rândul ei trăsături specifice: dacă limbajul științific are ca scop reprezentarea cu fidelitate a realității, în domeniul politic, mistificarea, utilizarea histrionică a limbii devin mijloace în lupta pentru putere. De aici recursul la procedee retorice variate, la ornamente stilistice care eficientizează manifestările discursive, din prisma efectelor urmărite. La nivel lexical, diferențele dintre vocabularul politic și cel științific derivă din funcțiile pe
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Exprimarea metaforică este un act de limbaj având reprezentări și finalități specifice, fapt ce ne obligă la cercetarea valențelor ei pragmatice"128. Oferind terenul cultivării unor exprimări oblice și al inferențelor care conduc dincolo de litera discursului, metafora oferă măsura dimensiunii histrionice a limbajului politic, tentat mai degrabă să ascundă decât să dezvăluie. 2.4. Dimensiunea pragmatică Reproșând structuralismului eludarea situației subiectului vorbitor și separarea limbajului de contextul enunțării, pragmatica propune o întoarcere reflexivă asupra relațiilor dintre semnele verbale și utilizatori, în cadrul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mistificare a referențialului politic, care ar putea afecta legitimitatea situării politice a emitentului. În perspectiva finalităților urmărite de manifestările discursive, locutorul este obligat la selecția riguroasă a expresiilor lingvistice astfel încât acestea să nu suscite atitudini negative din partea publicului receptor. Caracterul histrionic al eufemismului în limbajul politic este subliniat și de Rodica Zafiu care susține că, "de cele mai multe ori, eufemismele nu sunt false, ci cel mult incomplete în informația lor explicită, în vreme ce informația implicită este de obicei reperată de destinatar, fără mari
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]