704 matches
-
cu mult entuziasm. Un alt eveniment s-a desfășurat în iulie 2006, cu sprijinul financiar al lui Lapohos András din Fizeșul Gherlii, și la el au participat peste 200 de persoane. Biserica avea în proprietate, în anul 1950, 52 de holde și o suprafață împădurită. Pământul era slab productiv, iar taxele pentru el depășea beneficiile, ceea ce aducea comunității mai multe probleme. De aceea s-a decis ca o parte a terenului aflat în proprietatea bisericii reformate din Cubleșu Someșan să fie
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Cubleșu Someșan să fie împărțit între enoariași, prin sentință judecătorească, aceștia neavând nici o obligație față de biserică. Ulterior întreg terenul a fost trecut în proprietatea statului. Parohia a păstrat în proprietate trei grădini, din care făcea parte cimitirul și cele două holde și jumătate aflate în vecinătatea locașului de cult. Primul preot reformat cunoscut este Köpecsi Samu (1694-1699), urmat de Siketfaloi Márton (1699-1721), Györgynösi György și Deéskári Sámuel (1721-1734), Bányai István (1721-1734), Zilahi János (1734-1736), Vásarhely István (1736-1739), Hunyadi Ferencz (1739-1743), Kolozsvári
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
glumă și-și urmează drumul înainte, scăldându-se în raze de soare”". Scriitorul și teologul Gala Galaction a prezentat și el peisajul monahal de la Văratec. "„Dacă mă gândesc la Varatec, îi văd turlele cum se ivesc peste livezi și peste holde, văd alături Filiorul, dealul rotund ca un arici și purtând pe el stejari în loc de țepi, văd căsuțele albe ca omătul risipite larg printre sutele de nuci și cireși, văd biserica Sf. Ioan, mormântul Veronicăi Micle (...) și de prin prejur dealuri
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
vindecarea de unui adevărat mister, datoria noastră nu ta,/ mi-am mângâiat nisipul/ din pustiul „buruiana sălbatică”, ce năpădește este să-l lămurim, ci să-l adâncim așa tâmplei/ în clipele atârnate în copaci/ și astăzi tot mai insistent peste holda de de mult încât să-l prefacem într-un m-am mutat pe strada/ cu ochi mari de aur a limbii române, și G. Baciu propune mister și mai mare” (L. Blaga,„Pietre piatră,/ gustându-mă cu tine ” (Lieduri, căutarea
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
și a inspectat trupele din prima linie. El a fost la conducere până când Wellington s-a întors de la întâlnirea sa cu Blücher. Prințul a văzut soldați francezi care strângeau provizii și își făceau focurile în apropiere iar în spatele lor, în holdele înalte de lângă Frasnes, se aflau lăncierii. Era o zi foarte caldă. Haosul se instalase la diferite puncte înguste din linia de marș a aliaților. Constant Rebecque a găsit o stare de confuzie pe drumul către Quatre Bras, deoarece diviziile lui
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
1920 și mai târziu, toată lumea ara. Secerișul ținea de la 1 august și se termina la 20 octombrie. Câteodată se întâmpla să ningă și oamenii să nu fi terminat de secerat. În perioada secerișului, cei mai înstăriți, cu suprafețe mari de holdă, făceau clăci cu câte 30-40 de oameni cu ceteraș și multă veselie, iar la terminarea secerișului se făcea cununa gâului, dusă la gazdă de către o fată. Pentru a asigura recolta dinanul următor, cununa trebuia udată și odată cu ea fata care
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
religioase, fapt ce reiese cel mai bine din obiceiurile de Crăciun și Anul Nou, dar și din alte situații cum sunt ritualurile din timpul ieșitului la arat sau cele din timpul verii, când se oficiau slujbe religioase la crucile dintre holde sau la stâne. Sătenii de aici erau foarte mândri de portul lor tradițional, pe care, odată cu plecarea lor să lucreze în centre industriale, încet-încet l-au abandonat înlocuindu-l cu haine de cumpărat. O parte dintre cei care nu au
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
în imaș la colibă, și masluri la unele dintre ele, cum este crucea din șaua Crocanilor din Meterg, prilej cu care se întâlneau aici credincioșii din mai multe sate la rugăciune și sfințirea apei cu care stropeau mai apoi sălașele, holdele și animalele.
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
este un oraș în județul Suceava, Moldova, România, format din localitățile componente (reședința), Hăleasa, Lungeni și Neagra, și din satele Cotârgași, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de locuitori, fiind al paisprezecelea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava. Orașul este
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
punct de vedere Broșteni ocupând primul loc între localitățile județului Suceava. Dispunerea zonelor intravilane este una foarte răsfirată, specifică așezărilor de munte. Din structura orașului Broșteni fac parte fostele sate (devenite cartiere) Hăleasa, Lungeni și Neagra, iar Cotârgași, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa au statutul de sate afiliate orașului. Descoperirile arheologice, precum și documentele istorice pledează pentru existența unor populații vechi în bazinul Bistritei, încă din epoca paleolitică. Date asupra populației din bazinul inferior al Bistriței au rămas de la Ptolomeu, care
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
700 metri spre limita superioară păduroasă. Cea mai înaltă cotă este în Munții Călimani (2.100 metri), ce se află în afara zonei Broștenilor. Orașul este străbătut de la un capăt la altul de râul Bistrița, în care se varsă pârâiele: Barnar, Holda, Holdița, Neagra, Negrișoara, Cotârgași. Geologia localității cuprinde fâșia cea mai vestică a Carpaților Orientali și anume fâșia cristalină și fâșia flisului. În cadrul orașului Broșteni s-au identificat 8 tipuri generale de sol, predominând solul brun, acid montan și solul brun
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
se află stranele originale precum și un analog cu strana la care a cântat Ion Creangă. În afară de muzeul organizat în incinta bisericii de lemn, în orașul Broșteni mai există Muzeul Etnografic al Grupului Școlar „Nicolai Nanu”, situat în școala din satul Holda și colecția particulară „Gheorghe Gavrilescu”.
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
15-20 grade, din care se putea consuma cantitativ mai mult, iarna mai ales fiartă. Iarna ocupația de bază era îngrijirea animalelor în grajduri (hrănire, adăpare și curățire) și transportul gunoiului de la animale cu carele sau săniile pe terenurile cultivabile, pe holde. În cursul iernii femeile torceau cânepa sau lâna și țeseau la războaie pânzele, țesăturile din cânepă și lână, precum și covoare, pături, pricoițe, stroițe, desagi, etc. În general acestea erau activitățile economice ale sătenilor, comune de altfel, dar cu anumite nuanțări
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pâine existente încă în multe gospodării, preferă să cumpere pâine. Făină de porumb însă își mai fac, deoarece se mai obișnuiește utilizarea mâncării de mămăligă, care a rezistat timpurilor noi. S-au înmulțit furturile din gospodării și din grădinile sau holdele cu zarzavaturi. Sunt fie rromi (mai ales) fie „diverși" fără serviciu de la orașele din jur. Seceratul cu coasa s-a schimbat în cel cu combinele pe câmp (seceratul plus treeratul). Au apărut în sat case părăsite, bătrânii au dispărut și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
căsătorită cu pedagogul Ion Teodorescu. La Broșteni, pe valea Bistriței, a pictat o mulțime de pânze cu peisaje cu oameni muncind, ciobani și ciobănițe de pe muntele Grințieșu și de pe dealurile Broștenilor, plutași pe Bistrița, peisaje cu priveliști din muntele Pleșele Holdei, Grințieșu sau Căboile. A pictat și hore de prin satele de la poalele Ceahlăului (1937). Dintre lucrările pe care le-a făcut la Broșteni se remarcă: "Pe Bistrița" (1905) - cu trei țărănci care folosesc năvodul; "Păstrăvi" (1906) - două picturi; "Piatra Holdiței
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
eczemei cu care s-a pricopsit din senin și de care nu mai reușește să scape. Deși este singura în sala aceea, pentru nimic în lume nu ar face un gest greșit, nu s-ar scarpină că o taranca în holda, desi psoriazisul îi roade epiderma până la carne, așa că un acid pe care nici alchi miștii nu ar ști cum să-l neutralizeze. Mărțina este rezistență, știe să facă față calvarului că un cavaler închis de un mileniu, poate și mai
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
de-a lungul timpului într-un cadru geografic natural excelent, determinat de prezența apelor bătrânului Danubiu, pe al cărui mal stâng este amplasată așezarea, având o suprafata de 103,59 kmp. Calafatul, orașul rozelor, al castanilor și stejarilor seculari, al holdelor aurii, și industriei moderne, dar și al falnicelor monumente istorice, este situat în extremitatea sud-vestică a județului Dolj, pe malul stâng al Dunării, la aproximativ 90 km de Craiova, în Câmpia Ciuperceni, subunitate a Câmpiei Băileștilor, acolo unde fluviul începe
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
fiind un vizionar care anticipează viitorul: "„După ce se va priboli lumea de lingoarea în care se află, [...], apoi să știți că se vor naște oameni noi care vor clădi o lume mai bună. Înflori-vor flori și se vor pârgui holde pe gunoaiele trecutului. Noi nu vom mai fi. Dar până atunci să lucrăm pentru dreptate, să împlinim poruncile pe care le-avem. [...] înnoirea sufletului omenesc nu se face decât cu durere. Unii își trăiesc viața, alții o închină unui vis
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
și arameică. Matei 13:40 "Și, după cum se alege neghina și se arde în foc, așa va fi la sfârșitul veacului. Nu ziceți voi că mai sunt patru luni și vine secerișul? Iată zic vouă: Ridicați ochii voștri și priviți holdele că sunt albe pentru seceriș." Matei 24:29-32: Matei 24:29 " Iar îndată după zilele acelea de strâmtorare, soarele se va întuneca și luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vor cădea din cer și puterile cerurilor se
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
de 10.000 de pedestrași geți și 4.000 de călăreți. Alexandru, folosindu-se de monoxilele riveranilor și burdufuri din piele umplute cu paie, trece Dunărea cu 4.000 de infanteriști și 1.500 de călăreți macedoneni și înaintează prin holdele înalte de grâu spre un oraș al geților, unde aceștia s-au retras, situat la 5.500 de metri de Dunăre. Geții l-au abandonat, iar Alexandru l-a distrus din temelii și a luat o pradă bogată. Se întoarce
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
la pescuitul în Istru sau când merg unii la alții pe fluviu", dar și cu ajutorul unor burdufuri umplute cu paie, Alexandru trece Dunărea noaptea, împreună cu 1.500 de călăreți și 4.000 de pedestrași, înaintează de-a lungul fluviului prin holdele de grâu și își organizează armata în două corpuri: pedestrimea care formă falanga și cavaleria pentru a apăra flancul stâng al falangei. La început geții accepta lupta în câmp deschis, dar mai apoi se refugiază într-o așezare fortificata la
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
zi își va aminti de ea. Iar ea va fi atunci dispusă să-l ierte (S.: "Wie hat' ich das erworben": Ce-am făcut eu să merit asta?) "O vale lângă castelul Wartburg." Un ciobănaș paste oile în timp ce cânta ("Frâu Holda"). Se apropie pelerinii care sunt în drumul lor spre Romă. Tannhäuser cade în genunchi în fața lor și cere să se alăture grupului (Cr.: "Zur dir perete ich": Către tine mă duc), cănd dintr-o dată intra un grup de vânători, condus
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
află și un parc în care de obicei se amenajază anual sau mai des un circ sau alte lucruri destinate divertismentului. Cartierul Avram Iancu din Salonta s-a format prin anii 1930-1940. Mulți săteni din Budureasa și împrejurimi au primit holde (terenuri) în această zonă și astfel s-au stabilit aici. Consiliul Local al municipiului Salonta, ales în 2004, este compus din 17 consilieri:
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
comunității, după averea și greutățile casnice ale fiecăruia. Borda este un obicei care prețuiește hărnicia oamenilor care au terminat secerișul. Specific acestui obicei este cununa de spice, purtată de fete. Dărdaica, sărbătoare din [[Feldioara, Brașov|Feldioara]], se leagă de coacerea holdelor. Fete împodobite cu spice și flori colindă casele gospodarilor, indiferent de etnie, cântând și dansând „Taci dărdaică, nu mai plânge!”. Târgul feciorilor din Săcele se ține anual, în luna iulie. Alte obiceiuri ale maghiarilor sunt Ludnyakszóritás (ruperea gâtului gâștei) și
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
locul în rândul zeilor, decât în ziua când îi va fi înapoiată Persephone. Rătăcind pe pământ, după multe peregrinări, ajunge la "Eleusis" și zăbovește o vreme mai îndelungată la curtea regelui "Celeus" . Între timp, cum pământul nu mai rodește și holdele se usucă, Iupiter îl trimite pe Mercurius să i-o aducă înapoi pe Persephone. Dar reîntoarcerea fiicei la mama ei nu mai este posibilă. "Ascalaphus" a văzut-o pe Persephone cum s-a înfruptat în Infern dintr-o rodie. În
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]