701 matches
-
mai lucrau și pe moșiile boierilor satului. Nu credea că are nevoie de cine știe ce întinderi mari de pământ. Mergea alene, fluiera un cântecel, asculta meșteșugul din glasurile păsărilor din luminișuri, admira florile din largile poieni, nu se sătura să privească holdele de ovăz și de secară de o parte și alta drumului său. Își făcea și-și refăcea socoteli cât pământ ar avea nevoie. Iată, atâta ar avea nevoie pentru el, iar atâta pentru copiii lui care ar putea sa-i
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
Chiar se gândea să facă un ocol larg, și să se întoarcă, încât spre prânz să ajungă în tabăra unde îl aștepta voievodul cu oștenii săi. Dar când să dea curs acestui gând, iată, tocmai ajunsese în fața unui sat cu holde minunate, cu pășuni verzi, păduri umbroase. Cum să nu ia în stăpânirea sa și acel sat minunat, acum când avea ocazie atât de mare, când voievodul era așa de mărinimos? Iuți pașii, făcând un ocol larg satului celui minunat, alipindu
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
poezia Veronicăi Porumbacu: Tatăl meu este zidar și muncește-n UE. Îl aștept, dar în zadar: nu vine și nu e! Tatăl meu muncea în mină, căci era miner. Masa noastră era plină... acum e șomer. Tatăl meu avea oștirea holdelor bogate... Astăzi are amintirea și pensii tăiate. Tata era inginer și muncea-n uzine Azi, de când este șomer, din taxi se ține. Tatăl meu este profesor, dar e „terminat”, Căci reforma fără noimă l-a epuizat. Tata-i medic și
TATĂL MEU de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344383_a_345712]
-
coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343364_a_344693]
-
Peceți vii ce dăinuiesc încă-n al nostru spirit Și ne cheamă pe toți în al luptei glas, Punând sudori lângă sudori - ` Cruci lângă cruci, arme lângă arme... Vom striga răsunători cum nu s-a mai auzit: „Iarba rea din holde piară!” Ș-atunci când luna și soarele vor privi spre lume, Când bolta divină se va înroși sub spada lui Marte, Mistuind efemerul cuget al nopții plumb mirositor... Razele celești vor aduce pe brațe steaua unirii Și laolaltă vom cânta-n
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
monument istoric. Cele două ramuri și roata de moară semnifică ocupațiile de bază ale locuitorilor, pomicultura și morăritul, iar numărul merelor reprezintă satele componente ale comunei. Culoarea galbenă (sau aurul) reprezintă pământul, este simbolul forței și bogăției. Reprezintă și bogăția holdelor aurii de grâu din timpul verii. Culoarea albastră este simbol al fidelității și perseverenței, al cerului, al lumii spirituale. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună -----
HOTĂRÂRE nr. 595 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255507]
-
Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016. Cum e soarele, copii? Cum e soarele, copii? Darnic, fiindcă pe câmpii mii de raze aurite zilnic la muncă trimite. Să trezească bobul mic, sa il urce-apoi în spic, holda făcând pieptene vântul să o legene. Nu pierde timpul în zadar, ci umple cupe cu nectar de unde roiul de-albine le poartă înspre stupine. Frumoase și-înmiresmate sunt pe câmp florile toate, lanurile înbelșugate, harnic e soarele, frate! Fiicele și
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
seară se lasă nu le mai vezi dând pe-acasă. Citește mai mult Cum e soarele, copii? Cum e soarele, copii?Darnic, fiindcă pe câmpiimii de raze auritezilnic la muncă trimite.Să trezească bobul mic,să îl urce-apoi în spic,holda făcând pieptenevântul să o legene.Nu pierde timpul în zadar,ci umple cupe cu nectarde unde roiul de-albinele poartă înspre stupine.Frumoase și-înmiresmatesunt pe câmp florile toate,lanurile înbelșugate,harnic e soarele, frate!Fiicele și le-a învățatsă nu
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
Autorului Curățește-mi ochii să văd cu ei, Frumusețea verii, florile de tei, Curcubeu boltit colorat pe zare, Răsăritul lunii, asfințit de soare. Ploaia mănoasa căzută-n zi de vară, Florile de câmp din lanul de secara, Grâul copt în holde să-l văd aurit, Unduind că marea când e de cosit. Să văd pâinea bună în spicul de grâu Și sămânță vieții în apă din râu Pe Iisus să-l văd răstignit pe Cruce În prescura care la altar s-
OCHIUL CURAT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380525_a_381854]
-
floarea mărunțică și tăcută, Din ce tainic Univers și Cine, putând s-audă Bubele crescând pe trupu-mi, respirându-mi toată firea, Mană de semințe vii a trimis de nicăierea Și-a rodit, prea frumusețe, un ogor de putregaiuri, Să culeg holde de flori din dureri de adineauri... Plouă-mi, Doamne, în odaia mare-n grinzi și mică-n soare, Plouă-mi pân-o crește floarea, să-și întindă peste carnea-mi Frunzele-aburind de viață, verdele tămăduirii Și să muște fără milă
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379349_a_380678]
-
fior dalb fără început și fără sfârșit. Nu mai sunt nopți. Sunt doar Zile senine. Zile care zâmbesc. Zile care surâd. Zile care cântă. Peste tot se presară Petice de cer. Țăranii români sar cu plugul să le are. Din Holda lor, ei vor da tuturor după merit, după credință, după dreptate, după Adevăr. Așa sunt ei zămisliți: din Dor, din Dar, din Libertate, Dăruind, dobândind Omenie. Se spune că Marama Maicii Domnului e țesută din Iia libertății românilor, de a
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
lui a străbătut prin veacuri, Văzându-și neamul înșelat, suferind. Căci cei din fruntea lui dedați la jafuri, I-au furat sudoarea muncii, mințind. Privirea lui n-a mai văzut în zare Codrii seculari, ce-a lui casă erau. Nici holdele ce străluceau în soare, Nici râurile ce setea-i potoleau. Acum toate sunt la străin vândute, De trădătorii ce țara au condus. Ei și-au făcut din asta o virtute. Și cu-a lor minciuni, românul a sedus. Aleșii țării
ALEŞII CRED OARE ÎN DUMNEZEU? de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381051_a_382380]
-
și la durere;/ Unde-s mulți puterea crește/ Și dușmanul nu sporește. Așa și cu Unirea, oameni buni...” HORA UNIRII: Hai să dăm mâna cu mâna/ Cei cu inima română,/ Sa-nvârtim hora frăției/ Pe pământul României!/ Iarbă rea din holde piară!/ Piară dusmania-n țară!/ Între noi să nu mai fie/ Decât flori și omenie!/ Mai muntene, măi vecine,/ Vină să te prinzi cu mine/ Și la viață cu unire,/ Și la moarte cu-nfratire!/ Unde-i unul, nu-i
24 IANUARIE UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381216_a_382545]
-
Toate Articolele Autorului DE PRIMĂVARĂ Se sparg miresme de asfalt când primăvara dă în floare, Foșnesc norii în cerul nalt, închipuind grămezi pufoase, Se împletesc noian de muguri în alb și roș ca mărțișoare, Dospește-n abur blând pământul prevestind holdele mănoase. Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri: E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare; Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeri Primesc din smalțul cel albastru surorile lor
DE PRIMĂVARĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381382_a_382711]
-
10 aprilie 2016. DE PRIMĂVARĂ Se sparg miresme de asfalt când primăvara dă în floare, Foșnesc norii în cerul nalt, închipuind grămezi pufoase, Se împletesc noian de muguri în alb și roș ca mărțișoare, Dospește-n abur blând pământul prevestind holdele mănoase. Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri: E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare; Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeri Primesc din smalțul cel albastru surorile lor
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
floare. Citește mai mult DE PRIMĂVARĂSe sparg miresme de asfalt când primăvara dă în floare,Foșnesc norii în cerul nalt, închipuind grămezi pufoase,Se împletesc noian de muguri în alb și roș ca mărțișoare,Dospește-n abur blând pământul prevestind holdele mănoase.Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri:E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare;Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeriPrimesc din smalțul cel albastru surorile lor călătoare
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
a se dezvolta strângând ceea ce prisosea. Sas-ul sau Maghiarul, oameni mai severi cu sine însăși, educați de vestul european se asociau spre a lucra în comun pământurile lipsite astfel de haturi despărțitoare. De sute de ani vedeai în Transilvania holde cât cuprinde ochiul cu mari productivități. Românul ține prea mult la „proprietatea sa moștenita” la care se adaugă eventual cea dobândită. Nu poate renunța la haturile despărțitoare datorită cărora este veșnic „în stare de război” cu vecinul. Dar astea sunt
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
în: Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Cum e soarele, copii? Cum e soarele, copii? Darnic, fiindcă pe câmpii mii de raze aurite zilnic la muncă trimite. Să trezească bobul mic, să îl urce-apoi în spic, holda făcând pieptene vântul să o legene. Nu pierde timpul în zadar, ci umple cupe cu nectar de unde roiul de-albine le poartă înspre stupine. Frumoase și-înmiresmate sunt pe câmp florile toate, lanurile înbelșugate, harnic e soarele, frate! Fiicele și
POEZII PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375006_a_376335]
-
mierea parfumată a amintirilor copilăriei. Vorbește despre ele. Minunată mi-a fost copilăria! Țesută de peripeții la fiecare pas! Ne adunam toți copiii din sat când mergeam cu vitele, ne luam cu joaca și uitam de ele, scăpându-le în holdele de porumb, în lanurile de grâu, în laturile de sfeclă roșie, cartofi și cine mai știe ce culturi. Coceam sfeclă roșie, porumb, cartofi, prădând culturile acestea, iar când ne lua urma paznicul fugeam mâncând pământul, țâșneam în porumbiște și ne
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
Stihuri > Cugetare > INOCENȚA SECERIȘULUI Autor: Camelia Petcu Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Inocența secerișului În ochiul treaz seceră îngeri, Unduie-n valuri, ziuă și noapte, Arome din visul prunciei, Glasul Maicii leagănă șoapte. Treieră holde gândul senin, Spice cad dintr-o Copilărie, Răsar în lanuri crâmpeie de-azur Cu-nsângerări de nevinovăție. Pârguie iar sensul luminii În pupila răscoaptă, fierbinte, Dorul iubirii de Mamă și Fiu Mai seamănă-n mine, cuminte... Referință Bibliografică: Inocența secerișului / Camelia
INOCENŢA SECERIŞULUI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375364_a_376693]
-
cu margini de durere...... VII. INOCENȚA SECERIȘULUI, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016. Inocența secerișului În ochiul treaz seceră îngeri, Unduie-n valuri, ziuă și noapte, Arome din visul prunciei, Glasul Maicii leagănă șoapte. Treieră holde gândul senin, Spice cad dintr-o Copilărie, Răsar în lanuri crâmpeie de-azur Cu-nsângerări de nevinovăție. Pârguie iar sensul luminii În pupila răscoaptă, fierbinte, Dorul iubirii de Mamă și Fiu Mai seamănă-n mine, cuminte... Citește mai mult Inocența secerișuluiîn
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
sensul luminii În pupila răscoaptă, fierbinte, Dorul iubirii de Mamă și Fiu Mai seamănă-n mine, cuminte... Citește mai mult Inocența secerișuluiîn ochiul treaz seceră îngeri,Unduie-n valuri, ziuă și noapte,Arome din visul prunciei,Glasul Maicii leagănă șoapte.Treieră holde gândul senin,Spice cad dintr-o Copilărie,Răsar în lanuri crâmpeie de-azurCu-nsângerări de nevinovăție.Pârguie iar sensul luminiiîn pupila răscoaptă, fierbinte,Dorul iubirii de Mamă și FiuMai seamănă-n mine, cuminte... VIII. VOCAȚIE DE ÎNGER, de Camelia Petcu , publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
tarele acestora, supliciile înrobirea, îngrădirea neamului. De aceea, e greu de găsit pe undeva câte un morocănos care nu-l cunoaște pe artist, nu- prețuiește, nu-l admirăl. Și totuși... se găsește câte cineva! Rar și insignifiant ca pălămida în holdă, dar se găsește. Unul este dezaxatul care țipa ca fript împotriva maestrului atunci când viața sa anina de un fir de speranță ce era ultima, un transplant renal (individul respectiv era unul și același cu cel ce aruncase invective în mai
ALEXANDRU ARŞINEL. VULTURUL TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375529_a_376858]
-
coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
Nu proprietatea asupra pământului sterp constituie bogăția ci puterea brațelor care-l fac fertil. Pământul bine lucrat dă suficient ca fiecare contribuitor la recoltă să-și capete partea. Totul este să te ajuți contra vitregiilor naturii prin asociere în vederea marilor holde împrejmuite cu perdele de protecție și irigație. Micul fermier nu-și poate realiza singur astfel de vise. Doar unirea aduce puterea și avuția în același timp. Așadar să dublăm efortul depus spre propria bunăstare nu să așteptăm revenirea rudelor din
A DUBLA, DUBLARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371920_a_373249]