753 matches
-
133]. FIBROZA Matricea extracelulară (MEC) reprezintă o rețea complexă de macromolecule cu rol esențial în menținerea arhitecturii ficatului, care interacționează constant cu micromediul intervenind în transducția semnalelor intracelulare și modificări ale expresiei genelor. În boala hepatică apare o dereglare a homeostaziei MEC caracterizată prin producție excesivă de MEC în paralel cu reducerea turnoverului acesteia și anomalii ale depunerilor de colagen. La acestea se adaugă o creștere a nivelului factorilor de creștere (TGF-β1, EGF sau bFGF) care inițiază activarea sistemului integrinelor, dintre
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
2): CAPITOLUL 2 SPECIFICUL MODIFICĂRILOR FIZIOLOGICE IMEDIATE ȘI TARDIVE DATORATE EFORTULUI FIZIC DIN ARTELE MARȚIALE 2.1.Modificări fiziologice imediate în timpul efortului specific artelor marțiale 2.1.1.Modificări cardio-respiratorii Activitatea musculară intensă solicită modificări cardio-respiratorii imediate, necesare pentru menținerea homeostaziei organismului, prin asigurarea necesarului de oxigen și substanțe nutritive, precum și pentru eliminarea produșilor de catabolism celular. a. Modificări cardiovasculare imediate Debitul cardiac Valoarea debitului cardiac este direct proporțională cu debitul sistolic și cu frecvența cardiacă. Dacă în repaus, valoarea debitului
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
are valori normale cuprinse între 2-12 mmHg, cu maxime până la 15-20 mmHg, sau între 80-150 mm H2O. Producția totală de LCS este de aproximativ 400-500 ml/zi, adică aproximativ 0,36 ml/min. Lichidul cerebro-spinal împreună cu lichidul interstițial parenchimatos asigură homeostazia necesară desfășurării activității nervoase prin: - rolul nutritiv, participând la schimburile metabolice din parenchimul nervos; - asigură stabilitatea biochimică a parenchimului nervos; - permite îndepărtarea cataboliților rezultați din activitatea sistemului nervos; - permite integrarea neuroendocrină a etajelor sistemului nervos central prin circulația hormonală; - rol
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
extraparenchimatoase adică sistemul ventricular împreună cu spațiul subarahnoidian conținând lichidul cerebro-spinal și spațiul extracelular intraparenchimatos cu fluidul interstițial sunt separate de spațiul intravascular endocranian prin două bariere morfologice și funcționale: bariera hemato-lichidiană și bariera hemato-encefalică, care permit schimburile fluidice pentru asigurarea homeostaziei sistemului nervos central [3,4]. BARIERA HEMATO-ENCEFALICĂ Bariera hemato-encefalică (BHE) delimitează circulația sanguină de parenchimul nervos; este o barieră anatomică ce implică un complex de mecanisme biochimice și fizico-chimice de transport membranar realizând o interfață dinamică pentru reglarea schimburilor între
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
să răspundă prompt și nemediat la factori specifici prezenți în circulația sistemică. Bariera hemato-encefalică reglează schimburile între circulația sanguină și fluidele sistemului nervos prin mecanisme de transport membranar pasiv și activ. Permeabilitatea selectivă a barierei hemato-encefalice este esențială pentru menținerea homeostaziei neuronale și constituie aspectul dinamic caracteristic al acestei structuri fiind funcția principală a BHE. Modificările de permeabilitate ale BHE au un rol central în patogenia a numeroase boli ale sistemului nervos central: alterarea permeabilității BHE este constată în ischemia cerebrală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
NOȚIUNI DE FIZIOLOGIA INIMII Aparatul cardiovascular are în ansamblul său o funcție integrativă, asigurând prin intermediul sângelui circulant legătura dintre diferitele compartimente ale organismului. Prin aceasta el are un rol important în menținerea homeostaziei organismului asigurând aportul de substanțe nutritive și oxigen necesare metabolismului celular, îndepărtând produșii de catabolism, omogenizând temperatura între diferitele regiuni ale corpului și asigurând transportul hormonilor implicați în reglarea funcțiilor celulare. În organizarea acestui sistem fiziologic inima, organ musculo-cavitar, are
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
psihică în rândul personalului; educarea personalului pentru recunoașterea și semnalarea simptomatologiei specifice diverselor tulburări de natură psihică; dezvoltarea mecanismelor de adaptare la stres; monitorizarea persoanelor identificate ca având probleme de natură psihologică; promovarea sănătății mintale și a stării de bine (homeostazie); dezvoltarea personală (cunoașterea propriilor aptitudini și abilități, clarificarea valorilor personale, rezolvarea problemelor emoționale și de comportament, rezolvarea dificultăților legate de stresul ocupațional, facilitarea relaționării în grup, îmbunătățirea eficienței personale etc.); prevenția dispozițiilor afective negative, a neîncrederii în sine, a comportamentelor
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
o masă de țesut anormal, a cărui creștere este exagerată față de cea a țesutului normal și persistă în aceeași formă exagerată și după încetarea stimulului care a determinat-o. Această creștere patologică depășește dezvoltarea țesuturilor normale, se sustrage mecanismelor de homeostazie ale creșterii tisulare și persistă după încetarea acțiunii factorilor inductori, manifestând în consecință autonomie biologică în raport cu organismul. Spre deosebire de proliferarea din inflamații sau regenerare, care are caracter reactiv și se integrează în procesele de apărare și adaptare ale țesuturilor, proliferarea tumorală
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
trebuințele de autorealizare (de dezvoltare personală, de amplificare și punere în valoare a tuturor disponibilităților sau, după cum se exprima însuși Maslow, de a deveni ceea ce este sau ceea ce este capabil să fie). Primele trei sunt numite trebuințe de deficit sau homeostazie, ultimele două, dar mai ales cea de autorealizare, trebuințe de creștere care asigură dezvoltarea personală a individului. Aceste trebuințe nu sunt independente între ele, ci ierarhizate sub forma unei piramide (vezi figura 15.2). SHAPE \* MERGEFORMAT Pentru înțelegerea mai clară
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
franceză în 1962, se va converti în conceptul de stres. Agenții stresori care acționează asupra individului produc uzura somato-psihică a acestuia, corelată cu mari dificultăți de adaptare. Pentru a se apăra de invazia acestor agresori și pentru a-și stabili homeostazia, organismul face un efort de adaptare. El trece, practic, prin trei faze: faza de alarmă (mobilizarea inițială la contactul cu agentul nociv; creierul emite un mesaj biochimic spre toate aparatele și sistemele corpului; ca urmare, crește respirația, tensiunea arterială, pupila
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
resursele și îi periclitează sănătatea“ (Lazarus, Folkman, 1984, p. 19). # Într-o situație stresantă apare necesitatea instalării unei schimbări în funcționarea individului menită a contribui la gestionarea situației respective. Rezultă că stresul este starea dinamică a individului ce presupune perturbarea homeostaziei, pe de o parte, și reinstaurarea ei, pe de altă parte. Trei elemente sunt așadar esențiale - starea cognitivă dinamică; distrugerea balanței funcționării normale; soluționarea perturbării (Lazarus, Folkman, 1984, pp. 293-298). Două sunt mecanismele prin intermediul cărora sunt realizate tranzacțiile dintre persoană
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a constituit și rămâne mai mult decât un antireducționism virulent; el afișează o poziție constructivă ce include: 1) o concepție în care întreaga persoană (sau persoana ca întreg) servește drept model; 2) conștiința aspectelor creative și intenționale ale individului; 3) homeostazia ca element motivant și vector teleologic al întregii vieți umane; 4) obiectivul existenței umane în care individul crede cu tărie; 5) sinele, ca o caracteristică esențială a personalității; 6) accentuarea personalității prin experimentare; 7) prețuirea individului prin libertate și demnitate
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
2. Reabsorbția apei și solviților la nivelul ansei Henle 206 25.2.3. Fenomenul de multiplicare contracurent 207 25.2.4. Reabsorbția în tubul contort distal 208 25.2.5. Tubul colector medular 210 25.3. Fenomene secretorii 211 26. Homeostazia hidro-electrolitică 212 26.1. Compartimente hidrice ale organismului 214 26.2. Homeostazia hidrică 217 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor 220 26.3.1. Reglarea renală a sodiului 220 26.3.2. Reglarea renală a potasiului 223 26.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
3. Fenomenul de multiplicare contracurent 207 25.2.4. Reabsorbția în tubul contort distal 208 25.2.5. Tubul colector medular 210 25.3. Fenomene secretorii 211 26. Homeostazia hidro-electrolitică 212 26.1. Compartimente hidrice ale organismului 214 26.2. Homeostazia hidrică 217 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor 220 26.3.1. Reglarea renală a sodiului 220 26.3.2. Reglarea renală a potasiului 223 26.3.3. Reglarea renală a calciului 224 26.3.4. Reglarea renală a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
4. Reabsorbția în tubul contort distal 208 25.2.5. Tubul colector medular 210 25.3. Fenomene secretorii 211 26. Homeostazia hidro-electrolitică 212 26.1. Compartimente hidrice ale organismului 214 26.2. Homeostazia hidrică 217 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor 220 26.3.1. Reglarea renală a sodiului 220 26.3.2. Reglarea renală a potasiului 223 26.3.3. Reglarea renală a calciului 224 26.3.4. Reglarea renală a fosfatului 228 26.4. Homeostazia acido-bazică 229 26
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Mecanisme specifice în homeostazia ionilor 220 26.3.1. Reglarea renală a sodiului 220 26.3.2. Reglarea renală a potasiului 223 26.3.3. Reglarea renală a calciului 224 26.3.4. Reglarea renală a fosfatului 228 26.4. Homeostazia acido-bazică 229 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach 230 26.4.2. Sistemele tampon plasmatice 231 26.4.3. Participarea renală la echilibrul acido-bazic 232 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic 234 27. Fiziologia căilor urinare 235
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
toxice (plumb, mercur, iod, bismut), medicamente. e. In vorbire: saliva menține umedă cavitatea bucală; uscăciunea mucoasei bucale face dificilă pronunțarea cuvintelor. f. Reparator: se realizează datorită prezenței în salivă a factorilor de creștere epidermică și a factorilor procoagulanți. g. In homeostazia hidro-electrolitică: în deshidratare se reduce secreția salivară ceea ce declanșează, prin intermediul hipotalamusului, senzația de sete și stimularea secreției de ADH. 2.3.1. Compoziția chimică a salivei Saliva este un lichid transparent, filant (datorită mucinei din compoziția sa), ușor opalescent (datorită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea necesităților funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
o perfuzie adecvată. Circulația sângelui este esențială pentru schimbul de substanțe cu mediul extern, la nivelul structurilor specializate funcțional în acest sens (intestin, rinichi, plămân) și pentru menținerea unor parametri biologici în cadrul unui domeniu restrâns de variație, aspect denumit generic homeostazie. Sângele circulant permite de asemeni transmiterea unor mesaje chimice către țesuturi prin diverse categorii de substanțe (mai ales prin hormoni). Circulația sângelui este supusă permanent reglării pentru ajustarea aportului de oxigen și nutrimente la necesarul particular și variabil al fiecărei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Deci, rata de difuzie pentru molecule polare și ioni este mai mică decât în alte teritorii vasculare și scade cu creșterea masei moleculare. Rolul fiziologic al acestei bariere ar putea fi unul protector, de exemplu față de toxine, sau menținerea extremei homeostazii ionice de la nivelul lichidului extracelular cerebral. Un alt rol poate fi de a preveni scurgerea sanguină a neuromediatorilor. Debitul sanguin cerebral poate fi evaluat pe baza principiului Fick, prin măsurarea concentrației arteriale și venoase de N2O după inhalarea de cantități
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sanguin total. Transferul de substanță prin peretele capilarelor asigură aportul de oxigen și nutrimente, precum și îndepărtarea produșilor finali de metabolism. Capilarele permit schimbul permanent de apă și ioni între spațiul intravascular și cel interstițial, având un rol esențial în mecanismele homeostaziei hidro electrolitice. 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor Particularitățile morfo-funcționale ale circulației capilare sunt subordonate funcției de transfer de substanțe. Astfel, la o lungime individuală de ~0,6 mm și un diametru de 5-20 μm (mai subțiri la capătul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
3 ml/minut, adică 400 ml/zi. Această cantitate se numește pierdere obligatorie de apă. Nu numai apa trebuie recuperată din plasma filtrată. Există cantități importante de glucoză, aminoacizi, ioni care trebuiesc readuși în circulație, pentru a nu se dezechilibra homeostazia. Procesul de ultrafiltrare glomerulară are o selectivitate redusă, deoarece el reține doar elementele figurate și proteinele. Toate celelalte molecule dizolvate în plasmă trec liber în ultrafiltrat, în așa fel încât ultrafiltratul este izoosmotic cu plasma. Spre deosebire de ultrafiltrare, reabsorbția este un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de vedere electric. Concentrația K se modifică foarte puțin de-a lungul tubului contort proximal. Ionii de H+ se elimină printr-un antiport Na+/H+, bazat de asemeni de transportul activ secundar al sodiului, mecanism esențial în acidificarea urinei și homeostazia acido-bazic. Și ureea este reabsorbită pasiv la nivel tubular, dar într-o măsură mult mai mică decât ionii de clor. Pe măsură ce se reabsoarbe apa din tub, concentrația de uree crește, ceea ce va crea un gradient de concentrație îndreptat către celula
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mare decât filtrarea sa glomerulară (de mai mult de 100 de ori), ceea ce denotă că există o secreție la nivel tubular a acesteia. Creatinina este secretată în celula tubulară în aceeași manieră ca și celelalte substanțe din familia PAH. 26. Homeostazia hidro-electrolitică Celulele fiecărui organ din corpul omenesc trăiesc și funcționează întrun mediu intern lichidian, numit lichidul extracelular (LEC), ale cărui volum și compoziție se păstrează relativ constante în ciuda unor largi fluctuații în mediul extern. Conceptul de stabilitate a parametrilor mediului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
dată de către fiziologul francez Claude Bernard în 1857. Mai târziu el a extins acest concept postulând existența unor mecanisme compensatorii ce intră în acțiune în momentul în care acești parametri sunt dezechilibrați. Fiziologul american Walter Cannon a introdus termenul de homeostazie pentru a descrie constanța compoziției și volumului mediului intern. Funcția primară a rinichiului este de a menține homeostazia hidrică și electrolitică a organismului (fig. 106). Inerent în ideea de homeostazie este conceptul de echilibru. Pentru a menține homeostazia, aportul unei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]