3,902 matches
-
În valuri, rând pe rând. Beznă. Sete. Foame. Frig. Singurătate. Cumplită singurătate. Ziua a doua Martombrie irepetabil. Mă pregătesc să plec În căutarea lui Annabel. Nu știu unde și când voi ajunge. Nu pot ști nici măcar dacă voi ajunge. Totuși, a sosit hotărâtul timp În care urmează să mă pregătesc pentru a pleca În lunga călătorie, spre marea aventură. Două zile atât au mai rămas până la Întâiul Pas. Lumina soarelui Îmi gâdilă obrajii. În noua piele Îmi este Înspăimântător de bine. Simt nevoia
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Nimic. Mă trântesc În așternuturi și rămân inert un timp nesfârșit. Ziua a treia (ultima) Martombrie irepetabil. Mă pregătesc să plec În căutarea lui Annabel. Nu știu unde și când voi ajunge. Nu pot ști nici măcar dacă voi ajunge. Totuși, a sosit hotărâtul timp În care urmează să mă pregătesc pentru a pleca În lunga călătorie, spre marea aventura. O zi - atât a mai rămas până la Întâiul Pas. Cerul e luminat. Se aude trecând o birjă. Claxonul unui automobil. Vocea precupețelor de la taraba
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cea de după accident mi-am pierdut nu doar mare parte din piciorul stâng. După nenorocirea aceea (voi roși puțin la marginea acestei mărturisiri), mi-am pierdut și virilitatea. Potența. Așa cum a conceput-o și ne-a lăsat-o, Întru normalitatea hotărâtă atunci, la Începuturi, Însuși Creatorul. Pentru o femeie am devenit un bărbat inutil. Am găsit-o lângă fântâna arteziană din Piața Veche. Era trecut bine de miezul nopții și mă Întorceam, șchiopătând din greu, de la Valeriu, unde, la insistențele lui
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
și o capră bezmetică „de-a lungul și de-a latul lumii”, cum ne plăcea nouă să glumim. În ziua aceea, dimineața se ivi neașteptat de răcoroasă, aducând cu ea un cer amenințător, de cerneală. Totuși, am ieșit pe imaș, hotărâți să nu ne abatem departe de sat. Ne-am Îndreptat spre dealul vechii biserici, spre liziera de salcâmi. Stâlpii de Înaltă tensiune, impozanți În structura lor, ne Întâmpinau fantomatici și amenințători... Lola lipăi cu limbuța În paharul de coniac, provocândumi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Și dacă o vei face, îți voi aminti că aceasta a fost alegerea ta. - Ce mă fac, dragă!? Îi mărturisea Ina colegei sale, ori de câte ori avea prilejul. Ai mei nici nu vor să audă despre școala aceea sanitară... - Dacă tu ești hotărâtă, trebuie să-i convingi. Depinde numai de tine... - Eu vreau, nu înțelegi? Am fi împreună! - Dacă e numai atât, nu e de ajuns. Trebuie să ai în forul tău interior dorința de a-i ajuta pe cei aflați în suferință
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Știa bine că în glumele lui nevinovate există întotdeauna un semn de afecțiune. * Tot drumul până acasă, Alex întoarse pe toate fețele fiecare vorbă rostită sentențios de către Jan și-și spuse în sinea sa: Mâine dimineață voi porni la drum hotărât, așa cum i-am promis prietenului meu! Noaptea visă numai livezi ninse de flori, pajiști cu iarbă ca niște pânzeturi de catifea, de un colorit fără egal, un fel de verde veronez, păsări măiastre ce concertau având în repertoriu simfonii nemaiștiute
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
sfinte ale pământului, luau loc la masa plină cu fel de fel de bunătăți. Deși invitată din vreme, Olga stătu mult timp în cumpănă, dacă să meargă sau nu la acest eveniment unic din viața prietenei sale. Îmbrăca o rochie, hotărâtă să participe, dar în clipele următoare, o dădea jos înciudată și o arunca cât colo, stabilind că mai cuminte ar fi dacă ar lipsi. Tot timpul cât se pregăti, își fărâmă gândurile pentru că nu-și dădea seama dacă va avea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
însă procedura are unele particularități distincte. În cazul când părțile se prezintă la mediere înainte de sesizarea instanței de judecată se disting două situații : 1.Când ambele părți au deja cunoștințele necesare despre avantajele medierii și pe această bază se prezintă hotărâte să accepte începerea procedurii de mediere, informarea despre mediere pe care, totuși, mediatorul este obligat s-o facă, nu este altceva decât o împrospătare a cunoștințelor pe care le aveau despre mediere. În acest caz mediatorul împreună cu părțile stabilesc data
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
acest scop, doar pentru a se convinge și pentru a-și face o părere despre mediere, mediator, avantajele financiare și mai ales cu privire la finalitatea medierii. Părțile din această categorie rămân și acceptă medierea în condiții de gratuitate, iar altele pleacă hotărâte să își soluționeze conflictul pe calea instanței de judecată. În ultimul timp a apărut și a treia situație când părțile, influențate negativ de către unii avocați incorecți, dornici ca să le acapareze de clienți, se prezintă cu o părere preconcepută despre mediere
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
știință stegarul entuziast al ideii de justiție. Dar această idee a constituit În trecut tocmai temeiul dezvoltării noastre politice și naționale și tot pe ea ne bizuim În vremurile noastre de astăzi”. Conștiința drepturilor noastre este un izvor de acțiune hotărâtă, o flacără sfântă care ne luminează viața; ea s-ar nărui Însă dacă nu ar fi mereu susținută și Întărită de noi printr-o activitate spirituală. Dovada teoretică prin care ni se arată că nu este o vorbă rară ci
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
România și Austria. Fata, i s-a destăinuit, simplu și firesc: eu, ca avere, mă am pe mine. El: eu, ca podoabă, mă am pe mine. O facem? O! Aici, la mine, ori, acolo, la tine? La mine, a răspuns, hotărâtă, fata. Când plecăm? În cel mult o oră, a răspuns el. Ne strângem lucrurile, eu plec după mașină, și, ce să mai discutăm, o luăm din loc. Dânsa și-a pus lucrușoarele în valize, el s-a dus nițel prin
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
camera mea. O urmai. Am aprins lampa, precipitat. Ca să văd că Se întinsese pe patul meu. Fața Îî rămânea în umbră și nu știam dacă mă vede sau nu, dacă poate să mă audă sau nu. Nu părea speriată, nici hotărâtă să reziste. Părea mai degrabă că venise aici fără să știe. Era bolnavă, Se rătăcise? Venise inconștient, ca o somnambulă. Nu poate să-și imagineze nimeni prin ce stări sufletești am trecut în acele clipe. Simțeam un fel de durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
să alunge vreun duh rău? Posibil - dacă ținem cont că, la un moment dat, după ce luă tigaia de pe aragaz și o puse deoparte, se opri cîteva clipe În mijlocul bucătăriei, rămînÎnd pe gînduri. Apoi rosti pentru sine, dar cu voce tare, hotărîtă și În același timp convinsă: — Nu mi-l va lua nimeni! Locuiau În capitala Baakho, iar depozitul de carburanți se afla la o distanță de aproape treizeci de mile, În capătul vestic al insulei, la marginea orășelului Moyntown. Una din
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
veniră În pas alergător, aducînd cu ei, pentru orice eventualitate, și o targă. Făcură imediat cerc În jurul lui Khapsek și luară poziție de luptă. Faptul că aveau fețele acoperite cu măști negre, dintr-un material tricotat, le conferea un aer hotărît și sumbru, care pe Iuffo Îl intimidă din prima clipă. În schimb, sergentul nu purta mască și se vedea pe fața lui cît era de nehotărît. — M-a Întrebat: ce naiba să facem cu el? Iar eu i-am răspuns: să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
reparată, repetă Vic. CÎnd urmărea să o tachineze, Vic repeta cu mici variațiuni cuvintele ei. Era, de altfel, o ironie cît se poate de binevoitoare, deși Împrejurarea Îl găsise nițel cam nervos, din cauza aspiratorului. De această dată, Însă, Christina părea hotărîtă să-și apere cu orice preț poziția. Chiar dacă Vic s-ar fi supărat. — Astăzi ironiile tale sunt de calitatea a doua, remarcă ea cu o asprime neașteptată În glas, care-l obligă pe Vic să tacă minute În șir după
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
că Vic nu era un simplu ofițer de rang inferior, șef al unui depozit de carburanți. Nu Îndrăznea să meargă cu gîndul mai departe și presimțea că nu are voie să știe mai mult. Iar Începînd din săptămîna următoare, era hotărîtă să nu-l mai sîcÎie nici cu telefoanele la depozit. Totuși, de această dată apăruse o problemă urgentă și trebuia să-l consulte neapărat, pentru a stabili Împreună ce au de făcut. Așa cum, de altfel, se Întîmpla de fiecare dată
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
că se grăbeau să vorbească despre deplasarea polilor, pentru a face cît mai repede uitat episodul ușor penibil al ridicării scaunului de pe podea. Sau măcar pentru a se preface că uitaseră. Oricum ar fi fost, erau hotărîte să aplice măsuri hotărîte, ceea ce În primă instanță părea un lucru foarte simplu. Ar trebui Însă Înțeles bine și alt lucru, la fel de simplu: Întotdeauna lucrurile aparent simple sunt de fapt foarte complicate. Christina, cel puțin, știa asta din proprie experiență. CÎnd era clar că
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
am stat acolo. Să zicem, În jur de cinci minute. La urmă, am tras mult aer În piept, mi-am dres vocea (eram un caraghios) și m-am Întors În cameră. Am vorbit cu voce sigură, am spus niște cuvinte hotărîte. — Ascultă, Bazil, ești prietenul meu de mulți ani și trebuie să fiu sincer cu tine. Părerea mea e că ai căzut Într-o capcană... Dar m-am oprit, un pic derutat, dîndu-mi seama că rămăsesem singur. Între timp, musafirii mei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
depășită, că nu mai merita riscul. Fete deștepte, e de părere Părințelul, au știut cînd să se oprească, nu s-au auncat ca niște nesăbuite cu capul în necunoscut, apropo, zice, noi cînd o să facem ca ele? Cînd o să vă hotărîți, zice taximetristul, numai să mi-o spuneți din timp ca să nu fiu nevoit să opresc pe interzis sau să încurc circulația. Ar trebui să mergeți la doctor, ați vorbit singur de cînd v-ați urcat în mașină, încearcă să-l
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și schimba ehipa odată ce jocul a început, cine știe la ce se putea aștepta, era prea riscant să dea pasărea din mînă pe cioara de pe gard, îi spuse. Cîtă perfidie, au încercat atunci instinctele s-o avertizeze, dar era deocamdată hotărîtă să meargă pe mîna lui Roja. Clipea, se uita țintă la Părințel, îl studia din nou din cap pînă în picioare, așa cum o mai făcuse de nenumărate ori pînă atunci, fără să se dumirească. Din două rele am s-o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
un ceai? M-au terfelit, m-au vârât În noroiul lor de culoarea morții și a nebuniei, dar eu În fiecare dimineață scot din album o fotografie Îngălbenită de vreme, În care un bărbat Între două vârste, cu un chip hotărât, viril, Îmbrăcat Într-un costum de haine impecabil, se sprijină de un baston și privește undeva, departe. Într-o bună zi am să Înrămez fotografia. Doar e străbunicul meu și se cuvine să agăț pe perete o asemenea amintire. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mic ce Înseamnă studiul, a avut o curiozitate, față de toate lucrurile care-l Înconjoară, dar mai ales a avut respect față de oamenii puternici. Era un băiat cu ochi albaștri, și cu o claie de păr blond, și cu o figură hotărâtă, În pofida trupului plăpând. Până la cincisprezece ani citise toate cărțile din biblioteca părintească. Chiar și o monografie a ținutului Alpilor elvețieni, o carte masivă, plină cu hărți colorate de prin anii treizeci, și cumpărată, se presupunea, de bunicul patern În voiajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un termen adecvat „metafizică de salon“. În forma în care o susține acum Antonia, teoria pare a-i aparține, însă eu pot depista în ea semnele prezenței mai robuste a predecesorilor, în persoana mamei ei - o femeie firavă acum, însă hotărâtă și rafinată - cu care am păstrat o relație distantă, dar elegantă. Perceperea nedogmatică a unei întrepătrunderi spirituale iminente, unde nimic nu este tăinuit sau incert compensează lipsa de claritate prin ardoare, în cazul Antoniei. Însuși faptul că o femeie, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cum stau lucrurile. Îmi dau seama că te-am șocat îngrozitor. Dar, te rog, încearcă. Sunt cât se poate de amărâtă că trebuie să te îndurerez în felul ăsta. Te rog, ajută-mă, înțelegându-mă. Sunt foarte sigură și foarte hotărâtă. Dacă nu eram, nici nu-ți spuneam nimic. M-am uitat la ea. Mai avea puțin și izbucnea în plâns, avea fața secătuită și uscată, ca un obiect ce a stat mult timp în bătaia vântului; dar mai era acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Ironia dispăruse de pe chipul ei și, în timp ce mă privea în lumina palidă, expresia ei mohorâtă deveni melancolică. Acum fața ei era gravă, severă, cum sunt fețele din tablourile spaniole cu tematică religioasă, chipuri care răsar din umbră, crude și totuși hotărâte. Oricum nu contează, spuse ea. A fost un impuls de moment. Am considerat că e timpul să mai vadă și ea o figură nouă. — Contează pentru mine, am răspuns. Mă întreb dacă într-adevăr vă dați seama ce ființă distrugătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]