627 matches
-
revoluționari), dar există forțe fidele Tiranului care Încearcă să răstoarne situația În favoarea lui. Securiști, teroriști, mercenari aduși de Ceaușescu să lupte pentru el. Din studioul Televiziunii se revarsă știri și comentarii, poporul trebuie să știe ce se Întîmplă, Revoluția trebuie hrănită cu informație. Apar pe rînd tot felul de oameni și vorbesc despre tunelurile de sub Casa Poporului, de sub clădirea Comitetului Central, de sub DÎmbovița, de sub tot Bucureștiul, unde forțele revoluționare au găsit arme și muniții și teroriști introduși În țară ca studenți
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
în spațiul referențial al muzeului, rezultatele nu pot fi decît cele benefice în primul rînd pentru copil, oferind satisfacții pentru profesor, conferind sistemului de învățămînt o certificare a preocupărilor sale. Mai mult, experiența a demonstrat că "facultățile vizuale ale copilului "hrănite" cu imagini artistice avînd calități estetice se dezvoltă precumpănitor, față de cei cărora li se oferă exemple vizuale lipsite de astfel de calități"32. Dezvoltarea societății impune o educație artistică plastică cu valențe practice, formative, o educație care să dinamizeze personalitatea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
După ce Maranda a scos căruța în drum, i a cerut hățurile: Ia să văd eu cum merge căluțul nostru. De mult n-am mai mânat un cal. 93 După ploaia de alaltăseară, drumul era greu, dar calul, odihnit și bine hrănit, mergea fără dificultate... Ajunși în târg, au găsit cabinetul doctorului știut de Maranda și au coborât. Doctorul i-a primit cu bucurie, exclamând: Iată că astăzi îmi încep ziua cu un erou! Ce s a întâmplat, om bun? Am un
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
aducă faimă, iar una numeroasă le era o povară, pentru că nu aveau de unde să-i dea de mâncare. Iată de ce s-au mărginit la cavalerie, care, fiind alcătuită dintr-un număr de oameni potrivit de mare, putea să fie bine hrănită și întreținută cu toată cinstea. Lucrurile ajunseseră atât de departe încât, la o armată de douăzeci de mii de soldați, nu se găseau nici două mii de infanteriști. În afară de aceasta, condotierii au folosit orice mijloc potrivit pentru a-și cruța lor
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
ne învață ceva foarte frumos și anume că atunci când mâncăm până ne săturăm, se satură (cu prisosință câteodată) corpul fizic. Însă structurile superioare vor rămâne flămânde, nehrănite. Iar acest lucru nu ne este favorabil. Deloc! Căci și ele trebuiesc nutrite, hrănite, alimentate. Am să vă spun o singură modalitate prin care se face acest lucru: alimentați-vă așa cum trebuie!!! Adică: nu mâncați citind ziarul, uitându-vă la televizor sau făcând mai știu eu ce. Mâncați stând jos, fără grabă, mestecând bine
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
românește, soția nici un cuvânt. Am plecat mai spre seară și când am ajuns la Damianovca, o suburbie a Chiliei, a început să amurgească. Se mergea greu, căruța mare, noroiul până aproape de butucul roții, noroc că erau caii voinici și bine hrăniți. Pe drum am vorbit tot timpul. Feodor conducând caii și schimbul de vorbe cu nevastă-sa. Cam înghețasem, dar cum să te dai jos și să fugi după căruță în noroi și întuneric? În fine, după ce am trecut prin comuna
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
dau seamă de boala cumplită prin care am trecut, nici de modul în care am fost internat aici în ospiciul de alienați. Știu numai atât că boala intelectuală mi-a trecut, deși fizic stau îndestul de prost. Sânt slab, rău hrănit și plin de îngrijire asupra unui viitor care de-acum înainte e fără îndoială și mai nesigur pentru mine decât oricând. Ceea ce-aș voi să știu de la tine este daca cărțile și lada mea sânt în oarecare siguranță și
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de natură a mă satisface. Și, în adevăr, nu-ți poți închipui starea în care un om se află într-un institut de alienați, după ce și-a venit în fire. Neavând nimic de lucru, închis alături c-un alt individ, hrănit rău precum se obicinuiește la spitale și lăsat în prada celor mai omorâtoare grije în privirea viitorului, mi-e frică chiar de-a-mi plânge soartea căci și aceasta ar fi interpretat ca un semn de nebunie. Astfel, fără speranță și
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
viitoare istorie a patriei ce se va scrie în viitor după mărturii olografe îngălbenite prin arhive vasluiene. „Amintirile din sufragerie” sunt doar felul întâi și cu toată criza, autorul are o „cămară” plină pregătită să o dăruie flămânzilor de adevăr, hrăniți doar cu iluzii și alte manipulări ca desert. Deocamdată salutăm cu reverență revenirea domniei sale la serviciile hârtiei scrise și decizia de a poposi și în librării, amvonul milenar al strălucirii cuvântului pus în slujba binelui. În ce privește limbajul agresiv al autorului
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
la poale de munte cam o săptămână. Nimeni nu s-a putut mișca de la casa mortului. Nici măcar preotul care, de voie, de nevoie, a trebuit să rămâie la căpătâiul răposatului. Bineînțeles, toate aceste guri, mai puțin cea din coșciug, trebuiau hrănite. S-a mâncat și s-a băut tot ce fusese pregătit pentru pomană, s-au pregătit alte bucate, dar și acelea au dispărut de parcă nici n-ar fi fost. În vremea asta, bunicul Gheorghe Crăciun era în sicriul lui, mai
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
înainte să apuce să-l salute. Părul arămiu foarte drept - singura ei trăsătură remarcabilă - îi atârna până sub omoplați. Cascada asta spectaculoasă îi lăsa în umbră fața care, cu puțină generozitate, ar fi putut fi numită proaspătă. Corpul ei bine hrănit, în mod vizibil, se îndrepta spre o solemnitate prematură. O femeie sănătoasă din Midwest care ar fi putut alerga la cursele cu obstacole în facultate. Când o privi, începu să se aranjeze inconștient. Dar când se ridică și veni spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o joacă. Îl ducea la băcănie și-l punea să-și facă singur cumpărăturile. Era o soluție care nici măcar nu-i trecuse prin cap lui Karin, care-i umplea cămara lui Mark în fiecare săptămână, îngrijindu-se să rămână bine hrănit, dar totodată dependent. Barbara însă era nemiloasă. Nu lua nici o decizie în locul lui, oricât ar fi rugat-o. —Hei, Barbie. Care dintre chestiile astea îmi place de fapt mai mult? Mai ții minte, din toți anii ăia de la micul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
unei istorii; gustul aromat de miezul credinței sincere, vă va înălța pe culmea iubirii de țară și neam...” C. Botez * 20 septembrie 1977 Am cutreierat plaiurile României cu rucsacul în spate și frumusețile naturii ne-au încântat sufletul și neau hrănit mintea. Peste tot românul se străduiește și reușește să nu se lase mai prejos naturii. Mănăstirea Secu se poate lăuda cu frumusețile păstrate din vechime și putem mulțumi călugărilor care au grijă să ducă mai departe și să păstreze tradițiile
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
de țărînă și de cenușă rece și un pic de gunoi. Uneori, un astfel de om te poftește la cină: gazda este un bărbat plăcut, de patruzeci și șase de ani, puțin chel, durduliu și sănătos, cu Înfățișarea omului bine hrănit, fără a avea totuși un aer grosolan sau obscen. Este Într-adevăr un milionar cu o Înfățișare cît se poate de plăcută, chipul său, deși conturat În trăsături ample și generoase, dovedește o inteligență sensibilă, atitudinea sa este blîndă, calmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
puternică, le zîmbește Întruna cu dinții săi mari, ca niște perle, În timp ce ochii săi supraveghează neîncetat magazinul. Poartă pantaloni În dungi și se plimbă Încolo și Încoace pe covoare scumpe, este superb și plin de forță ca un taur bine hrănit și parcă seamănă cu magnificul cal din Iov, care se plimbă În vale și rostește În sunet de trompete: „Ha, ha!“. Și toată ziua, toți o strigă de pretutindeni pe sora ei, care rareori vorbește și rareori zîmbește. Nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ei în fiecare zi, dar nu stă acolo și peste noapte, pentru că înțelepții sunt ocupați, fiecare cu luminatul cerurilor lui, iar el în fiecare zi are de hrănit, adăpat și adormit culorile. Toate culorile, fie ele vechi sau noi, trebuie hrănite și adăpate ca să nu se ofilească. Cu ce se hrănesc culorile? La fel ca și copiii: cu oxigen, cu mâncare, cu dragoste și cu noutăți. Mai e și Culoarea Culorilor, de care trebuie să aibă mare grijă Prințul Culorilor, să
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Apropiat cultul reprezentărilor divinității este un fapt foarte cunoscut. Trebuie să distingem reprezentările cultuale ale divinității de simplele imagini, pentru că numai primele beneficiază de un adevărat cult prin acte de venerație: din punct de vedere ritual ele erau spălate, îmbrăcate, hrănite, adorate, așezate în încăperile sanctuarului; le era asigurat un personal calificat pentru desfășurarea liturgică și erau purtate ritual în procesiune. Prin urmare, credincioșii considerau că aceste imagini erau manifestarea directă a divinității. Departe de a fi lipsite de vitalitate, reprezentările
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
iuțeală prin mintea lui Goseyn. Dacă era o iluzie datorată hipnozei sau produsă mecanic, nu mai avea decât o importanță secundară. Dar ceea ce-l făcuse să tresară printre aceste amintiri era amănuntul că existența cotidiană a Zeului Adormit, inconștient dar hrănit și antrenat printr-un sistem complex de mașini. Ierarhia întreagă a Templului era organizată pentru a menține funcționarea organismului. Lumina care-l orbi pe Gosseyn în acea clipă îl răni pentru că în același fel erau îngrijite și corpurile lui succesive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
poate dura prea mult. Ficatul ei e mult prea afectat. — Atunci, cînd o să moară? întrebă Thaw. — într-o lună. Poate două. Depinde cît de tare-i e inima. Știi, ficatul nu mai curăță sîngele, iar corpul ei este din ce în ce mai prost hrănit. — Știe? — Nu. Nu încă. Apoi Thaw își întoarse fața și plînse puțin în întuneric. Lacrimile lui nu erau fierbinți, ci doar o sîngerare slabă a ochilor. A fost trezit de o izbitură și un țipăt puternic. Au găsit-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu mulțumirea. în tot acest timp, Ruth, pe care n-o interesaseră prea mult treburile casei, începuse să se preocupe de curățenie și mîncare, și-i pregătea maică-sii multe feluri de mîncare și dulciuri, dar curînd doamna Thaw trebui hrănită doar cu lichide, și era prea slăbită să mai vorbească deslușit sau să-și deschidă ochii. Nici unul dintre cei din casă nu vorbea prea mult, dar o dată, Thaw remarcă: — Cînd o să moară mama... N-o să moară. — Dar, Ruth... N-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
iuțeală prin mintea lui Goseyn. Dacă era o iluzie datorată hipnozei sau produsă mecanic, nu mai avea decât o importanță secundară. Dar ceea ce-l făcuse să tresară printre aceste amintiri era amănuntul că existența cotidiană a Zeului Adormit, inconștient dar hrănit și antrenat printr-un sistem complex de mașini. Ierarhia întreagă a Templului era organizată pentru a menține funcționarea organismului. Lumina care-l orbi pe Gosseyn în acea clipă îl răni pentru că în același fel erau îngrijite și corpurile lui succesive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
de la căpătâiul patului de cămașa pusă pe speteaza scaunului și să studieze, la rândul lui, cele trei litere. Numai pentru asta și tot meritase să facă drumul. Se așeză lângă rănit și se cufundă în gânduri, ignorând iscodelile bărbatului bine hrănit, cu piciorul în ghips. Îi era prea cald, camera era prea mică și soba prea aproape, așa că întredeschise geamul și inspiră cu putere aerul rece de-afară. Văzu o birjă care opri la intrare și, curând, sora îl introduse pe
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
îi dădu semințe: ovăz - iar Nicu se miră puțin că porumbeii și caii mănâncă același lucru, poate de-asta se spune și despre cai că zboară -, porumb cu bob mic, orz, linte, rapiță și-i explică în ce fel trebuie hrănită Pestrița și cum să-i facă o casă mare și luminoasă. Reintrară și ei în casa mică și cam întunecoasă a portarului, dar spoită cu var alb și ținută curată de nevasta lui nea Cercel. Femeia nu suporta porumbeii, fiindcă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
să evoce grandoarea lui Augustus se clatină, sub asediul unor forțe pe care nu le poate contracara. Agonia colosului fragil și cariat de demagogia mussolininiană se suprapune peste drama tânărului Pratt însuși. Tatăl său este sacrificat pe altarul acestei obsesii hrănite de reveriile compensatoare ale lui D’Annunzio și ale lui Mussolini. Noul imperiu se surpă, îngropând sub dărâmăturile sale armata africană care l-a servit. Koinski, în înaintarea lui către Marea Roșie, este martorul și actorul acestui amurg al zeilor - scrisul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
reclama, dar fiecare își păzea cu mai mare atenție bunurile pe care le avea. Conflictul tatei cu Gritas începuse cam cu zece ani înaintea primului mare război. Respectivul avea - pe lângă atâtea și o vacă elvețiană - o adevărată fântână de lapte, hrănită ca la carte iarna, iar vara lăsând-o mai mult slobodă să se hrănească pe loturile din vecini ori ceva mai departe. Într-o bună zi, când porumbul legase frumos știuleți mari, tata, trecând din întâmplare pe lângă „fâștoaca” lui de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]