27,173 matches
-
fată Din izvor cu apă vie, să mai beau și eu o dată. Pune ploia să ne spele de păcate și de ură, În iubire Tu ne îmbracă, răutății doar cenzură! Pune miere în cuvinte, rănile să vindece, Și albinelor ca hrană. dă-le din bogata mană. Pune busuioc în case, alinări în rugăciune, Să ne lepădam de rele, să trecem curați prin lume. Aripi viselor frumoase, primăveri cu tei în floare, Să facem altare-n suflet și din viață sărbătoare! foto
SĂRBĂTOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1404228320.html [Corola-blog/BlogPost/347406_a_348735]
-
rest de scară îngrop cu greu trăitul unui vineri neiubit sângerând nerăbdarea colțului ochi deschis de somn gonește întrebări aplecate-n glezne de aș fi învățat să respir tăcere astăzi nu m-ar fi orbit portocaliul aleilor de seară cariată hrana sufletului meu ar fi avut gust de frământare oglinzi sparte adun am ales trăitul fără chip fărâma umbrei scrijelită-n suprafața apei rătăcesc tot mai adânc greutatea verbului a fi Referință Bibliografică: greutatea verbului a fi / Daniel Dăian : Confluențe Literare
GREUTATEA VERBULUI A FI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Greutatea_verbului_a_fi.html [Corola-blog/BlogPost/356610_a_357939]
-
făcut Șușman și cu un alt cetățean, Suciu Pașcu, ceva mai târziu. Amândouă cadavrele au fost aruncate într-o văgăună a munților, de unde nimeni nu le-a putut recupera pînă astăzi. Acest Șușman avea nevoie, ca fugar cum era, de hrană, de haine și de bani, de acestea făcîndu-și rost jefuind magazine, casierii, autobuze cu călători sau casele unor țărani din Răchițele și din satele din împrejurimi. De la aceștia din urmă luau slănina din cămară, mielul din grajd și, uneori, și
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cenzura_nu_a_disparut_in_romania.html [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
în fața casei mici. - Bună, iubito. Cum a fost astăzi? Câți „copilași” ai acum? - Cincisprezece. Am o văcuță care a făcut doi. O pereche deosebit de frumoasă. Chiar eu i-am alăptat să prindă colastră de la mama lor. Contează foarte mult prima hrană primită. - Și când le facem botezul? glumi Mircea. - De obicei îngrijitorii le pun nume, ei sunt toată ziua cu animalele. - Dar vreau să fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau să merg să-ți vizitez locul de muncă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393416294.html [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
Și continui să public. CREAȚIA ȘI LUPTA MEA PENTRU REANTREGIREA NEAMULUI CONTINUĂ. Poeziile POETULUI Nickolas Andronesco au apărut nu doar în lumea română,ci și în anglo- francofona. Scrisul pentru el a devenit un mod de a exista, a devenit hrană a sufletului, fără de care nu poate trăi. De fapt după cum am și înțeles eu am impresia că scrisul și cărțile sunt principala și poate chiar singură să avere: “Din străinătate/Din afara mea/Mă scriu/Cu fir de perdea de vis
UN POET AL ETERNITATII de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1453128391.html [Corola-blog/BlogPost/380418_a_381747]
-
nu dorea să-și betegească[2 - a se accidenta, a suferi ceva, a răni, a lovi etc.] vreun cal de picioare. Asta era toată averea lui, caii și dacă nu-i avea sănătoși, nu avea din ce câștiga banul necesar hranei celor șapte guri din casă. De pe atunci Gligor bătuse apropoul către neica Vasâli doar într-o glumă, poate că i-o dă lui pe Veta de soție și apoi nu mai trebui să plătească potcovitul, că de, erau de acum
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
fachi din copchilărie, nu di amu, fiind cea mai mari dintri copchii șâ tu șchii cum îi! Ea trebuia sâ li facâ pi toachi di vre, sau di nu vre, câ de, mălaiul ghin păpușoi îl ave la înghemânâ. Ăista-i hrana di bază în casa omului sărac șâ cu familie mare, nu pânea. - Lasâ nea Vasâli, nu-i vorbâ ghi zăstri amu. Doarâ șchii câ la mini în casâ sâ găsăsc mai ghi tăchi, doar mânâ harnicâ ghi muiere cari sâ
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
ele tânjește. Ești tânăr băiete și-n destulul de lucruri pe cânt de cuțit cu somnu-ntr-o dunga lumin-avalansa te-nghite, te bucuri prin pielea-ti de fiara ies colții sa-mpunga. Ești tânăr băiete, cu spate vertical, vointa-ti de hrană din corpuri celeste hrănește al tau suflet cu-avant paradoxal în albe cercuri dansezi cu vantu-n plete. Ești tânăr băiete, cu brațe vânjoase ingenuncherea-ti este petala de crin, beatiutudinea ce-o simți îți vine din oase, din stârpea ce-
ESTI TANAR, BAIETE de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1421990197.html [Corola-blog/BlogPost/370410_a_371739]
-
Mie nu mi-a lipsit liturghia și împărtășania nici chiar în pușcărie, unde am cusut pe partea din spate a maieului Sfântul Antimis, vinul îl aducea un medic într-o sticluță de vin tonic, pâinea și apa o rețineam din hrana și din alimentele primite și așa mai departe”... Găsirea unei explicații la toată această situație ne duce cu gândul la existența tainei lui Dumnezeu!... Astăzi încă nu prea știm (cum) să ne raportăm la Sfânta Împărtășanie dar suntem în drum
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE „ANDREI ŞAGUNA DIN SIBIU... de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_un_stelian_gombos_1361516257.html [Corola-blog/BlogPost/351965_a_353294]
-
și adormitul cu bărbia înfiptă în furculița stresului. cât de frumoasă este viața între două coli de hârtie, din care capul șarpelui își arcuiește vioi trupul iar coada stă între două degete ale artei. măcinată în mixerul banalului, arta devine hrana păsărilor de curte. pe o farfurie de tablă goală, în care ploaia și-a vărsat năduful, o găină și un câine lasă ciocul și limba să culeagă fărâmiturile trecutului... se aude ciocănitul ritmat al căutării... http://www.220.ro/faze-tari
FARFURIE DE TABLĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Farfurie_de_tabla_anne_marie_bejliu_1351899226.html [Corola-blog/BlogPost/342466_a_343795]
-
făcut mai mare să fie desemnat stâlpul familiei trebuia s-o ajute pe bunica și pe cei trei frățiori (două surori și un frate mai mic) să le asigure traiul de zi cu zi de îngrijit pământul singura sursă de hrană de semănat secerat și cules fructele din livadă și printre multe altele să elibereze țara de sub jugul fascist. atunci era preocupare și respect pentru munca cinstită oamenii își iubeau țara bogățiile pământului astăzi tot ce a fost eliberat de străbuni
ELEGIE PENTRU O PAUZĂ DE IUBIRE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Elegie_pentru_o_pauza_de_iubi_vasilica_ilie_1387213477.html [Corola-blog/BlogPost/363471_a_364800]
-
ceea ce aveau în față,grăbiți să îndese totul în gura.Stii,ca mangustele,într-o continuă viteza,ca suricatele care ițesc capul și se uită în toate direcțiile de frica rivalilor și apoi se apucă să sape din nou după hrană înghițind la repezeala tot ce gasesc.Am așteptat să termine David de mâncat(mie îmi pierise pofta după primii doi cartofi) și să ies la aer.Poate acolo voi zări oameni frumoși,mă gândeam,plimbându-se alene de mână,sub
BARBATUL IN PALTON DE STOFA VS OAMENII MANGUSTA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Barbatul_in_palton_de_stofa_vs_clarissa_emanuela_1390149873.html [Corola-blog/BlogPost/359874_a_361203]
-
să trimită la el bucătăreasa. După câteva minute, apare o femeie plinuță care vorbea moldovenește. După ce-l salută pe doctor, se apleacă asupra pachetelor, le ridică și, din ușă, spune: “Apăi, știu ce-am de făcut, cu astea voi îmbunătăți hrana copiilor!” Profesorul o atenționează, zâmbind, că acolo este și alcool: “Duminica, cei mari, care nu au interdicție la alcool, să fie serviți la masă cu un păhărel de țuică...”. Nu a primit absolut nimic. I-am dat apoi un plic
IN MEMORIAM ALEXANDRU PESAMOSCA de ION C. HIRU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_alexandru_pesamosca.html [Corola-blog/BlogPost/356128_a_357457]
-
Calotă măcar unul singur, nu se poate să nu străpungă inima oricărui român în fiecare dintre momentele lui sufletești! Dar, în genere, cântecele interpretei Floarea Calotă sunt atât de semnificative pentru sentimentele umane, încât pot fi transpuse în variante de hrană și respirație, fără de care sufletul uman nu supraviețuiește. Întâlnind-o altundeva pe Floarea Calotă, decât pe scenaă, prima reacție a judecății este o întrebare: de ce e revăzută azi mai rar în spectacole, de ce cântecele sale noi și înnoitoare chiar și
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
de grija roadelor căzute pe jos. Ciocârlia-și ascunde cântec de jale că, pe frig și ceață, tristețea-i prea mare. Vântul duce în zare, jalea frunzelor că, nimic nu le poate fi de ajutor. Furnicile se grăbesc să strângă hrană, de prisosință să aibă peste iarnă. Greierii, de jale cântă trist și prelung prin toamnă târzie, în al serii amurg. În brațe răsfirate, Cerul plumburiu cuprinde Pământul cu tenu-i măsliniu. Pe creștet sărută copacii desfrunziți, de cald să le țină
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
nevasta sa murise de ceva ani, iar copiii se împrăștiaseră în lumea cea mare, să-și caute un trai mai prosper. Dacă te uitai bine la acest om, vedeai că era sfârșit, parcă nu mai avea nicio vlagă în el. Hrana din cămara sărmanei sale locuințe tocmai se isprăvise, fântâna din sat secase, iar gradina de lângă casă se vestejise fără ploaie. Omul trăia hrănindu-se cu micile curmale sălbatice pe care le găsea prin păduricea de lângă sat, niște curmale amare cât
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1434460462.html [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
simți cum bătrânețea și descurajarea îl doboară. Se îmbolnăvi. Stătea mai mult dormind în casă, la umbră, neputând să iasă nici măcar să lucreze în grădină. Cu mare greu, mai reușea să iasă din casă doar seara, să culeagă câte ceva ca hrană din grădina care încă rodea, deși era nelucrată. Mai trecu un anotimp, apoi sosi primăvara, când ploile calde înviorează totul. Cu ultimele lui puteri, ieși din casă să îngrijească smochinul. Îl curăță de frunze uscate și de crengile nefolositoare, apoi
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1434460462.html [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
când te închini, fiecare Dumnezeului tău și-ți urmezi tradiția strămoșească. Dar să-l tolerezi și pe vecinul tău, care se închină altui Dumnezeu și păstrează alte datini, e și mai greu. Același cer deasupra tuturor. Aceleași ape bogate în hrană. Aceleași vânturi potrivnice în anotimpurile reci și ostile. Aceleași întineri verzi, coline domoale ale bătrânelor dealuri și vechilor munți de granit stratificați care aduc legendele înapoi și le redau oamenilor de azi. Frumuseți de negrăit. Frumuseți naturale, daruri ale lui
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_arta_ionut_catalin_cezarina_adamescu_1337424177.html [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
românii care pier... Cereți țării lapte, miere, Pentru voi și voi le dați Pe măriri și pe putere La străinii blestemați, Dară, țării, voi ce-i dați? Diavolilor! Fii și mame Vindeți lumii ca pe sclavi, Și icoanele din rame, Hrana celor slabi, bolnavi, Viața le-o furați hulpavi... Cereți țării tot ce are Și pe Dumnezeu i-l luați, Ca să-i smulgeți îndurare, Hoți demenți și desfrânați Dară, țării, voi ce-i dați? Bestii sunteți, fără nume, Fără chip sub
GRUPAJ LIRIC PENTRU ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Grupaj_liric_pentru_tara_romeo_tarhon_1385640539.html [Corola-blog/BlogPost/342210_a_343539]
-
dezleagă misterul Zilei ce va să fie. Adună mărgăritare din lumina Pictată de rouă pe firul de iarbă, Îmbracă strai alb și pleacă la câmp. Îi cere pământului voie Ca să îi stoarcă seva, Roagă ploaia să îi ude Recoltele pentru hrana copiilor, Coace pâinea în vatra Făcută din același lut ca și el, Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pom Într-un nai, Prin el se scurge seva copacului. Ați auzit vreodată munții doinind, Din măruntaiele lor cum strigă
ANA MARIA BOCAI by http://confluente.ro/articole/ana_maria_bocai/canal [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
în taina lui dezleagă misterulZilei ce va să fie.Adună mărgăritare din luminaPictată de rouă pe firul de iarbă,Îmbracă strai alb și pleacă la câmp.Îi cere pământului voieCa să îi stoarcă seva,Roagă ploaia să îi udeRecoltele pentru hrana copiilor, Coace pâinea în vatraFăcută din același lut ca și el,Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pomîntr-un nai,Prin el se scurge seva copacului.Ați auzit vreodată munții doinind,Din măruntaiele lor cum strigă strămoșii?Susurul râului
ANA MARIA BOCAI by http://confluente.ro/articole/ana_maria_bocai/canal [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
sufletească. Retras în peșteră, trăind după rânduiala atonită, Sfântul Antonie a început să urce pe scara virtuților, devenind un reper spiritual pentru monahii olteni și transilvăneni. Vestea despre sfințenia vieții sale s-a răspândit repede, mulți creștini venind să găsească hrană spirituală în bisericuța din munte. S-au apropiat de Sfântul Antonie mulți ucenici care doreau să trăiască după rânduiala sa, unul dintre aceștia fiind Ieromonahul Nicolae din Teiuș, cel care a scris viața cuviosului și este trecut în pisania de pe
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
Sân Nicoli ot Teiuș meseta Mart din 9 leat 7222 (1714)“. Viața aspră, postul, ostenelile sihăstrești și rugăciunea continuă au lucrat minunat asupra Sfântului Antonie. Pentru a nu cădea în ispite, Sfântul Antonie purta un brâu din lanțuri de fier. Hrana sa era puțină, căci „numai după ceasul al nouălea consuma pâine și apă“. Nu a băut vin sau alte băuturi care i-ar fi tulburat rugăciunea. Viața sa de sihăstrie s-a asemănat cu cea a Sfântului Antonie cel Mare
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
a pornit și când a vorbit în general despre problemele vieții morale și sociale ale credincioșilor. Astfel, pe baza Euharistiei se cultivă adevăratul etos al omului. Etosul ortodox are misiunea să fie „gustarea adevărului, mâncarea și băutura adevărului, încă și hrana și băutura puterii și a energiei”, adică Hristos cel Euharistic. În Biserică se cultivă etosul fiilor împărăției lui Dumnezeu. De asemenea, etosul ortodox poate și are puterea să salveze omul, poate și are puterea să-l mântuiască, poate și are
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Problema_existentei_orei_de_religie_o_abordare_teologica_si_apologetica.html [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
totul pentru Isus și se simte nevrednic de Împărăția Cerurilor: “Cel de pe urmă, Ție, când mă-nchin, / Și primul, nervii, când irump, din mine - / Întâiul Tău, uscat și sterp, smochin, / Și cel din urmă făcător de bine - // Întâiul ce ia hrana Ta, din blid, / Și ultimul, la altul, ce-o împarte - / Cel de pe urmă, tencuit în zid, / Și primul, ce Îți cere dar, și parte - // Întâiul ce Îți cere ajutor / De e bolnav, sau doar un nerv, îl doare - / Și ultimul
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]