311 matches
-
tenuifolia" și "Festuca valesiaca") sau iarba vântului ("Nardus stricta"). În pădurile de foioase și conifere, în lizierele acestora și în tufărișuri vegetează (începând cu prima parte a verii și până toamna târziu) o gamă diversă de ciuperci cu specii de: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți-usturoi ("Lactarius piperatus") - cunoscuți și sub denumirile populare de "iuțari, lăptiucă iute, bureți lăptoși, bureți iuți", creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
valesiaca") sau iarba vântului ("Nardus stricta"). În pădurile de foioase și conifere, în lizierele acestora și în tufărișuri vegetează (începând cu prima parte a verii și până toamna târziu) o gamă diversă de ciuperci cu specii de: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți-usturoi ("Lactarius piperatus") - cunoscuți și sub denumirile populare de "iuțari, lăptiucă iute, bureți lăptoși, bureți iuți", creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "()" care decurge la rândul său de la cuvântul din limba greacă antică "bolitos" "()", ce înseamnă „ciuperci de pe pământ” care cuprinde mult peste 100 de specii. El este cunoscut în popor sub denumirea hribi. Acest tip este caracterizat prin tubulețe fixate vertical sub pălărie precum un picior în mod general cu bază bulboasă. Cel mai cunoscut reprezentant este Boletus edulis (hribul cenușiu). Acest gen a fost definit și descris de Carl von Linné, pentru
Hribi () [Corola-website/Science/335032_a_336361]
-
cuprinde mult peste 100 de specii. El este cunoscut în popor sub denumirea hribi. Acest tip este caracterizat prin tubulețe fixate vertical sub pălărie precum un picior în mod general cu bază bulboasă. Cel mai cunoscut reprezentant este Boletus edulis (hribul cenușiu). Acest gen a fost definit și descris de Carl von Linné, pentru prima oară în anul 1753. Familia boletaceelor este răspândită peste toate continentele (în afară de Antarctida). Genul Boletus este o ciupercă de diversificare mai recentă (între 44 și 34
Hribi () [Corola-website/Science/335032_a_336361]
-
bun fel de conservare este uscatul bureților. De abia atunci bureții dezvoltă aroma precum gustul lor extraordinar. Ei pot să fie și congelați sau prelucrați conservă. În ultimul caz sunt foarte moi și puțin gustoase. În cele mai multe cazuri se folosesc hribi. Genul "Boletus" este mare și are o istorie taxonomică complexă. "Index Fungorum" enumeră peste 300 de denumiri științifice, care au fost aplicate acestui gen, deși numărul de nume în prezent valabile este mai mic. În plus, față de sinonimie, multe specii
Hribi () [Corola-website/Science/335032_a_336361]
-
Boletus satanas (Harald Othmar Lenz, 1831) sin. Rubroboletus satanas (Lenz ex Kuan Zhao & Zhu L. Yang, 2014) precum Suillellus satanas (Lenz ex Jaime Blanco-Dios, 2015), cunoscut în România și Basarabia sub numele buretele (hribul) dracului sau hrib (burete) țigănesc este o specie de ciuperci otrăvitoare și cam rare basidiomycete din genul "Boletus", familia "Boletaceae". El a fost descris pentru prima dată de micologul german Harald Othmar Lenz în 1831, cel care i-a dat
Hribul dracului () [Corola-website/Science/335039_a_336368]
-
Boletus satanas (Harald Othmar Lenz, 1831) sin. Rubroboletus satanas (Lenz ex Kuan Zhao & Zhu L. Yang, 2014) precum Suillellus satanas (Lenz ex Jaime Blanco-Dios, 2015), cunoscut în România și Basarabia sub numele buretele (hribul) dracului sau hrib (burete) țigănesc este o specie de ciuperci otrăvitoare și cam rare basidiomycete din genul "Boletus", familia "Boletaceae". El a fost descris pentru prima dată de micologul german Harald Othmar Lenz în 1831, cel care i-a dat numele sinistru al
Hribul dracului () [Corola-website/Science/335039_a_336368]
-
împovărării puternice a organismului, otrăvirea poate să termine letal pentru copii mici, oameni în vârstă și bolnavi. Un medic ar trebui să fie convocat imediat la primele semne suspecte ale unei astfel de intoxicații. Există mai multe ciuperci asemănătoare cu hribul dacului. Unele sunt de asemenea otrăvitoare sau necomestibile, altele au o bună savoare. Câteva exemple:
Hribul dracului () [Corola-website/Science/335039_a_336368]
-
umbellata"), horști ("Luzula alpinopilosa"), iarba-câmpului ("Agrostis alba"), păiuș ("Festuca versicolor, Festuca carpatica") sau frunza stâncilor (un mușchi din specia "Mannia triandra"). Specii de ciuperci comestibile care vegetează (începând cu prima parte a verii și până toamna târziu) în arealul sitului: hrib ("Boletus edulis", întâlnit de obicei în pădurile de foioase și de conifere, în lizierele acestora, dar și în tufărișurile de mesteacăn), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), ciupercă de pădure ("Agaricus silvatica"), roșcovă de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
de ciuperci comestibile care vegetează (începând cu prima parte a verii și până toamna târziu) în arealul sitului: hrib ("Boletus edulis", întâlnit de obicei în pădurile de foioase și de conifere, în lizierele acestora, dar și în tufărișurile de mesteacăn), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), ciupercă de pădure ("Agaricus silvatica"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți usturoi ("Lactarius piperatus"), creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Suillellus luridus (1901/2014), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Boletaceae" și de genul Boletus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor buretele vrăjitoarei, mitarcă grasă, pitarcă sau hrib lurid (vezi timbru). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă pe terenuri calcaroase, niciodată acide, crescând, de la deal la munte, în mod general solitară, cu predilecție în păduri de foioase pe lângă fagi, mesteceni și stejari și mult mai
Buretele vrăjitoarei () [Corola-website/Science/336459_a_337788]
-
1844), Neoboletus luridiformis (Gelardi, Simonini & Vizzini, 2014) este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Boletaceae" și de genul Boletus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor mânătarcă țigănească sau hrib cărămiziu. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă pe terenuri acide și sărace în calcar, crescând, de la deal la munte, solitar sau în grupuri mici în păduri de conifere sub molizi și în cele de foioase pe lângă fagi
Mânătarcă țigănească () [Corola-website/Science/336454_a_337783]
-
până toamna târziu, în noiembrie, înainte de primul ger. În cursul istoriei sale buretele a avut în total șase sinonime. Ultima redenumire este din 2014, făcută de micologul italian Alfredo Vizzini sub numele de Imleria badia. În popor buretele duce numele hrib murg. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând micorize pe rădăcinile de arbori specifici sub molizi, larice, fagi precum stejari și, în zone mai calde, de asemenea sub Castani comestibili. Buretele poate fi confundat în cel mai rău caz
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
bureți care au pori roșii, ca de exemplu "Boletus erythropus" sau "Boletus luridus (buretele vrăjitoarei)" se interzic de sine. Alte confundări sunt numai posibile cu bureți prea gustoși și comestibili, ca de exemplu cu gemenul său "Boletus rubellus", "Boletus pinicola (hribul de pin)" și variația sa "Boletus pinicola var. fuscoruber", "Boletus aereus (hribul pucios)", "Boletus subtomentosus", "Boletus aestivalis" sin. "Boletus reticulatus" (hribul de vară) precum forme ale "Boletus edulis (hribul cenușiu)" mai maronii. Mai departe o confuzie nu poate fi exclusă
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
luridus (buretele vrăjitoarei)" se interzic de sine. Alte confundări sunt numai posibile cu bureți prea gustoși și comestibili, ca de exemplu cu gemenul său "Boletus rubellus", "Boletus pinicola (hribul de pin)" și variația sa "Boletus pinicola var. fuscoruber", "Boletus aereus (hribul pucios)", "Boletus subtomentosus", "Boletus aestivalis" sin. "Boletus reticulatus" (hribul de vară) precum forme ale "Boletus edulis (hribul cenușiu)" mai maronii. Mai departe o confuzie nu poate fi exclusă cu ciuperci nu așa de gustoase dar comestibile, ca de exemplu "Suillus
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
sunt numai posibile cu bureți prea gustoși și comestibili, ca de exemplu cu gemenul său "Boletus rubellus", "Boletus pinicola (hribul de pin)" și variația sa "Boletus pinicola var. fuscoruber", "Boletus aereus (hribul pucios)", "Boletus subtomentosus", "Boletus aestivalis" sin. "Boletus reticulatus" (hribul de vară) precum forme ale "Boletus edulis (hribul cenușiu)" mai maronii. Mai departe o confuzie nu poate fi exclusă cu ciuperci nu așa de gustoase dar comestibile, ca de exemplu "Suillus luteus" sin. "Boletus suillus", "Suillus variegatus", "Xerocomus subtomentosus sin
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
comestibili, ca de exemplu cu gemenul său "Boletus rubellus", "Boletus pinicola (hribul de pin)" și variația sa "Boletus pinicola var. fuscoruber", "Boletus aereus (hribul pucios)", "Boletus subtomentosus", "Boletus aestivalis" sin. "Boletus reticulatus" (hribul de vară) precum forme ale "Boletus edulis (hribul cenușiu)" mai maronii. Mai departe o confuzie nu poate fi exclusă cu ciuperci nu așa de gustoase dar comestibile, ca de exemplu "Suillus luteus" sin. "Boletus suillus", "Suillus variegatus", "Xerocomus subtomentosus sin. Boletus subtomentosus" sau "Xerocomellus chrysenteron" sin. "Xerocomus chrysenteron
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
inferioară. În afară de aceasta, ei pot fi tăiați felii și congelați. De asemenea este posibilă, după tăierea în felii, uscarea lor. Foarte gustoși sunt preparați ca Duxelles (un fel de zacuscă). Se pretează și la conservarea în oțet sau ulei. Împovărarea hribului murg cu izotopul Cs este și aproape 30 de ani după accidentul nuclear de la Cernobîl în multe regiuni ale Europei mai mare decât valoarea limită de 600 Becquerel pe kilogram, hotărâtă de către Uniunea Europeană pentru produse alimentare. Acest fapt are o
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
trage apa nevoită cu ușor, iar mușchiul se alimentează cu apa contaminată din pământ. Ciuperca acumulează astfel cea mai mare parte a materiei toxice în coloranții pălăriei, "Badion A" și "Norbadion A", care au putința de a complexa cesiul. În hrib de exemplu, aceste două derivate ale "acidului pulvinic" nu sunt disponibile. Prin scăderea pielii pălăriei nivelul personal de contaminare radioactivă poate fi redus în mod semnificativ.
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
Paxillus involutus" în opera sa "Epicrisis systematis mycologici" din 1838. Ultima redenumire a fost propusă de micologul german Gottlob Ludwig Rabenhorst (1806-1881) ca "Rhymovis involuta" care însă a fost respinsă. Buretele porcesc este o ciupercă cu lamele înrudită totuși cu hribii. Originară emisferei nordice, a fost introdusă involuntar în Australia și Noua Zeelanda odată cu transporturile de pomi caracteristice Europei, astfel azi cunoaște o răspândire mult mai largă. Se știe de mult, că ciuperca, consumată crud, este extrem de toxică prin "involutina" conținută de
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
platforma literară "Cititor de proză". La vârsta de 16 ani începe să lucreze la manuscrisul primului ei roman. După ce este refuzată de mai multe edituri, o cunoaște pe scriitoarea Monica Ramirez, căreia îi înmânează manuscrisul. Aceasta o recomandă editorului Bogdan Hrib. În 2012, acesta publică romanul la editura Tritonic, cu titlul "Crimă la timpul trecut". În timp ce citea un articol despre Dracula, îi vine ideea unei povestiri fantasy care se transformă rapid în roman, apoi în seria "Dincolo de moarte". Plănuite să formeze
Adina Speteanu () [Corola-website/Science/332588_a_333917]
-
Europaei" (1874) marele om de știință a clasificat 2.770 de specii de ciuperci. Fries însăși a denumit și clasificat 116 de genuri și peste 400 de specii, unele foarte cunoscute, între altele pe Buretele galben, Buretele viperei, Creasta cocoșului, Hribul, Lăptuca dulce, Vinețica porumbeilor, Șampinionul (Ciuperca de câmp), Zbârciogul sau Zbârciogul gras. Aceste lucrări i-a inspirat pe micologii Lucien Quélet și Petter Adolf Karsten (1834-1917) de a practica o micologie modernă. Ei, folosind deja microscopul care pe timpul lui Fries
Elias Magnus Fries () [Corola-website/Science/332603_a_333932]
-
limosa"). Pe suprafața teritorială a sitului vegetează o gamă diversă de ciuperci; dintre care: vinețică ("Russula virescens"), ciupercă de pădure ("Agarius silvatica"), roșcovul de brad ("Lactarius deliciosus"), iuțari ("Lactarius piperatus"), creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), hrib ("Boletus edulis"), buza caprei ("Boletus subtomentosus"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de bălegar ("Agaricus campestris"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrăv de fag ("Pleurotus ostreatus"), piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"), oiță ("Russula virescens"), hulubiță ("Russula aurea sin. aurata"), laba
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
o gamă diversă de ciuperci; dintre care: vinețică ("Russula virescens"), ciupercă de pădure ("Agarius silvatica"), roșcovul de brad ("Lactarius deliciosus"), iuțari ("Lactarius piperatus"), creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), hrib ("Boletus edulis"), buza caprei ("Boletus subtomentosus"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de bălegar ("Agaricus campestris"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrăv de fag ("Pleurotus ostreatus"), piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"), oiță ("Russula virescens"), hulubiță ("Russula aurea sin. aurata"), laba ursului ("Ramaria aurea" sin. "Clavaria aurea"), buretele
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
Mrzlo Polje, Obrežje pri Zidanem Mostu, Ojstro, Olešče, Padež, Paneče, Plazovje, Polana, Povčeno, Požnica, Radoblje, Reka, Rifengozd, Rimske Toplice, Sedraž, Selo nad Laškim, Senožete, Sevce, Slivno, Spodnja Rečica, Stopce, Strensko, Strmca, Suhadol, Šentrupert, Širje, Škofce, Šmihel, Šmohor, Tevče, Tovsto, Trnov Hrib, Trnovo, Trobni Dol, Trojno, Udmat, Velike Gorelce, Velike Grahovše, Veliko Širje, Vodiško, Vrh nad Laškim, Zabrež, Zgornja Rečica, Zidani Most, Žigon
Comuna Laško () [Corola-website/Science/333167_a_334496]