640 matches
-
nu vei găsi în ele adevărul absolut, ci în gândurile tale. În acel moment, imaginea Libertății multiplicată în ferestre s-a împrăștiat, devenind imaginea unor ramuri, vârfuri de crengi, fragmente din arborele universal, ce apăreau în geamuri rotunde, ca niște hublouri de submarin, dincolo de care ar fi fost adevăratul univers... de parcă arborele s-ar fi aflat în partea cealaltă, privind la rândul său cu ramurile prin geamurile rotunde... ”aceste fragmente de lumină reflectă în mare parte ceea ce tu vrei să vezi
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
detectoare de metale. S-au îmbarcat fără prea mare tam-tam în avionul cu șase locuri, doar pilotul le-a aruncat o privire ciudată când a văzut-o pe Adriana dând gata ultimul strop de curaçao și adormind instantaneu sprijinită de hublou. Zborul n-a fost chiar atât de groaznic, deși Emmy a aplaudat împreună cu ceilalți pasageri când trenul de aterizare a atins pământul. Normal că mașina și șoferul care trebuiau să le aștepte la aeroportul Flamingo din Bonaire nu mai erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
echipajului, Jim părăsi bordul și Își făcu drum În jos spre punte. Marinarul veni mai aproape, vîslind cu mișcări puternice, scurte, atent să nu tulbure apa. Din cînd În cînd, marinarul se uita peste umăr spre Jim și privea prin hublouri, de parcă bănuia că acel cargou ruginit era plin de băiețași. Barca de salvare se lăsa mult În jos sub greutatea spinării late a marinarului. Acesta trase lîngă vas și Jim văzu Între ghetele lui o rangă, un bomfaier și stinghii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ruginit era plin de băiețași. Barca de salvare se lăsa mult În jos sub greutatea spinării late a marinarului. Acesta trase lîngă vas și Jim văzu Între ghetele lui o rangă, un bomfaier și stinghii. Pe bancă erau rame de hublou luate din corpurile navelor. — Hei, băiete - mergi pe coastă? Cine mai e cu tine? — Nimeni. Cu toată siguranța pe care o oferea acest tînăr american, Jim nu era nerăbdător să părăsească vasul. Îi aștept pe mama și pe tata. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
vină mai tîrziu. Se pare că ai nevoie de ajutor. Întinse mîna ca să se urce la bord, dar cînd Jim i-o apucă, marinarul Îl trase brusc În barcă, genunchii lovindu-i-se de inelele de alamă ale ramelor de hublou. Îl ridică și Îi pipăi reverele hainei și insigna. Părul lui lung, blond Încadra o față sinceră de american, dar marinarul cerceta spre rîu pe furiș, de parcă s-ar fi așteptat ca un scafandru japonez, În echipament complet, să apară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Împinse barca În spatele carenei albe a unui iaht fără catarg, legat de un șlep eșuat la mal. Ascunși sub pupa În formă de lebădă a iahtului, legară barca de un ponton de lemn. Americanul Își atîrnă pe braț ramele de hublou, Își adună uneltele și Îi făcu semn lui Jim să iasă din barcă. Traversară docul, trecînd pe lîngă plăci de oțel, colaci de lanțuri și sîrmă ruginită, spre corpurile răpănoase ale celor trei vase carbonifere. Jim se ținea după el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
că războiul s-a terminat. 11 Frank și Basie O sobiță pe cărbuni ardea Încet În mijlocul cabinei, fumul ei dulceag ridicîndu-se printr-un laminator deschis. Podeaua era acoperită de cîrpe pline de ulei și de bucăți de motor, rame de hublouri și balustrade de scară. De ambele părți ale sobiței era fotoliu de punte, pe a cărui pînză decolorată era brodat „Liniile Aeriene Imperiale“, și un pat de campanie, acoperit cu o pătură chinezească. Americanul Își aruncă uneltele În grămada de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de vase carbonifere - de-asta am venit aici. Practic, tu ai pus o firmă. Nu cumva vrei să ne caute? Așa-i, Basie? Frank Înmuie o cîrpă În lichidul de curățat. Începu să frece cu putere o ramă murdară de hublou. Dacă vrei să muncești din greu, Încearcă să ieși acolo - cu copilul ăsta care să te urmărească tot timpul. — Frank, ține seama de plămînii mei, ai fost de acord cu asta, zise Basie. Trase un fum din țigara Craven A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
dinții copiilor lor. Basie Îl bătu pe Jim pe umăr, pipăind lîna albastră a hainei lui. Curăță noroiul de pe insigna școlii. — Se pare că e o școală bună, Jim. Școala Catedralei? Frank se uită urît la grămada de rame de hublou. Se purta cu băgare de seamă față de Jim, de parcă acest băiețel ar fi putut să i-l ia pe Basie. — Catedrală? O fi vreun fel de preot? — Frank, e vorba de Școala Catedralei. Basie Îl privi pe Jim cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de la Hotel Palace. În timp ce Jim Înghițea ca un lup peștele fierbinte, Basie Îl urmărea cu aceeași aprobare crispată pe care i-o arătase soldatul japonez. Basie vîrÎ lingura În fiertură. Noi mîncăm mai tîrziu, Frank. Frank lustruia o ramă de hublou, cu ochii la tigaie. — Basie, eu mănînc Întotdeauna după tine. — Trebuie să gîndesc pentru noi amîndoi, Frank. În plus, trebuie să avem grijă de tînărul nostru prieten. Șterse un bob de orez de pe bărbia lui Jim. — Spune-mi, Jim, ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ca să putem naviga pe rîu În sus, spre Chungking. Dar Basie se tot răzgîndește. Acum, de vreme ce japonezii sînt aici vrea să rămînă În Shanghai. Crede că o să putem face o grămadă de bani, odată ce ajungem În lagăr. — Vinzi multe rame hublou, Frank? Frank se uită la Jim printre gene, Încă neștiind ce să creadă despre acest băiețaș. — Copile, n-am vîndut nici una măcar. E jocul lui Basie, ca un fel de drog; simte nevoia să pună oamenii să muncească pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
flămînde ale Shanghai-ului de către proprietarii lor aliați. De cîteva ori se opriră pentru ca Basie să se dea jos și să se ducă la standul vreunui negustorla tarabă chinez, vorbind În cantoneza lui fluentă din docuri, dar nici o ramă de hublou sau dinte de aur nu trecu dintr-o mînă În alta. — Frank, ce Încearcă să cumpere Basie? — Se pare că e mai interesat să vîndă. — De ce nu mă poate vinde, pe mine? — Nimeni nu te vrea. Frank aruncă În sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
mea, și aș vrea ca zborul să nu se termine niciodată, să continue la infinit pe cerul lumii. Poate că privește un nor, unul din norii aceia care abia lasă să se întrevadă soarele, o dâră strălucitoare care intră prin hublou iluminându-i chipul. Poate că citește articolul vreunui coleg, comentându-l cu mici strâmbături ale buzelor. Cunosc atât de bine gestualitatea ei involuntară, este ca și cum fiecare emoție ar avea pe chip un microscop revelator. A fost de atâtea ori lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
engleză perfectă și o să ceară: „Just a black coffee“, așteptând ca mirosul mâncării preambalate să se îndepărteze de ea. Mama ta este tot timpul pe pământ, chiar și atunci când se află în cer. Acum poate că are fruntea îndreptată spre hublou, poate a tras perdeluța rigidă pe geam, urmează jumătatea ei de oră de odihnă. Poate că se gândește la toate drumurile pe care trebuie să le facă, o să-și propună cu siguranță să ajungă în centru să cumpere ceva. Ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
s-a întâmplat? Ada este foarte palidă, se îndreaptă spre mine. — Trebuie să-i facem adrenalină, există o problemă de ventilație pulmonară, tensiunea scade. — Cât? — A ajuns la patruzeci. — Are o hemoragie. Chipul ei este o implorare. Mă apropii de hublou. Cunosc momentele acestea extreme. Când se face liniște, când persoanele devin umbre care se mișcă împreună, în valuri. Se agită, apoi se îndepărtează de masa de operație... Se uită pe monitor în așteptarea unui semn, al unui traseu care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
de fotolii. Mama lui Felix își făcea acum permanent ca mama; mă conduse într-o după-amiază la spălătorie, o cămăruță mică lângă garaj, unde se construia, și unde acum se afla pe un soclu de beton o mașină albă cu hublou. Mama lui Felix spăla mai nou, după cum zicea cu un zâmbet parșiv, „cu spuma bine temperată“ - în timp ce la noi încă era „zi de spălat“ la fiecare două săptămâni; o femeie din satul vecin venea, încălzea cazanul de aramă, înmuia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
lui Norman un scaun. Acesta se așeză recunoscător. — Ce-ați zice de o cafea? Întrebă Barnes, Îndreptându-se către o cafetieră din spatele biroului său. Deodată luminile se stinseră. Camera se cufundă În Întuneric, cu excepția luminii care mai pătrundea printr-un hublou lateral. Fir-ar să fie! răcni Barnes. Iarăși? Emerson! Emerson! Un sublocotenent intră pe o ușă laterală. — Se lucrează la defecțiune, domnule! — Ce s-a mai Întâmplat de data asta? — Avarie pe Nava ROV Bay 2, domnule. — Da' parcă au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
mai tânăr chiar decât fiul său, Tim. — Sunteți pregătit, domnule? — Bineînțeles. Mai pregătit de-atât, n-avea să fie nicicând. De aproape, submarinul nu mai arăta deloc a jucărie. Era incredibil de masiv și de puternic. Norman văzu un singur hublou turnat dintr-un material acrilic, cu suprafața curbată. Era fixat cu niște buloane mari cât pumnul. Le atinse Întro doară. Pilotul zâmbi. — Vreți să Încercați cauciucurile, domnule? — Nu, mă bizui pe dumneata. Scara e aici, domnule. Norman urcă treptele Înguste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
e excelent, spuse Norman. — Mozart e minunat, zise Ted, e sublim. — Foarte bine, domnilor. Se auzi un șuierat În interiorul submarinului și apoi zgomotul de fond al stației radio. Pilotul vorbi cu glas scăzut Într-un microfon. Un scafandru apăru În cadrul hubloului și le făcu semn cu mâna. Pilotul Îi răspunse la salut. Un plescăit, un huruit profund și submersia Începu. După cum vedeți, Întreaga sanie coboară În apă, explică pilotul. Deoarece submarinul nu e stabil la suprafață, folosim sania atât la urcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
huruit profund și submersia Începu. După cum vedeți, Întreaga sanie coboară În apă, explică pilotul. Deoarece submarinul nu e stabil la suprafață, folosim sania atât la urcare, cât și la coborâre. Cam pe la adâncimea de treizeci de metri părăsim sania. Prin hublou Îl văzură pe scafandru stând pe punte, cu apa ajungându-i până la talie. Apoi apa acoperi hubloul. Bule de aer ieșiră din aparatul de respirație al scafandrului. Acum suntem sub apă, anunță pilotul. Ajustară valvele de deasupra capului și auziră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
e stabil la suprafață, folosim sania atât la urcare, cât și la coborâre. Cam pe la adâncimea de treizeci de metri părăsim sania. Prin hublou Îl văzură pe scafandru stând pe punte, cu apa ajungându-i până la talie. Apoi apa acoperi hubloul. Bule de aer ieșiră din aparatul de respirație al scafandrului. Acum suntem sub apă, anunță pilotul. Ajustară valvele de deasupra capului și auziră surprinzător de puternic șuieratul aerului și apoi bolboroseala apei. Prin hublou pătrundea o minunată lumină albastră. — Încântător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
-i până la talie. Apoi apa acoperi hubloul. Bule de aer ieșiră din aparatul de respirație al scafandrului. Acum suntem sub apă, anunță pilotul. Ajustară valvele de deasupra capului și auziră surprinzător de puternic șuieratul aerului și apoi bolboroseala apei. Prin hublou pătrundea o minunată lumină albastră. — Încântător, exclamă Ted. — Acum părăsim sania, anunță pilotul. Motoarele uruiră și submarinul avansă, scafandrul dispărând din câmpul vizual. Nu se mai vedea nimic prin hublou, În afară de apa albastră și uniformă. — Luați loc, domnilor, Îi invită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
surprinzător de puternic șuieratul aerului și apoi bolboroseala apei. Prin hublou pătrundea o minunată lumină albastră. — Încântător, exclamă Ted. — Acum părăsim sania, anunță pilotul. Motoarele uruiră și submarinul avansă, scafandrul dispărând din câmpul vizual. Nu se mai vedea nimic prin hublou, În afară de apa albastră și uniformă. — Luați loc, domnilor, Îi invită pilotul. Coborâm cu o viteză de douăzeci și patru de metri pe minut. Norman auzea zgomotul motoarelor electrice, dar senzația de mișcare lipsea. Doar Întunericul devenea din ce În ce mai profund. — Să știți, spuse Ted
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
De ce nu? — Și dacă atunci când o vom deschide nu vom găsi decât o grămadă de vechituri ruginite și nimic valoros care să ne lumineze? — Bine gândit, admise Ted. — Două sute optzeci și cinci de metri. Aprindem luminile exterioare, spuse pilotul. Prin hublou văzură niște pete albe. Pilotul le spuse că acestea erau particule aflate În suspensie, În apă. — Contact vizual. Am ajuns la fund. — Ei, ia să vedem și noi, spuse Ted. Pilotul le făcu loc cu amabilitate și „pasagerii“ priviră afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
urmă de dezamăgire. M-aș fi așteptat la mai multă viață. — Păi, e cam frig. Temperatura apei este... o clipă... 2,2 °C. — Da, domnule. Să vedem unde este noua dumneavoastră locuință. Motoarele uruiră. Un sediment mâlos se Învolbură În fața hubloului. Submarinul se Întoarse, mișcându-se puțin deasupra fundului. Câteva minute nu se văzu decât peisajul brun. Deodată, apărură luminile. Am ajuns. O Înșiruire imensă de lumini, aranjate În dreptunghiuri. — Aceasta este grila, spuse pilotul. Submarinul se ridică și lunecă ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]