630 matches
-
Emil Isac, Victor Eftimiu, Giuseppe Cifarelli, Petre A. Petre, Nuși Tulliu ș.a. Aprecierea critică a literaturii din epocă aparține îndeosebi lui Octav Șuluțiu, care susține consecvent rubrica „Cronici (Scriitori și cărți)”. Criticul recenzează majoritatea aparițiilor editoriale importante ale momentului: Șantier, Huliganii de Mircea Eliade, Donna Alba de Gib I. Mihăescu, Opera lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, Orizont și stil de Lucian Blaga, Logodnicul de Hortensia Papadat-Bengescu, Cărticică de seară de Tudor Arghezi, Avram Iancu de Lucian Blaga, Orașul cu salcâmi
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
București, 1991, Noaptea de Sânziene, I-II, pref. edit., București, 1991, Nuvele inedite, pref. edit., București, 1991, India, pref. edit., București, 1991, Taina Indiei, postfață Horia Nicolescu, București, 1991, Biblioteca Maharajahului, pref. Victor Crăciun, București, 1991, Nouăsprezece trandafiri, București, 1991, Huliganii, pref. edit., București, 1991, Șantier, pref. edit., București, 1991, Împotriva deznădejdii. Publicistica exilului, pref. Monica Spiridon, București, 1992, Întoarcerea din rai, București, 1992, Jurnal, I-II, pref. edit., București, 1993, Morfologia religiilor. Prolegomene, pref. edit., București, 1993, Mircea Eliade și
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
Emil Giurgiuca (Dincolo de pădure), V. Beneș (Hanul roșu), vădind o oarecare acuitate a observației. SCRIERI: Dialectica naționalismului, București, 1935; Orientări în veac, București, 1937; Critică și sinteză, București, 1939; Destinul ideilor, București, 1943. Repere bibliografice: Mihail Sebastian, Cum am devenit huligan, București, 1935, 187-192; Tudor Teodorescu-Braniște, Dreapta a fost înfrântă la Hunedoara și Mehedinți. Lămuriri, CLI, 1936, 16; Stelian Constantin-Stelian, „Orientări în veac”, „Athenaeum”, 1937, 2; Al. Dima, Fenomenul românesc sub noi priviri critice, Craiova, 1938, 21-24; Predescu, Encicl., 743; Călinescu
ROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289383_a_290712]
-
potențată de armătura simbolică spirituală. În asemenea îngemănări stau centrul de greutate și nucleul de semnificație al romanelor: un personaj se trezește într-o bună dimineață fără degetele de la o mână, dar nu simte nici o durere, altuia, bătut sălbatic de huligani, îi apare, în locul urechii, o miraculoasă floare, prin care primește „mesaje de la strămoși”, pomii înfloriți dintr-o livadă încep să se miște angrenând în „pulsația” lor deopotrivă regnul vegetal și pe cel uman etc. Romanele lui S. introduc fantasticul spiritual
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
la gazetele Săptămîna CFR, Vremea și Duminica. La această din urmă gazetă (era un săptămînal) își autosuspendă colaborarea din 22 aprilie 1943. Și asta în semn de protest pentru publicarea, la 2 mai 1943, a unui atac nedemn al violentului huligan Toma Vlădescu (fost colaborator la degradantele Calendarul, Sfarmă Piatră ale lui Nichifor Crainic și Porunca Vremii a lui Ilie Rădulescu) împotriva piesei Mioara a lui Camil Petrescu. Și a ținut să-și facă publică decizia indignată, inserînd în ziarul oficios
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
ne spunea că vor urma cel puțin șapte ani de prosperitate! Acum, când nu există om serios care să dea doi bani pe viitorul politic al d-lui Constantinescu, sigur că e foarte comod să-i învinuiești pe mercenarii și huliganii din presă. Calcul tipic de negustor obișnuit să înșele la cântar. Cred că foarte puțini dintre gazetarii cu nume din România așteptau altceva de la dl. Constantinescu decât începerea reformelor, eliminarea corupției și dezvăluirea misterelor revoluției din 1989. Mi-l imaginez
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]
-
redactor și cronicar literar la „România literară”. Apariția, în 1934, a romanului autobiografic De două mii de ani declanșează atacuri furibunde atât din partea presei de dreapta, cât și a celei de stânga, cărora scriitorul le răspunde, calm, în Cum am devenit huligan (1935). Afectat, el nu capitulează, ci își învinge stările depresive prin muncă. Secretar al unui avocat, redactor la „Revista Fundațiilor Regale” (1936-1940), colaborează intens la „Rampa” și „Reporter”, ține cronica muzicală la „L’Indépendance roumaine” (sub pseudonimul Flaminius), cronica dramatică
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
cu jocul actorilor. CORNELIA ȘTEFĂNESCU SCRIERI: Fragmente dintr-un carnet găsit, cu un portret de Mac Constantinescu, București, 1932; Femei, București, 1933; De două mii de ani, pref. Nae Ionescu, București, 1934; ed. pref. Z. Ornea, București, 1995; Cum am devenit huligan, București, 1935; Orașul cu salcâmi, București, 1935; Corespondența lui Marcel Proust, București, 1939; Jocul de-a vacanța, București, 1939; Accidentul, București, 1940; Teatru, București, 1946; Ultima oră, București, 1956; Opere alese, I, îngr. și introd. Vicu Mîndra, București, 1956; Opere
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Jocul de-a vacanța. Steaua fără nume, postfață Adrian Anghelescu, București, 1975; Opere, I, îngr. și pref. Cornelia Ștefănescu, București, 1994; Publicistica, București, 1994; Jurnal, îngr. Gabriela Omăt, pref. Leon Volovici, București, 1996; De două mii de ani. Cum am devenit huligan, București, 2000; Jurnal de epocă, îngr. și introd. Cornelia Ștefănescu, București, 2002. Traduceri: Roger Vercel, Căpitan Conan, București, [1935]. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, V, 302-305, VI, 76-80, VII, 50-53, 202-204, VIII, 237-242, 393-397, XI, 52-56; Călinescu, Cronici, II, 36-37, 260-265
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Sebastian interpretat de ..., îngr. și pref. Anatol Ghermanschi, București, 1981; Vartic, Modelul, 257-265; Lăzărescu, Romanul, 236-240; Apolzan, Aspecte, 20-23, 248-254; Dorina Grăsoiu, Mihail Sebastian sau Ironia unui destin, București, 1986; Craia, Fețele, 125-128; Vasile, Conceptul, 308-309; Cristian Moraru, Cum devenim huligani (sau golani) romanesc și ideologic, CNP, 1991, 2; Ruxandra Ivăncescu, Mihail Sebastian și Insulele Hebride ale spiritului, ECH, 1991, 5; Negoițescu, Ist. lit., I, 350-352; Florin Mihăilescu, Paradoxul literaturii sau Cazul Mihail Sebastian, ST, 1992, 7; Alina Pamfil, O carte
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
2000; Dosar Sebastian, APF, 2001, 5; Dosar Mihail Sebastian, coordonator Iordan Chimet, București, 2001; Pop, Viață, 83-88; Simion, Ficțiunea, III, 252-264; Tatiana Vișescu, Portret imperfect, Pitești, 2001; Alexandru George, [Mihail Sebastian], ALA, 2002, 639, 640; Marin Diaconu, Cum am redevenit huligan, „Universul cărții”, 2003, 3-4; Cornelia Ștefănescu, Mihail Sebastian - ecouri franceze, RL, 2003, 41; Adina Ștefania Ciurea, Mihail Sebastian - un alt fel de jurnal, RL, 2003, 50; Eugen Iacob, Culisele memoriei, II, postfață Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 2003, 135-151, 171-209; Mac Linscott
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Georgescu, Ștefan Crăciun, George Popescu, Mary Mihăescu-Nigrim, George Ionaș, George Bejan, proza oferă Ion Tadeu, tot el scriind despre românul românesc, iar N. Gr. Mihăescu-Nigrim se ocupă de poezia modernă. În cadrul rubricii „Marginalii” sunt comentate cărți semnificative: Cum am devenit huligan de Mihail Sebastian, Ion de Liviu Rebreanu, chiar din numărul inaugural, la „Cronică literară”, se prezintă Un uomo finito de Giovanni Papini și Cartea de la Sân Michele de Axel Munthe. Alți colaboratori: Emil Marinescu, Vasile Munteanu, Ioan Săftoiu, Const. Lupescu
SAPTAMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289486_a_290815]
-
au o atitudine conformă sau indiferentă față de societate; grupul persoanelor defavorizate din diferite cauze, în care sunt incluși următorii: - sociopații sau persoanele care, prin activitatea și conduitele lor, aduc pagube societății: infractori, hoți, cei care trăiesc din prejudiciile aduse altora, huligani sau criminali cu conduite antisociale; - dependenții sociali sau persoanele care nu se pot întreține singure, necesitând îngrijiri și asistență socială: copii, bolnavi, bătrâni, persoane cu handicap etc.; - asocialii sau acei indivizi care nu se pot adapta sau integra în societate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
consideră că devianța este ceea ce, într-o societate, se opune conformismului. Devianța este legată de tot ceea ce e restrictiv necesar în acțiunile individuale și de care individul este răspunzător (E. Sagarin). În această categorie sunt incluși indivizii imorali, corupți, criminali, huligani, toxicomani, prostituatele, homosexualii, sinucigașii, fanaticii etc. (A. Cohen, A. Gouldner, H. Becker, J. Henslin). Majoritatea specialiștilor sunt de acord cu faptul că devianța reprezintă o formă de comportament anormal, care vine în contradicție cu normele admise de societate, având caracter
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Frații Jderi, Baltagul, Mara, Arhanghelii, Ion, Adela, Rusoaica, Maitreyi, Cartea nunții ș.a.) și romanul construit în jurul unui personaj puternic individualizat (Ciocoii vechi și noi, Tănase Scatiu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Patul lui Procust, Romanul adolescentului miop, Huliganii, De două mii de ani, Inimi cicatrizate, Întâmplări din irealitatea imediată ș.a.). Cele două direcții nu sunt conceptualizate, dar îndărătul lor pot fi identificate câteva perechi antitetice: colectivism/individualism, rural/urban, sacru/profan, mit/istorie, autohtonism/sincronism. În ciuda acestei imprecizii conceptuale
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
din urmă, la ale cărei periodice va scrie. Poziția sa e marxizantă, dar sub o influență venită dinspre pariziana „la rive gauche”. În acest sens, criticul contrapune romancierilor „descompunerii contemporane” (L. F. Céline, Erich Kästner, Alfred Döblin, Mircea Eliade în Huliganii) pe cei „proletari” (Louis Guilloux, Pierre Nizan) și pe „realiștii” sovietici (Feodor Gladkov, Vsevolod Ivanov). Apreciați în chip maxim sunt André Malraux (considerat totuși „un moment literar de tranziție”) și Mihail Șolohov. De altfel, din aceștia T. traduce (o porțiune
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
interpretare în această direcție, voiajorul în străinătate, cap al unei familii de rațe, ar fi un virtual filistin plat, iar Emil Gayk, ciugulitorul de grăunțe, o pasăre de pradă cu vocație de birocrat („ascuțit bine la ambele capete”) și de huligan naționalist (el „poartă pe umărul drept un susținător de armă” și vrea „transilvăneni fără Transilvania”). O chestiune finală ar fi aceea dacă totul în Pagini bizare e numai parodie, dacă nu cumva sensul e mai adânc. Existând „comedie tragică”, tragicul
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
Ia apărarea lui Eugen Ionescu și pledează pentru premierea și tipărirea manuscrisului Nu; când Sandu Tudor îl atacă pe Petre Comarnescu în „Credința” (1934) cu argumente neintelectuale, V. îl pălmuiește în redacție pe agresor. Se declanșează proteste în presă împotriva huliganului și se deschide un proces încheiat fără condamnări. V. este, în genere, un om echilibrat, o natură stabilizatoare, un om de sistem, un intelectual care vrea să construiască. În cotidianul „Prezentul” (1935) începe o cronică externă (peste o sută zece
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
prin resemnare”), prima s-ar traduce prin setea de absolut și dorința de a înfăptui ceva, indiferent ce. Un fanatism al acțiunii, o voință irepresibilă de afirmare a personalității. Este filosofia de existență a personajelor din Întoarcerea din rai și Huliganii, romanele lui Mircea Eliade, pusă acum în concepte. „Istorismul prin resemnare” reprezintă un fel de boicot al istoriei, un refuz de a folosi valorile spiritului ca mijloace de parvenire politică, în cele din urmă o „asceză a vieții sociale”. Dacă
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
psihic, de slăbire a conștiinței morale; c) stările de intensitate psihotică ce necesită internarea bolnavilor; d) stările perverșilor, corespunzând cu moral insanity al autorilor englezi, cu folie morale a autorilor francezi sau cu anetopații lui Karpman (mitomani, perverși sexuali, sadici, huligani, vagabonzi, piromani); e) oligofrenii cu tulburări de comportament de natură psihopatică, diferiți de cei „liniștiți”, educabili și adaptabili, firește, în limita gradului oferit de oligofrenie. Din punct de vedere psihogenetic, factorii psihopatologici incriminați în geneza acestor tipuri de sindroame psihopatologice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înfierare, în cel mai tipic stil stalinist al anilor ’50. În cadrul ședințelor de partid care au fost inițiate încă din 15 noiembrie și care vor fi reluate pe tot parcursul lunii, apoi inclusiv în decembrie, muncitorii protestatari sunt catalogați ca „huligani”, „derbedei”, „vandali”, „indivizi certați cu legea”, ce au comis un „act banditesc”. Ei ar reprezenta o „pată pentru colectiv” și o „rușine”, întrucât au manifestat un „huliganism barbar” și o „atitudine profund dușmănoasă”. Li se impută că ar fi consumat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
profund dușmănoasă”. Li se impută că ar fi consumat alcool (drept care se presupune că au „un fond nesănătos”) și că violența lor ar fi de natură animalică: „Parcă erau fiare”; cineva îi descrie exaltat ca având „mâinile pline de sânge huligan”! Acuzatorii mărturisesc sentimente de indignare și dispreț față de muncitorii rebeli. Aceștia sunt catalogați inclusiv „debili mental”, unul dintre acuzatori exprimându-și teama că protestatarii ar fi putut să arunce în aer întreprinderea! Încă de la ședința din 15 noiembrie, imediat după
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prin Pitești), ci pe deținuți politici camuflați de autorități în infractori de drept comun. Or, pedagogia lui Macarenko preciza că reeducarea este aplicabilă mai ales pe aceștia! Ca să se evite substratul politic al protestatarilor brașoveni, ei au fost judecați ca „huligani” și „tulburători ai liniștii publice”. În 1987 trecuseră 35 de ani de la fenomenul Pitești și totuși acesta era reluat la o scară redusă, fără nici o inhibiție din partea aparatului de represiune. Lucrurile începuseră să fie gândite pe acest traiect înainte de proces
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a utilizatorilor constituie reale amenințări pentru sistemele informaționale. Cu banii plătiți de firmă, întrucât efectuează atacul în timpul programului de lucru din birou, angajații devin dușmanii cei mai periculoși ai unității. Tot în această categorie intră și greviștii. 3. Vandalii și huliganii au la dispoziție forme noi de manifestare, renunțând la bâte și pietre, dar apelând la spargeri informatice, la viruși ș.a. Mai periculoși sunt cei strecurați în unitate pe principiul calului troian. Zicala „Doamne, spune-mi dușmanul care mi-e prieten
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Prin vitrine”, „Frânturi” dau sare și piper paginilor și ancorează publicația în actualitate. Seria a doua impune altă echipă redacțională și o nouă structură a revistei. Aceasta beneficiază acum de o cronică literară ținută de Ioan Vasiliu, care scrie despre Huliganii lui Mircea Eliade, Fata din umbră de Radu Boureanu, Rabbi Haies Reful de Petru Manoliu, Cara-Su de I. Valerian, are o „cronică dramatică” și o „cronică plastică” datorate lui Mihail N. Georgescu. Sectorul de eseistică este remarcabil ilustrat de
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]