2,402 matches
-
Germania; 43. Floran Ileana Lucia - Orăștie, Hunedoara; 44. Galetaru Geo - Timiș; 45. Gardner Zavati Mariana - Anglia; 46. Găleșanu Dumitru - Râmnicu Vâlcea; 47. Ghera Ion - Caransebeș, Caraș-Severin; 48. Ghican Vasile Sevastre - Tecuci, Galați; 49. Ghiță Alexandru - București; 50. Gramaticu Vasile - Gura Humorului; 51. Grecu Ignatie (ier.) - Cernica, Ilfov; 52. Groman Cristian Gabriel - Anglia; 53. Gruia Lucian - București; 54. Gyuris Adalbert - Germania; 55. Hagianu Marica Viorica - București; 56. Ilie Vasilica - București; 57. Ionescu-Bucovu Ion - Râca, Argeș; 58. Ionescu-Buiciuc Lucreția - Iași; 59. Jianu Liviu
EVENIMENT EDITORIAL ARMONII CULTURALE: MERIDIANE LIRICE – ANTOLOGIE UNIVERSALĂ A POEZIEI ROMÂNEŞTI CONTEMPORANE (124 POEŢI CONTEMPORANI), EDITURA ARMONII CULTURALE [Corola-blog/BlogPost/346374_a_347703]
-
carte se numește sugestiv „Doina Cernica - lumina dintr-un chivot de slove”, în care autorul povestește că înainte de a o cunoaște pe scriitoarea Doina Cernica, „om minunat și condeier inspirat”, a descoperit frumusețea locurilor sale natale, aflate între orașele Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc, comuna Vama. „Din bogăția, frumusețea și strălucirea satului natal, Doina Cernica și-a îmbrăcat sufletul într-un veșmânt strălucitor care a împrumutat din culorile pajiștilor pline de flori nemuritoare. Crescută într-o astfel de ambianță, nici nu
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
biserica Mănăstirii Putna, iar în anul 1904 are loc comemorarea a 400 de ani de la adormirea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Se pare că pentru această ocazie Costin Petrescu pictează portretul voievodului având ca model portretul domnitorului din Tetraevanghelul de la Humor. Ei bine, la data de 15 mai 1918, Consiliul Național Român din Bucovina proclamă reintegrarea Bucovinei în componența României, iar in 1966, la recomandarea UNESCO, împlinirea a 500 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna se celebrează pe plan mondial. La
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
la luciditate. recenzor: Bily Grham Foreword The author takes the reality straight, without any caution, în a personal manner, very wide, reestablishing the truth over controverted ideas, warping them în mystery or simply questioning them every time. Sometimes, with subtle humor, very close to sarcasm, the author mocks the fear of the humans towards death, the dramatic clashes with life, drawing în the pen, a visionary landscape of all the troubles of this world : I was rolling with laughter/ în this
CUVÂNT ÎNAINTE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376342_a_377671]
-
și nostalgie. Tot la fel povestea despre bunul său prieten Mircea Ivănescu, precum și despre volumul de poezii „Baladele Singaporene” al prietenului său Tudor George („Ahoe”), în care autorul îi descria pe mulți dintre foștii lor prieteni de atunci, cu un humor combinat cu tristețe. Odată, aflându-mă la București, am văzut într-o librărie o ediție nouă a acestui volum de poezii. L-am cumpărat și, când am revenit la Ierusalim, am început să-i citesc unele dintre acestea lui Otto
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
Curtea de Argeș Veronica Osorheian, Alba-Iulia Locul ÎI Vasile Ghilencea, Pitești Petre Petria, Râmnicu-Vâlcea Locul III Ana (Any) Drăgoianu, Țânțăreni (jud. Gorj) Mihaela Căvescu, Retevoiești (jud. Argeș) Mențiuni Mihai Batog-Bujeniță, Iași Vasile Larco, Iași SECȚIUNEA EPIGRAMA Locul I Constantin L. Moldovan, Mănăstirea Humorului (jud. Suceava) Bălăceanu Gheorghe, Iași Nic Petrescu, Pitești Locul ÎI Ion Diviza, Chișinău (Rep. Moldova) Laurențiu Ghiță, București Petronela-Vali Slavu, Aninoasa (jud. Hunedoara) Locul III Ștefan Alexandru Șasa, Câmpina (jud. Prahova) Vasilica Ungureanu, Buzău Raveca Vlașin, Dej (jud. Cluj) Mențiuni
REZULTATELE CONCURSULU PE ARIPI DE DOR DOMNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373109_a_374438]
-
culorile mănăstirilor, potrivit precizării doamnei Letiția. „Derivatele de galben de la Moldovița sunt culorile de pământ de la Vama, care se găsesc și pe costumele populare și care, de fapt, sunt culorile predominante în centrul ținutului bucovinean, pornind de la Sadova până la Gura Humorului. În afară de culorile de pământ, în Bucovina sunt specifice și alte culori: roșul de Humor, albastrul de Voroneț și verdele de Sucevița.” Pe de altă parte, culorile au importanță deosebită în tot ceea ce presupune respectarea simbolisticii tradiționale. În acest sens, spre
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
pământ de la Vama, care se găsesc și pe costumele populare și care, de fapt, sunt culorile predominante în centrul ținutului bucovinean, pornind de la Sadova până la Gura Humorului. În afară de culorile de pământ, în Bucovina sunt specifice și alte culori: roșul de Humor, albastrul de Voroneț și verdele de Sucevița.” Pe de altă parte, culorile au importanță deosebită în tot ceea ce presupune respectarea simbolisticii tradiționale. În acest sens, spre exemplu, am reținut că trifoiul este simbolul norocului, spicul de grâu este simbolul prosperității
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
singurul insurgent fățiș al perioadei era bizarul Boușcă, pictorul excepțional. Care, în oratoria lui, pe stradă, în cinematografe, în piață, vorbea de sora noastră răpită, Basarabia. Dramatica-i imunitate stătea în chiar schizofrenia atestată de clinica "specializată". Ce lume! Cu humorul său rugos, Alexandru George povestește, în una din paginile... amintiriste (vorba lui Bedros Horasangian), cum prin anii '50, întîlnindu-se cu un amic pictor, stau de vorbă pînă la sosirea tramvaiului; cînd tramvaiul vine și pornește, amicul îi strigă de pe scară
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pomană! Noi îi spunem... îi vorbim... și el, în loc să ne asculte, vorbește cu Ovidiu! Octav: Și ai dreptate, Ovidiu, trebuie să înțeleg... realitatea nu e totuna cu închipuirile noastre... Așa e... Marieta: Așa, dă-i 'nainte! Octav: (între oboseală și humor) Mamă, am hotărît... Nu te mai trimit la mănăstire... Tu ești în stare să înnebunești toți călugării... și călugărițele... și chiliile... și clopotele... Te las în lume... și fii așa cum ești... Marieta: Știi ce? N-o mai fă pe deșteptul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Bergson și filosofia vieții), Dan Botta (Bergson și arta), I. Brucăr (metafizica, religia și arta la Bergson). Subiectul Proust a fost prezidat de Mihai Ralea și susținut de Mihail Sebastian (omul și opera), Anton Holban (suferințele lui Swan), Eugen Ionescu (humorul lui Proust), Petru Comarnescu (snobismul lui Proust). Despre Valéry au vorbit Comarnescu, Emil Gulian, Mihail Sebastian și Andrei Tudor. La ultimul simpozion din seria „Idoli”, consacrat lui Gandhi, a vorbit cu mare efect Mircea Eliade. Începând din 15 octombrie și
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
George (24.III.1927, Zlătunoaia, j. Botoșani - 7.VIII.1998, Suceava), poet. După studii secundare la Liceul Comercial din Botoșani (1940-1947), urmează Facultatea de Drept din București (1949-1953). A lucrat ca judecător la Rădăuți, funcționar la Sfatul Popular din Gura Humorului, corespondent al Radiodifuziunii Române. A fost membru fondator al Societății Scriitorilor Bucovineni și redactor la revista „Bucovina literară”. A debutat în „Iașul nou” în 1950, iar editorial, cu volumul Din Nord, în 1972. Prima și principala temă a poeziei lui
DAMIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
Verde crud, verde crud; Te mai văd, te mai aud”; „La geamuri, toamna cântă funerar / Un vals îndoliat și monoton”; „E numai vedere... nu mai pot să vorbesc”; „Și plouă cu-o părere de rău”; „O, țară tristă, plină de humor...”; „Liceu - cimitir / Al tinereții mele - / Pedanți profesori / Și examene grele”; „Vorbește încet, pășește încet, / Că totul cade ca o jale nouă”; „E ora când cade gândul amar, / Tăcere... e ora lașității”; „Blestemată mai fie și toamna / Și frunza ce pică
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
totdeuna pe mine numai un lucru mă va interesa... [ȘTEFAN] Un lucru... un lucru! Care? Țip înc-o dată! Care? A[LECU] Ștefan! Tu ești fericit... Eu nu pot fi... Și ca să-nțelegi cumcă nu pot fi... citește: {EminescuOpVIII 323} [ȘTEFAN] (humor) Potcoave de cele vechi... călugărești. Ia să văd: "Iubite nepoate... A! ăsta-i unchiu-tău, călugărul! (pe nas)" Iubite nepoate. Văzând zelul tău de-a intra și de-a te face ostaș sfintei biserici a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos... " Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
spirituală spre un teren în care abnormitatea corpului să nu contrazică absolut ideei ce e a se reprezintă și să se poată înlătura prin arte cel puțin până la oarecare grad. Asta se poate întîmpla naturalminte numai la figurile comice Cum humorul se joacă în genere cu întreaga aparință definită (endlich), tot astfel să ni vorbească și printr-un corp trădat de natură într-un mod vitreg, daca individul are atâta putere creatorie ca să poată face reprezintațiunile sale să ni lucească libertatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mirare cu care Paganini domina instrumentul său și-l ridica la o potență mai naltă, erau totodată moduri de espresiune a întregului său intern, pe când la urmașii lui nu erau decât greutăți învinse, fără însă de-a esprima vun caracter. Humorul tragic al lui Paganini se manifesta în toate întorsăturile carile în alții nu erau decât efectul unor desterități în arte, la auzul cărora nu ieșim neciodată afară din recunoașterea tecnicei. O viață internă nu se manifestă în ele ca la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
versurile sale este aceeași ce se găsește în cărțile sacre ale ovreilor cunoscute sub numele de Cărțile înțelepciunei. Toate acestea autorul caută să le demonstreze prin numeroase citate. Afară d-asta el află o trăsătură curat iudaică în epicureismul și humorul lui Horatiu și sub acest raport compară pe poetul roman cu Heinrich Heine. Într-o satiră a lui, Horatiu zice: "Credat Judaeus Apella " și autorul broșurei susține că Apela nu e altceva decât Abeles. La aceasta un glumeț a observat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nimic despre vârsta lor, despre funcțiile, fizicul sau îmbrăcămintea lor. La sfârșitul dialogului - în momentul în care Eusebiu împarte daruri - sunt totuși relevate câteva trăsături de caracter, o psihologie, o schiță a temperamentului, care corespund poate unor personaje reale. Ironie, humor și amuzamente obișnuite la Erasmus, un filosof din rândul celor predispuși la râs și el... Onomastica ridică un piculeț vălul: așadar, Eusebiu întruchipează Pioșenia, se știe. Dar ceilalți? Timotei? Acesta îl cinstește pe dumnezeu. Teofil îl îndrăgește. Teodidactul este instruit
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
negativ al visului dându-i o interpretare cathartică... Pentru că, după spusele lui, divinația se rezumă la prezumțiile unui om înzestrat cu bun-simț. Inventator al psihanalizei, el este și inventatorul modelului lacanian - să spunem mai degrabă al analistului care recurge la humor sau la ironie în caz de necesitate. Judecați, vă rog: un țăran își îngrijește prost scroafele și Antiphon vede de la el de acasă cum sunt acestea maltratate și înfometate. într-o zi, una dintre ele își mănâncă purcelușii. Porcarul se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
au fost rostite asemenea vorbe - la ce poate servi un filosof care și-a petrecut toată viața în această activitate fără să fi deranjat niciodată pe nimeni... Protagoniștii triunghiului subversiv împărtășesc așadar un antiplatonism deconstruit printr-o gestă care cuprinde humor, ironie, zeflemea, jocuri de cuvinte și alte năzbâtii verbale bazate pe omofonii. Antistene, cel dintâi, părintele fondator al școlii cinice - zis „Adevăratul Câine” -, afirma ca un nominalist sadea că vedea mulți cai, cu siguranță, dar nu și cabalinitatea platoniciană. Ideea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Un Jerome K. Jerome feminin, FLC, 1982, 36; Gabriela Eftimie, Jumătatea plină a... destinului, „Azi”, 1993, 48; Alex. Ștefănescu, „Regina încurcăturilor”, RL, 1993, 28; Lorena Păvălan, Memoria voluntară, CNP, 1997, 6; Elena-Esther Tacciu, „Optimiștii înfrânți”, „Minimum”, 1998, 6; Lorena Păvălan, Humorul și talentul de a-l dărui, „Meridianul românesc”, 1998, 2; Alex. Ștefănescu, „Scrisoare din eternitate”, RL, 1998, 48; Ion Zubașcu, Maria Marian, RMB, 1998, 18; Mariana Șora, Americile după Columb..., ALA, 2000, 520; Popa, Ist. lit., II, 1009-1010. E.M.
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
so umfassend war. Die Hilflosigkeit, in der wir die Verwaltung während einer ganzen Woche hielten zeigte uns, dass wir nicht so vollkommen entwaffnet vor unserem schrecklichen Gegner standen. Die Phantasie, die Geduld, die Ruhe, die Selbstbeherrschung und der Sinn für Humor wurden fortan benützt in dem Krieg, den wir gegen unsere Gefängniswärter führten. Ein Krieg [...], in dem der Erfolg öfter auch auf unserer Seite stand.19 Die Solidarität der politischen Gefangenen in den rumänischen Lagern und Strafanstalten beweist, dass es dem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
, Constantin (4.IX.1891, Budeniț-Storojineț - 23.II.1961, Gura Humorului), gazetar și istoric literar. Este fiul Rozaliei și al lui Leon Loghin, țărani. A urmat școala primară în satul natal, terminând-o în 1903. Va absolvi în 1912 Liceul Clasic din Cernăuți și tot acolo, în 1919, Facultatea de Litere
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
la Cernăuți, la Școala Normală de Băieți și la Liceul Ortodox „Mitropolitul Silvestru”. După 1944 este profesor la Liceul Comercial, la Colegiul Național „C. Diaconovici-Loga” din Timișoara și la Școala Pedagogică din Gherla, până în 1957. Pensionat, se stabilește la Gura Humorului tot ca profesor de liceu. L. a fost o personalitate a culturii din Bucovina interbelică. În 1928 devine membru, apoi vicepreședinte al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, implicându-se în activitatea acesteia timp de mai bine de
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
de 1900, Paris, 1901; Londra, București, 1906; Constantinopol, București, 1906; Ce zice englezul despre români, București, 1908; Șarlatanii științei, București, 1911; Doctrina vieții unui... nebun, București, 1912; Beția morții, București, 1912; Cavalul fermecat, București, 1912; Din grozăviile Parisului, București, 1912; Humorul englezesc, București, 1912; Ideal și anarchie, București, 1912; Teoria supremației, București, 1912; L’Aveu, București, 1916; Războiul, București, 1916; Zmeul, București, 1925; Cartea cu minuni (în colaborare cu D.N. Țoni), București, 1935; Bogdan (în colaborare cu Petre N. Mihăilescu), Giurgiu
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]