901 matches
-
de nuntă a lui Lefty, despărțind-o cu foarfeca de a ei, ca să poată fi Îngropat cu ea. Se uită acum o clipă În cutie Înainte de a o Închide. Apoi se dezbrăcă. Își scoase rochia neagră și o atârnă În husa ei plină de bile de naftalină. Își așeză pantofii Înapoi În cutia de la Penney’s. După ce Își puse cămașa de noapte, Își spălă ciorapii În baie și Îi atârnă deasupra dușului. Și apoi, deși era numai ora trei după-amiază, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ar putea mânia dacă-l vede. I-a transmis prin Ianuarius o altă însărcinare. Germanicus înțelege și nu mai insistă. Îl apucă de braț: — Unde e lectica ta? Afară? — Nu, n-am venit cu... — Ia puneți mâna și scoateți iute husa de pe încă o lectică, strigă stăpânul către grupul de servitori care încearcă să acopere atriumul cu pânze, ca să facă umbră. Nu e nevoie, protestează moale Herodes. Se bate ușor cu palmele peste un început de burtă: — Trebuie să mai dau
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de săgeți, niște bucăți de vase de lut și niște vârfuri de săgeată. Se Înnegriseră toate de la foc și erau ciobite. Tata le-a scos cu grijă și le-a Împrăștiat pe iarba care creștea lângă drum. Pușca, băgată În husa de piele, și bagajele cu care mergea la vânătoare erau tot pe iarbă, unde le lăsase când se dăduse jos din cabrioletă. — Nick, mi-a zis, du pușca și bagajele În casă și adu-mi un ziar. Am luat pușca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mult pe Tinuța, au mare grijă ca, nu cumva, vreun copil obraznic și neastâmpărat să se apropie de ea și să-i facă vreun rău. Odată, tata n-a mai băgat mașina în garaj ci, pur și simplu, a pus husa peste ea. Afară era o zi de vară, foarte călduroasă și cu mult soare. Sorina a privit cât a privit autoturismul și, deodată, în căpșorul ei s-a strecurat o idee. S-a dus într-o fugă în casă și
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Călătorii noștri Își ridicară capetele și scoaseră strigăte de Încântare când văzură că era vorba de unul dintre celebrii pescari Intha de pe lacul Inle. Scotociră după aparate și se auziră sunetele specifice ca de material sfâșiat când le scoaseră din husele Închise cu arici. Privind prin obiectiv, murmurau extaziați. Walter continuă: — Vedeți cum stă Într-un picior În timp ce cu celălalt ține vâsla? Acest lucru Îi permite să Înainteze și să-și folosească mâinile ca să pescuiască În același timp. Pare imposibil. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ca să îi sperii pe toți din casă. Tata a deschis șifonierul și a văzut că i-am stricat chestia aia în care își ține sumanul. - Nu știu ce mă face să nu-ți trag o mamă de bătaie că mi-ai stricat husa asta... - Poate inima... am spus eu. Inima e cea care ne conduce. 5 ani și 8 luni Orașul de sub noi. Dacă săpăm sub noi găsim pe cei care au fost înaintea noastră Tati, știi că sub noi se află Iașul
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
doar gunoi rămâne“1. Și? Gunoi, și? Își aminti acum sfârșitul, potrivit pentru această seară. „Nimic de seamă de-aici Înainte sub luna călătoare nu rămâne.“2 Iar el trebuia să fie acel lucru remarcabil, el care așezat pe această husă lucioasă Îi simțea sub el osteneala culorii de piersică și a florilor roșii, dolofane. Un asemenea articol, menit să apese și să năpăstuiască sufletul, reușea chiar acum să facă asta. Rămăsese sensibil, vulnerabil la nimicuri. Dar domnul Sammler continua totodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
la fel de puternic, de corp - o umezeală hormonală, împuțită. Când îl vizitam pe tata după ce mama murise, rufele lui nespălate miroseau la fel. Bangs nu avea un pat adevărat, doar o saltea pe jos și o pilotă obosită îmbrăcată într-o husă de o urâțenie sinistră: octogoane albastre și melci muștar. Am avut o scurtă viziune cu Bangs cumpărând-o - stând fără nici o idee în departamentul de lenjerie al magazinului John Lewis în timp ce o vânzătoare ca un dragon cu un stup de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ca un dragon cu un stup de albine în loc de păr și un sutien enorm, cu balene de metal, îl asigura că e o alegere foarte masculină. În bai, Bangs, sau poate vreun locatar anterior, pusese pe capacul de la veceu o husă - o bucată de blană murdară, portocalie - care s-a dovedit oribil de umedă la atingere. Chiuveta avea pete verzui de apă sub robinet, iar pe cadă era sprijinit un uscător de rufe plin cu chiloți și șosete care se făcuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
1945”; ar fi putut să fie „Profesoara Marga Popescu” dar nu era, ceea ce-mi spori considerația fată de ea. Autorul: Bernardin de Saint Pierre. Zâmbii. - Vă mulțumesc, răspunsei, în timp ce blânda mea proprietăreasă se așeză în fotoliul verzui acoperit cu husă de culoare maro, singurul din camera aceea, e vorba de camera cu ferestrele spre curte și bulevardul mic din fata porții. Doamna Pavel, instalată în fotoliu, privea cartea pe care mi-o adusese, și, având gust de vorbă, mulțumită și mândră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
sărute, și fără să-și dea seama, intră în somn. Era anul 1954. 21. Doamna Pavel își ținea, în ziua aceea de iulie, una din obișnuitele ei sindrofii, în camera de lângă sufragerie, mobilată printre altele, cu cele două fotolii cu huse vernil cumpărate de curând și canapeaua joasă cu cuvertură lânoasă pe care stăteau acum comod așezate femeile, trei ale acelei după-amiezi, părând a ființa dincolo de evenimentele și politica vremii. Se aflau însă la curent cu întâmplările câte erau, cu știrile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de frecvența lor epuizantă. Am nevoie de acel contact uman. Și cum aici nu e nici o ființă omenească, trebuie să o fac singur. Cel puțin laba e gratuită, de pomană, nu cere bani. Pe măsuța din cuarț de lângă sofaua cu husă de culoarea cartofului, și-a desfăcut evantaiul teancul de scrisori nedeschise, aruncate neglijent. De când a reprezentat corespondența un subiect de sine stătător în viața mea? Când mă uit la dreptunghiurile din pachet, când, în cele din urmă, rup plicurile, croindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ca un soldat rănit sub o ploaie de foc. La Zelda. Braserie și salon de dans. M-am apropiat și mai mult. Braserie și salon de dans. M-am uitat înăuntru prin geamul de limuzină. Mese, un pian acoperit cu husă. Totul părea mort acolo, nici un fir de viață sub lumina cenușie și uscată, absorbită de praf și de scrumierele pline. Tot personalul și toți clienții erau în mormintele lor de mumii și în coșciugele lor de vampiri, în așteptarea nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
abia când am ajuns afară am Înțeles unde ne aflam: Christopher și Greenwich, În vest, cam la un cvartal de râu. Celebra clădire a arhivelor. —Unde stai? Întrebă el, scoțând o cască argintie de sub scaunul unei Vespa, parcată sub o husă cu monogramă la câțiva metri de intrarea În clădire. —Murray Hill. E bine? Râse, dar nu Într-un mod plăcut. — Eu nu știu, să-mi spui tu. Eu n-aș muri de fericire dacă aș sta În Murray Hill, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
fundal cu munții Santa Monica. Danny își zise Gândește-te la procedură și ia-o încet. Ești ofițer superior la Omucideri și partener interagenții. Cuvântul „superior” îl liniști. Vârî pistolul la brâu, îngenunche și examină scaunul din față. Nimic pe huse. Talonul de înregistrare era lipit de trunchiul volanului, exact acolo unde trebuia să fie. Danny desprinse fâșia de plastic fără să atingă suprafețele netede, îl ținu în fața farurilor și citi: „Wardell John Hascomb, Los Angeles, South Iola, numărul 9816 ¼. Număr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Pentru că nu o mai iubesc pe doamna educatoare. - Și mă rog, de ce? Din relatarea cam dezlânată a Mălinei am înțeles că educatoarea a certat-o pentru că la lecția de pictură a răsturnat recipientul cu apă folosit la diluarea acuarelelor, pe husa măsuței. - Dar și maică-ta și bunică-ta te ceartă când faci pozne. Ce, din cauza asta nu le mai iubești? am întrebat-o eu. Bine, dacă tu nu vrei să mergi la grădiniță, noi nu te obligăm. O să stai acasă
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
nesupusă, de-o sa-ți colind aproape. Cu buzele în tine, voi răscoli zăpada, din depărtări adusă. Va fi alarmă-n faguri și roiuri de albine ne vor lipi: o piele din straturi alcaline, o aripă de cântec, un plutitor, o husă pe nava de plecare, in voluntar distrusă, de-o să-ți colind. Aproape cu buzele în tine... mâinile izvoarelor de veghe (părinților mei) par două vieți simple, bătrânii din vale, vin seara s-adape cirezile toate, cu bivolii ceții, încearcă să
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
iarbă și tufișuri cu lăncile și armele de foc și pândiseră la marginea drumului pentru a-i lua viața lui Hideyoshi, erau acum împodobiți cu kimonouri festive și tichii de curte. Arcurile stăteau deoparte, lăncile și halebardele erau învelite în huse, iar samuraii mergeau în dezordine, spre castel, cu îmbrăcămintea care nu trezea nici o suspiciune. Oamenii care urcau la castel nu erau numai din clanul Shibata, desigur, ci și din Niwa, Takigawa și alte clanuri. Singurii care fuseseră prezenți cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
-o acasă. S-ar putea întoarce la biserică și l-ar aștepta acolo. Dar holul era gol. Femeia își strecură capul cu mare grijă în câteva camere și descoperi că toate erau în mare parte lipsite de mobilier sau cu huse de praf puse peste scaune și canapele. Locul mai era și incredibil de murdar. Clar, parohul nu putea fi decât burlac. în cele din urmă Eva îi găsi biroul. Pe masa lui de lucru stătea un telefon. Se îndreptă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cineva se folosea telefonul lui. Se ridică și-și încălță pantofii. Cineva plângea. Preotul ieși pe palier și ascultă. Suspinele încetaseră. Preotul coborî la parter și cercetă toate încăperile de acolo, însă - în afara faptului că în salonul nefolosit una dintre husele de pe fotolii fusese scoasă - nu se vedeau semnele nici unei prezențe fizice. Tocmai era pe cale să urce iar la etaj, când sună telefonul. Intră în birou și răspunse. — Casa parohială Waterswick, îngăimă el. — Aici secția de poliție Fenland, spuse un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și un teribil sentiment de frustrare. — Bărbații. La ce-s buni bărbații? Nici măcar nu-s în stare să păstreze o casă curată. Uitați-vă la camera asta. Atâta vă cer! Uitați-vă! își flutură brațele ca să-și sublinieze ideea și husa ce o învelea căzu de pe ea. Uitați-vă numai! Dar părintele St John Froude nu avea ochi pentru cameră. Atât cât putea vedea din Eva era suficient ca să-l convingă că viața îi era în pericol. Se ridică, se îndepărtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
celălalt. Connor se lasă să cadă Încet pe covor, cu chipul total devastat. — Dar totul a fost minunat ! Am făcut sex de nenumărate ori... — Știu. — Te-ai Îndrăgostit de altcineva ? — Nu ! sar ca arsă. Firește că nu ! Frec cu degetul husa canapelei, În sus și-n jos. — Emma, cred că ai pur și simplu o stare proastă, spune Connor brusc. Îți pregătesc o baie fierbinte, aprind niște lumânări parfumate... — Connor, te rog frumos ! strig. Nu mai pomeni de lumânări parfumate ! Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
vocea, de surescitare. Știi, de Crăciunul trecut, i-am făcut bunicii mele o ditamai cuvertură pentru canapea, și ea mi-a zis că i-au furat-o hoții. Dar, pe bune, ce hoți mai sunt și ăia care fură o husă croșetată pentru canapea ? — Katie, nu știu ce să zic... — Emma, de ce nu mi-ai spus mai demult ? Tot timpul ăsta pierdut. Timp În care am făcut cadouri idioate, pe care nu le voia nimeni. — O, Doamne, Katie, Îmi pare atât de rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
recită replicile. Nu aș crede niciodată așa ceva despre tovarășul președinte Mao. Eu sunt sută la sută revoluționar. Îmi consacru viața marelui nostru conducător, mărețului învățător, marelui comandant - Marelui Cârmaci al nostru. Sărmanul de tine. Punându-și aparatul de fotografiat în husă, ea îl tachinează: Atunci, cu siguranță crezi că fetele alea merită boala, nu-i așa? Nu? Cum nu? E pedeapsa lor, nu? Înțeleg că unele dintre victimele sifilisului nu pot avea niciodată copii? Greșesc? Bine, am dreptate. Le compătimești pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Alison, nu ți-ai putea imagina că, doar cu o zi înainte, acolo fusese sală banală, cu aspect învechit, frecventată de echipa de vânzări a unei companii de geamuri termopane. Scaunele tapițate, de un roșu stins, fuseseră acoperite cu niște huse din bumbac alb, strânse la spate cu funde din catifea roșie, iar cele patru coloane, în stilul anilor șaptezeci, care susțineau tavanul erau acum de nerecunoscut, fiind acoperite cu boboci roșii de trandafiri și cu ghirlande de iederă cățărătoare. Alison
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]