691 matches
-
este una centrală. Putem conchide că la sfârșitul secolului al XIX-lea teatrul determina înțelegerea estetică a lumii moderne. 2.1.2. Comedia urbană și Pariziana-spectacol Din timpurile antice, orașul își oferea spațiile, deseori spontan, anumitor moduri de spectacole: carnavaluri, iarmaroace, reprezentări publice etc. Această animație corespunde spiritului orașului, singularității sale, conferindu-i vocația de loc de sărbătoare. Se înțelege de la M.Bahtin [1970, p.176] că reprezentarea romanesca a orașului accentuează aspectul carnavalesc al formei narative. Lume de aparente și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
rezolva înseamnă a codifica, ceea ce dă ființă somnului, cu viză în România, ca pe vremea rușilor! codificarea cartografică nu se înlocuiește, prin urmare e sursă de limbaj, mașinile mai toate cu numărul de Moldova, defazate cu o etapă istorică, Pelinia, iarmarocul Grînăuți, prașilă în pepenărie și la porumb, turnul termocentralei Bălți, ziduri spălate de departe, Corlăteni închipuire la coborîșul colinei, pe terenul municipiului stîlpul electric, toate sfarogite și vechi ca pămîntul, "Petrom", ca să aibă înțelesuri ieși la ele înde sine, provoacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de Dumnezeu și jertfele oamenilor plus ce faceți astăzi pentru viața noastră spirituală. Sunt legat adânc eu și copiii mei de adâncimea acelor locuri. Le cunosc din anul 1948. Am mers cu Niculae Țibulcă, copiii lui și ai mei, la iarmarocul de la Fălticeni, bucuria copiilor și mirarea mea de locuri și oamenii pe care i-am cunoscut, Între care Prof. Ciurea și alții, dar mă uitam 675 și nu Înțelegeam că, pe dedesubtul faptelor, se țeseau În sufletul meu acele valuri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
crezi că noi nam dat de ea. Stimate d-le Dimitriu, rugămintea noastră nu-i foarte presantă, dar am vrea să avem informațiile până la 15 aprilie, pentru ca după data aceea să Împânzim lumea după imagini. și-acum câteva precizări: Târg (iarmaroc) la Fălticeni, la jumătatea secolului trecut (stampă, desen, aquarelă sau lucrare plastică mai nouă, dacă nu-i altceva!). Unde a fost „fabrica de popi”? - mai este pe undeva vreo imagine a ei? Sunt cărți ale școlii, pe la vreo biserică din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cum de vi sa întunecat într-atâta mintea, încât să socotiți apărători ai libertății voastre chiar pe cei mai înverșunați dușmani ai ei !”... „Treziți-vă oameni buni... treziți-vă !” Gloata părea ca apucată de o veselie bezmetică, o veselie de iarmaroc... Uralele nu mai conteneau. Era un spectacol stradal de neînchipuit. În scurt timp mulțimea de lume, cu drapele roșii fâlfâind în vânt umplu piața. Uralele și aplauzele pentru conducătorii iubiți, și sloganele răzbăteau în tot orașul... Străzile înguste, lăturalnice, erau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mi s-o părut că râde, dar pe obraz îi curgeau șiroaie de lacrimi..!”. Și, profesorul nostru, de greacă-veche, tăcu o vreme, poate.. ca să-și înghită lacrimile, apoi, după ce-și drese glasul continuă. „Pe aproape de amiază, am ajuns la iarmaroc, la târgu de vite. Acolo n-am zăbovit mult.. mama, de ani buni capul casei, și bărbat și femeie, era deprinsă cu tocmeli și învoieli, așa că a gătit treaba repede. Când am ieșit din iarmaroc, numai noi doi,.. soarele era
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
aproape de amiază, am ajuns la iarmaroc, la târgu de vite. Acolo n-am zăbovit mult.. mama, de ani buni capul casei, și bărbat și femeie, era deprinsă cu tocmeli și învoieli, așa că a gătit treaba repede. Când am ieșit din iarmaroc, numai noi doi,.. soarele era sus, drept la amiază... mama părea mulțumită.. cu mine de-o mână, iar în sân cu 50 de lei, legați într-o basma. „ - Gata Gheorghi... gata, mi-o zâs ea rar... de amu tu hotărăști
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nu e decât un factor limitativ, pe considerentul că suntem cam mulțișori? Oricum, ce face omul cu mâna lui... 11 august 2003, ora 13,36 Capitolul 2. „Postume“, adică nedifuzate 1. Reclamă și profit Când a apărut, piața era un iarmaroc sezonier, chiar dacă era vorba de sclavi. Apoi, ca o permanență, a ocupat centrul orașului, un maidan lăsat anume. Acum, ne Întâmpină În plină stradă unde, În loc de copaci și umbra lor, dai de cele mai năstrușnice reclame: o maimuță batjocorită cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să sufere tot ca și voi, dar pentru mofturile voastre? „Meridian“, 20 iulie 2001, ora 12,48 35. Riscurile vânătorului Vă torc o poveste adevărată, Întâmplată unui bun prieten al meu, tot vânător. Un copil oferea spre vânzare, nu În iarmaroc ci la un colț de stradă dintr’un cartier devenit sărac, nu o pupăză precum Nică al Petrei ci... un uliu. Un tânăr, cel mai bun prieten al meu, l’a cumpărat și l’a invitat să facă o vizită
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
admirația dascălilor prin știința sa în matematici, mai ales în geometrie, iar Simeon Marcovici, „dedat la limba franceză și la înaltă filozofie, a progresat nu puțin” cum raportează într-o scrisoare către Eforia școalelor Eufrosin Poteca. TÂRGUL LUI FOLTEA Din iarmaroacele pe care boierimea țării se străduia să le întemeieze pe propriile moșii, apar, către sfârșitul veacului optsprezece, o puzderie de târguri mai mult ori mai puțin efemere, colonizate cu o ovreime galițiană chemată să înființeze afaceri prospere. În treacăt fie
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
i-a fost găsit la Bunești. Puțin cunoscut de posteritatea pentru care a rămas un poet obscur, Neculai Beldiceanu are o activitate de arheolog (săpături la Baia, Rădășeni, în cetățuia de la MănăstioaraPreutești etc.) și de poet, calitate în care „cântă” iarmarocul de la Sfântul Ilie din Fălticeni. În Arhiva Societății științifice și literare din anul II, nr. 9 (1891, pp. 513-529) publică un articol despre Horodniceni. În urma dezvăluirii de la Băiceni-Cucuteni făcută de documentaristul, muzicologul și folcloristul ieșean Theodor Burada, N. Beldiceanu, împreună cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o adâncă tristețe. Prins de țiganii ursari în pădure, a fost salvat de jandarmi tocmai în momentul în care acești ticăloși se pregăteau să-l schilodească smulgându-i unghiile și dinții pentru a fi dresat să joace prin târguri și iarmaroace. De la jandarmerie a fost predat grădinii zoologice unde, nu peste multă vreme, a primit compania unei tinere ursoaice pe nume Marinica. Menajul lor era perfect: se înțelegeau de minune. A fost cea mai suportabilă perioadă din viața lor de pușcăriași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
endnote id=" (738, p. 305)"/>. Exemple de acest gen sunt nenumărate. Este greu de imaginat, de pildă, cum poate un autor care redactează În 1982 o carte despre negustori, zarafi, cârciumari, hangii, birjari și căruțași, despre tradiția târgurilor, bâlciurilor și iarmaroacelor din spațiul românesc să nu Îi menționeze măcar o dată pe evrei <endnote id="(643)"/>. Mă grăbesc să adaug că fenomenul În discuție nu este nici specific românesc, nici specific regimurilor comuniste. El se naște și se dezvoltă, de regulă, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 576)"/>. După cum se vede, În urmă cu vreo două-trei secole, unul dintre elementele esențiale ale eleganței femeilor evreice (și nu numai) era mătasea. Or, În secolele XVII-XIX, mătasea naturală era foarte scumpă, fiind adusă din Orient sau de la marile iarmaroace occidentale (de exemplu, Leipzig/Lipsca, cu marfă importată de comercianții „lipscani”). Într-o listă de prețuri maximale, stabilită În 1627 de Dieta de la Alba Iulia și aprobată de principele Transilvaniei Gabriel Bethlen, prețul firelor de mătase era imediat după cel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
regiunea respectivă s-au adăugat bâlciurilor tradiționale, care aveau loc la anumite sărbători păgâne sau creștine (din magh. búlczú = „hram”). Este probabil că, prin limba idiș, evreii și-au adus aportul la pătrunderea În lexicul ucrainean și românesc a termenului „iarmaroc” (din germ. Jahrmarkt = „târg anual”). Unii meșteșugari evrei Își transportau singuri marfa la târg. Acolo o vindeau și Își cumpărau materia primă. Alți meseriași Își dădeau produsele negustorilor (adesea tot evrei), pentru a fi vândute la iarmaroc. Oricum, atât mărfurile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românesc a termenului „iarmaroc” (din germ. Jahrmarkt = „târg anual”). Unii meșteșugari evrei Își transportau singuri marfa la târg. Acolo o vindeau și Își cumpărau materia primă. Alți meseriași Își dădeau produsele negustorilor (adesea tot evrei), pentru a fi vândute la iarmaroc. Oricum, atât mărfurile, cât și oamenii trebuiau să fie transportați. Mulți evrei s-au ocupat de cărăușie, cu cotiga, cu birja, cu droșca sau cu harabaua. Alții au devenit negustori sau chiar crescători de cai necesari transportului : „Restul de jidovi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-și facă „sfârcuri la mustăți” și i-a spus : „Să fii fudul și să-ți placă petrecerile cu soții”. „Pe rus l-a Învrednicit să fie cel mai bețiv dintre toți și să se dovedească bun cerșetor și cântăreț la iarmaroace.” „Dintre jidovi, a chemat pe Moise și i-a poruncit : Tu să scrii o lege ; și, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus ; și după aceea să Îndurați mult necaz
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci provine din marea masă turcomană” (România Mare, nr. 477, 3 septembrie 1999 ; cf. 545, VIII, p. 84). 642. Simon Epstein, „When the Demon Itself Complains of Being Demonized”, În 540, pp. 236-243. 643. Ion Faiter, Trecător prin târguri și iarmaroace, Editura Sport-Turism, București, 1982. 644. Ioan Petru Culianu, Păcatul Împotriva spiritului. Scrieri politice, Editura Nemira, București, 1999 (ediția a II-a adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005). 645. Germanul Fiaker și românul fiacru vin din francezul fiacre („birjă”). La rândul său
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1459 l-a înregistrat pe harta lumii cu numele de „Campolongo”, iar Iohannes Honterus, eruditul umanist din Brașov l-a înregistrat pe harta lumii cu numele de Longenow. În secolele XVII-XVIII în acest târg se organizase Sfântul Ilie, un mare iarmaroc unde se întâlneau negustori din Valahia, Transilvania și Imperiul Otoman. 6. Casă a Domnului și poartă a cerului, la catolicii din Brăila Brăila a fost reintegrată în teritoriul românesc de abia în 1828, după o stăpânire otomană de 400 de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
-lea răspunde: turcului - țara sfântă, neamțului - lucrul bun, ungurului - ghinionul, evreului - înșelătoria. În Baltagul, Mihail Sadoveanu recurge la următoarele stereotipuri: neamțul are șurubul; țiganul - cetera; sârbul - sapa; turcul - prostia și sabia; ungurul - cizme și pinteni; rusul - beția și cerșetoria prin iarmaroace; evreul - bani; românul - inimă ușoară ca să se bucure. Tot pe baza unor stereotipuri, Călinescu (1941/1982) caracteriza: „francezii [...] raționaliști, germanii idealiști, englezii pragmatici, rușii mistici, orientalii fataliști” (p. 973). În ciuda tuturor neajunsurilor pe care le implică, stereotipurile, ca forme populare
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1985, p. 275). Într-o remarcabilă pagină de literatură, Blaga descrie imaginea românilor ca o defilare de păpuși etnografice însuflețite: Parcă ar ieși dintr-o biserică acest mic popor, atât e de vioi și de sărbătoresc. A pornit ceata spre iarmaroc sau se împrăștie numai după un joc zgomotos și fierbinte, într-o duminică mare de sat? Iată o țărăncuță din Gorj, cu zigzaguri galbene, cu iia de coloarea zăpezii; aceea cu catrință neagră și cu broboadă bogată coboară de la Hațeg
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
podoabă pentru orice casă românească. Aproape fiecare stare socială găsește în el ce-i trebuie: preoții Apostolul și evangheliile duminicale de peste an, intelectualii și țăranii tarifele poștale și telefonice, noul mers al trenurilor, adresele tuturor ministerelor și autorităților din București, iarmaroacele de peste an. Partea distractivă începe cu un omagiu adus acelui care a fost G. Buzdugan, un articol despre noul consiliu al Regenței; există și o contribuție de prezentare a lui Eus. Mandicovschi, compozitorul atât de apreciat aiurea și atât de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
destăinuiesc unde se află comori ascunse în pămînt, despre care se zice că ar arde înspre sara acelor zile. Cînd iei burca* de pe foc, să nu leși urma să steie multă vreme, că stai mult și bine cu vita în iarmaroc pînă să vie unu’ să te întrebe. Ca să ți se vestească o vită furată, să tragi noaptea clopotul bisericii. Cînd mugesc prin bătătură, vitele au „bun“, adică „bun de leac“, dar nu se știe unde-l țin. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roc la altele. Să nu dai luni borș, că-i rău de vite. Luni să nu dai cu împrumut sare, gaz, usturoi, că i rău de vite. Să nu mănînci bucățica din frigare, că-ți mor vitele. Cînd pleci la iarmaroc cu vitele, ieși iute pe poartă, ca să se poată petrece mai iute. Să nu iei paie de ațîțat focul din iesle, că-ți strechie* vitele. Să nu ții ceaunul pe-afară, c-apoi cu mare greu iernezi vitele. Cînd pleci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a solstițiului de iarnă, a Ajunului, a Nașterii, (devansate de câteva zile de calendarul propriu al eroului), încap nenumărate și disparate lucruri, ca într-o cutie fermecată: obiecte, personagii, întâmplări, reducții uimitoare și suprapuneri amețitoare ale dimensiunilor timpului, aglomerări de iarmaroc vesel, imagini pestrițe și amestecate. Aici se produce meșteșugita erupție a fantasticului tratat de scriitor ca de romantici, cu iluzia nu numai a posibilului, dar și cu cea a verosimilului. Pe aici trece hoffmannescul motan Murr și vorbesc câinii în
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]