479 matches
-
bine că ai fost adusă la mine, deoarece eu sunt singura femeie din oraș care îți poate oferi ceea ce vrei. Copila mea, îți voi da o lecție pentru o viață. Îmi voi merita neprețuitul tău ac de păr. Stăm în iatacul principal. Are un pat mare, cu stâlpi decorativi înalți până în tavan. Patul e făcut din lemn roșu și e sculptat cu bujori, vinete, roșii, banane și cireșe, care sugerează organele sexuale bărbătești și femeiești. Draperiile sunt albe și parfumate. Pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
trimiși eunuci ca să dea o mână de ajutor. Eunucii mei și doamnele de onoare mă îmbăiază și mă parfumează. Goală, sunt înfășurată într-o bucată de mătase albă și purtată într-o litieră de patru eunuci. Sunt în drum spre iatacul împăratului Hsien Feng, situat în Sala Dezvoltării Spiritulae, la trei palate mai la sud de Palatul Frumuseții Esențiale, în care locuiesc eu. Trecem de Palatul Marii Armonii și de Palatul Virtuții Luminoase și ne deplasăm prin imensele holuri ale Palatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de jalnic se întinde de la gât. Încerc totul. Fac dansul evantaiului și transform patul într-o scenă erotică. Inventez în fiecare noapte o altă zeiță. Mă dezbrac și fac acrobații de dormitor - pozițiile sunt împrumutate dintr-o carte imperială de iatac pe care mi-a găsit-o An-te-hai - însă nimic din ceea ce fac nu are efect. Majestatea Sa renunță. Expresia de pe chipul său îmi frânge inima. Sunt un eunuc. Zâmbetele lui sunt mai grave decât lacrimile. După ce adoarme, mă duc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
chiar și pe vasul de toaletă. Bănuiam că se comportase cu aceeași rigiditate și în patul lui Hsien Feng. În ceea ce privește amorul, împăratul era un bărbat care aprecia creativitatea. Nuharoo probabil că-i oferise poza standard din Meniul de activitate în iatacul imperial și se așteptase, totuși ca el să-i ofere sămânța. Întotdeauna puteai fi sigur că machiajul lui Nuharoo este pictat până la cel mai mic detaliu. Avea doi meșteșugari pentru unghii, pregătiți în sculptura pe boabe de grâne, care puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
dosul ușii o mișcare. O clipă birui dorința s-o iau la fugă, cînd, în crăpătură, apăru încremenit chipul Patriciei. Fără o vorbă, fata se trase la perete, lăsîndu-mă să intru. Am urmat-o într-un antrețel, apoi într-un iatac cu fereastra către curte. O oglindă, un covoraș pe perete, o masă, un divan, două fotografii și o casetă în formă de pagodă din ilustrate colorate alcătuiau tot mobilierul dinăuntru. Una din fotografii înfățișa un bărbat chel care semăna cu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mele furișe, pe cele mai îndrăznețe neutralizîndu-le. Cînd simțea că mă aprind, Patricia dispărea. Nu știu de ce aveam senzația că din odaia de alături ne pîndește maică-sa. Nu îndrăzneam s-o urmez acolo. Rămas singur, mă mărgineam să inventariez iatacul: pe lîngă cele observate mai înainte, înregistrai o față de masă din macramé cu volănașe roz, o cuvertură destrămată pe divan ș-un covoraș pe jos, țesut din iută. Fata revenea senină, instalînd între dînsa și mine o barieră din caiete
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
spun, caietele au devenit un pretext pentru vizite inopinate. Simțeam că Patricia împingea lucrurile către un deznodămînt care, pentru mine, rămînea încă obscur. Într-o zi dînsa ceru voie mamei sale să ieșim în oraș. După ce și-a cărat în iatac toate cele de trebuință, mi-a poruncit să mă întorc cu spatele la ea. Îmi lipii fruntea de geam. După răceala sticlei mi-am dat seama cît de fierbinte mi-este capul. Aș fi vrut să prind cu coada ochiului mișcările fetei
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
moară Fulger? Poți sfărâma și pe‐ un voinic ce cuteza Să ‐ nalțe dreapta lui de fier Să prindă fulgerul din cer? Cum pier mișeii, dacă pier Cei buni așa? Dar doamna! Suflet pustiit! Cu părul alb și despletit Prin largi iatacuri alerga. Cu hohot lung ea blăstăma și tot palatul plin era De plâns cumplit. La stat și umblet slabă ce‐i Topiți sunt ochii viorei De‐atâta vaiet ne‐ ntrerupt, și graiul stins, și obrazul supt, și tot vestmântul doamnei
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pasărea vieții a alunecat” și „căzând din înaltʺ s‐a scufundat în pământul care „de fiecare dată naște primăveri.ʺ Ion N.Oprea PENTRU BĂRBATUL... „Te‐am admirat secole‐ntregi fără tutun și fără legi, bărbat grozav gemând de haos, iatac, chilie și pronaos. Biserică cu sfinți bețivi beci cast de idoli primitivi. Cu barba ta de stele bete ai desfetit atâtea fete care‐ au plecat, râzând năuc să fete cântecul de cuc. Ai spart pocalul sub călcâi și nimeni nu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
în prelungire. În interiorul casei constatăm că suntem mereu în fața unor legături surpriză care au fost gândite să fie ascunzători. În peretele de sud al încăperii, în dreapta intrării principale este o scară din piatră care duce la o cameră pătrată numită iatacul domniței. Este situată la jumătatea distanței între parter și etaj, și are o înălțime de 2,2 metri. Este luminată de trei ferestre mici dintre care două sunt poziționate în zidul estic, iar a treia este poziționată în zidul nordic
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la jumătatea distanței între parter și etaj, și are o înălțime de 2,2 metri. Este luminată de trei ferestre mici dintre care două sunt poziționate în zidul estic, iar a treia este poziționată în zidul nordic. Din încăperea numită iatacul domniței se poate ajunge la o a doua încăpere pe care numai cel de casă o cunoștea, adevărata ascunzătoare pentru domnițe în caz de primejdie. Tot importante sunt și cele trei ascunzători situate între pardoseala ultimei cămăruțe și bolțile demisolului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
poate ajunge la o a doua încăpere pe care numai cel de casă o cunoștea, adevărata ascunzătoare pentru domnițe în caz de primejdie. Tot importante sunt și cele trei ascunzători situate între pardoseala ultimei cămăruțe și bolțile demisolului, la nivelul iatacului domniței, care erau destinate exclusiv a fi ascunzători pentru momentele când familia ctitorului era în primejdie. În peretele nord-estic al palatului se află o intrare cu chenare din piatră, care era acoperită cu un perete din scândură. Prin această intrare
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
August I al Saxoniei, zis „Der Starke“ din cauza tăriei sexului, au ajuns anul ăsta în galeriile Castelului din Dresda. Prințul cu zeci de amante și 365 de copii avea, se vede, momentele lui de inhibiție, în care se retrăgea în iatac cu pozele porno, cu târfele și nimfomanele, cu Adam și Eva într-o exhibiție sado-maso vegheată de Satan ș.cl. Cenzura din secolul al XVII-lea îi obliga pe artiști să proiecteze scenele în mit, explică profesorul Holler.) Copia mail-ului de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
îndepărtat. Suprafața unei planete cu stânci cenușii, heleșteie de smarald. Pe acest chip, deslușesc o voință de neînvins. Zăresc paznicii invizibili din spatele măștii. Paznicii a căror datorie este să nu lase pe nimeni să intre pe cărarea care duce în iatacul minții stăpânului. Iatacul unde el este complet dezgolit, vulnerabil și lipsit de apărare. El vine să mă ia în brațe, strângându-mă la pieptul său. Cupoane de mătase se întind în aerul imaginii din mintea mea. În această cameră, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
planete cu stânci cenușii, heleșteie de smarald. Pe acest chip, deslușesc o voință de neînvins. Zăresc paznicii invizibili din spatele măștii. Paznicii a căror datorie este să nu lase pe nimeni să intre pe cărarea care duce în iatacul minții stăpânului. Iatacul unde el este complet dezgolit, vulnerabil și lipsit de apărare. El vine să mă ia în brațe, strângându-mă la pieptul său. Cupoane de mătase se întind în aerul imaginii din mintea mea. În această cameră, în acest pat, dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
născută într-o familie nobilă, În turnul unui palat Alinându-i greaua iubire Ca un licurici auriu Într-o vâlcea cu rouă Împrăștiind nevăzută Culoarea-i aeriană Suflet în oră de taină Cu viță dulce ca iubirea Care-i umbrește iatacul. Nu după multă vreme, Mao aduce vestea la Biroul Politic: tovarășa Lan Ping e însărcinată. El vrea un divorț și căsătoria. Partenerii lui Mao clatină din cap la unison. Ai promis Partidului! Da, am promis. Dar lucrurile se schimbă, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
născută într-o familie nobilă, În turnul unui palat Alinându-i greaua iubire Ca un licurici auriu Într-o vâlcea cu rouă Împrăștiind nevăzută Culoarea-i aeriană Suflet în oră de taină Cu viță dulce ca iubirea Care-i umbrește iatacul. După raportul ei, Mao își pierde firea. Sunt la putere de paisprezece ani, urlă el. Și opozanții mei nu au încetat niciodată să comploteze conspirații. Mă obosesc. Am devenit Grădina din Yuanming - o ramă goală. Ei propun să-mi iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ar fi pus mâna pe o pasăre gata-gata să zboare. Înainte de cafea îl întrebase din ochi pe Asvadur. Cumnatul său îi răspunsese cu un zâmbet încurajator. După cafea o ceruse de soție pe Mariam. În prima noapte, după ce deschisese ușa iatacului, o găsise stând în genunchi, lângă pat. Se oprise descumpănit. În lumina candelei, părul ei negru avea reflexe albastre. Și-l despletise și îi acoperea umerii firavi. Pe un gheridon era o vază cu stânjenei galbeni. Umbra unei flori tremura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de asemenea la culcare. Cum prin geamlâcul verandei pătrundea lumina lunii pline, Titu se opri un moment în mijlocul holului și de acolo, întorcîndu-se spre Nadina și Grigore, zise melancolic, cum șade bine unui poet: ― Ce noapte divină! Nadina deschisese ușa iatacului ei. În lumina palidă a candelei se vedea patul mare, alb și cald, cu portretul ei deasupra. Grigore întrebă încet: ― Ești mulțumită, iubirea mea? ― M-am amuzat foarte, foarte bine, murmură Nadina și, după o mică pauză, abia stăpînindu-și moleșeală
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
s-a închis atât de domol, că nici nu i-a auzit zgomotul. Ascultă o clipă, apoi, nemaiputîndu-și stăpâni răbdarea, se ridică brusc în picioare. Jilțul se lovi de perete cu zgomot lânced de vată. Se uită întîi în stânga, spre iatacul Nadinei, pe urmă în dreapta. Pe zidul dintre ușa lui Herdelea și a lui Brumaru parcă tremura o umbră cenușie în bezna completă. Grigore se apropie intrigat. Umbra era lipită cu brațele întredeschise. O apucă de umărul gol și-n aceeași
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mele pe unde nu-mi vine a crede și cărțile pe care le cumpăr în fiecare oraș ca să le vând în orașul următor? Dar până atunci, ce fericit mă simt. Și câte am văzut. Noaptea de ieri ― prima nox ― în iatacul inundat cu flori, fetele cântând în balcon, Maitreyi cetînd-și poemul, scris anume pentru această ceremonie"." "O observație pe care am repetat-o până la saturație în ultimele zile: de câte ori înțeleg că se vorbește despre o eventuală căsătorie a mea cu Maitreyi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
tot mai greu, cu pașii împleticiți, și deodată, mirosul... încă de pe culoarul prost luminat, vârfurile pantofilor descoperind fiecare nod în lemnul dușumelelor ca să se împiedice de el și mirosul devenind tot mai puternic, până când, împingând cu bruschețe ușa întredeschisă de la iatacul mamei, să priceapă deodată. În locul bine cunoscutului iz de levănțică și busuioc, strecurându-se cu discreție din așternuturile mereu proaspete, din sertarele scrinului, o nerușinată duhoare de carne putredă și urină... Și reținuta lui mamă care, în clipa când șuierase
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
este cea a pieței în care se adună tineri, dar fără amenințarea unui / pericol iminent, căutând dialogul, mulțime mișcată de interese de-o / umană banalitate, care devine, la un moment dat, fundalul pe care așteaptă iubita pentru a porni spre iatacul iubirii. Dar nici iubirea nu dă fiori în poezia lui Cassian Maria Spiridon, e tot blândă, cumpătată: tu / mă săruți / apeși / în repetare / la scurte clape / gura / lacrimi / clopoței de râs... Alături de alți locuitori sezonieri / într-o mansardă, așa cum sugerează
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Când ai nevoie! . . . Mai ales astfel de nevoi! . . . - Mai fericite, totuși, cele care nu trec pe la tine, râse Mini, cu frica și curajul unei sănătăți perfecte. Pe o scurtă cotitură a casei, mai era o cameră unde Mini recunoscu mobilierul iatacului prim. - De musafiri! ... - explică Lina. Dar acum stă Sia. Așadar, locuia chiar la ei! ... Apoi venea bucătăria, micuță dar cu acea strălucire de laboratoriu nou-nouț. Lina cumpărase bateria cratițelor de aluminiu cu aceeași îngrijire ca forcepsele. - Baba mea nu se
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Armin Caryan, pentru ca ea să continue să fie avocată, iar Omar nu o trimisese să îi pețească o mireasă mai tânără, ci plecase el însuși pe un alt drum. La cincizeci de ani, bunică-sa încă stătea ghemuită lângă ușa iatacului unde ei se iubeau. Ghazal nu credea că mai fusese posibil să i se stafidească pe dinăuntru strugurele durerii, cu viață cu tot, așa cum atunci i se întâmplase. La cincizeci de ani, mătușile ei ori vecinele arătau eșuate ca niște
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]