331 matches
-
ale bărbatului. În acest sens, Rosie funcționează ca reprezentarea iconică a opozițiilor binare masculin / feminin, muncitor / soldat, ceea ce ar explica succesul imens de care se bucură și în prezent în America. Asemenea păpușii Barbie și Madonnei, Rosie a devenit un icon popular celebru, care ne "trimite" totuși, prin simbolistica sa, la reprezentările medievale. Capitolul 5 Fast-food, consum(ism), identitate Fast-food-ul este în general considerat o in-venție a secolului XX, un efect al dezvoltării in-dustriale și comerciale a epocii contemporane, înainte de care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
un sistem de franciză bine definit, extrem de eficient, care nu numai că a contribuit la apariția altor francize asemănătoare ca model, dar se extinde rapid și la celelalte aspecte importante ale vieții sociale. McDonald's, unul dintre cele mai importante iconuri americane în SUA și în lume, se confruntă în prezent cu o atitudine critică care evidențiază efectele negative, neglijâdu-le, în mod conștient sau nu, pe cele pozitive. Prezentarea teoriei lui Ritzer este extrem de importantă pentru înțelegerea fenomenului fast-food și a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
le-a cumpărat afacerea. Kroc, care era mult mai ambițios decât cei doi frați, a folosit principiile McDonald, creând un sistem standardizat și uniformizat, care a prins atât de bine, încât patru decenii mai târziu a devenit nu numai un icon american important, ci și unul global. McDonald's a deschis restaurante în toată Europa, inclusiv în țările ex-comuniste, după 1990, invadând apoi Rusia, China, Japonia și țările arabe. A devenit o afacere profitabilă, stabilind un model care a fost copiat
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pentru consumul de fast-food sunt diferite de cele ale europenilor sau ale asiaticilor. Și, evident, motivele est-euro-penilor sunt diferite de cele ale occidentalilor. McDonald's-ul, simbolic reprezentat prin două arcade aurii ca două porți uriașe către lume, este probabil iconul american cel mai popular, care a fost învestit cu nenumărate conotații de la apariția sa. Potrivit lui John Caputo, McDonald's oferă "o narațiune care cuprinde întreaga noastră ideologie 196". Dar povestea e diferită în America față de restul lumii. În America, iconul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
iconul american cel mai popular, care a fost învestit cu nenumărate conotații de la apariția sa. Potrivit lui John Caputo, McDonald's oferă "o narațiune care cuprinde întreaga noastră ideologie 196". Dar povestea e diferită în America față de restul lumii. În America, iconul se asociază cu noțiunile de bunăstare, distracție și pe-trecerea timpului în familie ori cu prietenii. Bunăstarea înseamnă haine "drăguțe", tipice clasei de mijloc (adesea prezente în reclame) și noțiunea de "proprietate" (casă și mașină), caracteristică tot clasei de mijloc
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
percepția viabilității lui. McDonald's este frecventat în general nu atât pentru hamburgeri, cât pentru posibilitatea de a "experimenta", de fapt de a simula experiența mitului libertății și al egalității americane; sau pentru a încerca altceva decât bucătăria locală. Astfel, iconul porților aurite McDonald's creează noi conotații în funcție de zona geografică în care sunt importate. În Franța, în Europa occidentală, în general, poți opta pentru McDonald's doar dacă ești "înfometat, falit și grăbit 199". În Taiwan, este un loc de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
primul hotel-cazinou, care se distingea printr-un decor luxos. Au urmat rapid the Last Frontier, the Golden Nugget și the Pioneer Club, care ofereau, pe lângă jocuri și camere de hotel elegante, o temă (spiritul de aventură și frontiera) și un icon (un cowboy luminos, care fuma liniștit în noapte). Următorul cazinou, care pe lângă temă a introdus și spectacolul, stabilind un nou stil în Las Vegas, cu bărbați în frac și femei elegante, a fost Flamingo, construit în 1945 și aflat în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sunt reprezentative pentru maniera în care americanii au importat și exploatat miturile europene și asiatice, ca să compenseze astfel absența miturilor proprii în cultura americană. Imaginea iconică a curții arthuriene, a comorilor ascunse și a lămpilor magice se suprapune pe alte iconuri celebre, cum ar fi Marele Canal venețian sau Turnul Eiffel, care ilustrează tema "orașului turistic" sau a "orașului care trebuie văzut" în cadrul unui tur european. Temele europene se învecinează cu cele americane: Manhattan și Podul Brooklyn, Hollywood (studiourile MGM), motocicleta
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
XX-lea, bazat pe cultura de consum și consumul de distracție. Motivele pentru dezvoltarea "orașului imaginar" constau în aportul financiar, oferit de publicitatea agresivă, și în cel social, facilitat de consolidarea clasei de mijloc. Primul factor a contribuit la formarea iconurilor și a miturilor din parcurile te-matice, restaurante și muzee. Cel de-al doilea a condus la sporirea clasei sociale de mijloc, care, fără a fi foarte bogată, își putea permite să cumpere cultură de consum. Toate acestea au dus la
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
transferate și dislocate de coloniștii americani au fost subminate, simplificate, fragmentate, reciclate, reco-date și rearanjate în modele noi, care au primit noi conotații și o nouă identitate. Prin multiplicarea, reciclarea și reasamblarea vechilor tipare culturale europene au fost create noi iconuri, clișee și forme hibride, care, exportate pe bătrânul continent, se vând cu marca "made in America". Reîntoarcerea în Europa a modelelor culturale, așa modificate cum apar, este efectul logic al eurocentrismului, al imperialismului cultural european. Metaforic vorbind, este efectul de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pp. 169-195. 146 Vezi Susan Bordo, ,,Material Girl: The Effacements of Postmodern Culture", în Cathy Schwichtenberg (ed.), op.cit., pp. 265-290, pentru o discuție detaliată asupra "materialității" corpului, a anulării sale și a impactului asupra femeilor care își modifică trupul după iconurile preferate. 147 Robert Miklitsch, From Hegel to Madonna (Towards a General Economy of Commodity Fetishism), New York, State University of New York Press, 1998, pp. 99-140, pentru o excelentă analiză a Madonnei ca "fetișism produs pe scară largă", ca teren economic și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și prelucrare a semnelor) poate și trebuie să contribuie la evitarea distrugerii naturii și asasinării culturilor; * parafrazîndu-l pe Louis Prieto (1975) pentru care opera de artă este o imagine (eikon) a spațiului și timpului, putem afirma că semiotica este un "icon" al spațiului și timpului nostru (mai ales prin ultimele sale dezvoltări regionale: semiotica mass-media, semiotica cinematografului, semiotica publicității etc.), în care dimensiunea epistemologică, socio-culturală și praxiologică se articulează inextricabil". Breșa semiotică (coupure sémiotique) este evenimentul fondator al subiectivității și deci
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
locul unui referent care îl afectează direct (girueta mișcată de vînt, urma pașilor imprimată pe sol etc.). Legisemnul iconic atribuie unei calități caracterul de generalitate (de la o figură geometrică, cercul caracterizat prin "circularitate" la un model sau arhetip: Père Goriot, "icon" al părintelui devotat). Legisemnul indicial rematic indică posibilitatea de a fi realmente afectat de obiect, exemplul canonic fiind pronumele demonstrativ, așa cum se va incorpora în fiecare replică particulară. Legisemnul indicial dicent este un semn convențional (legi-semn) cu o actualizare specifică
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
asumarea unei perspective feminine politice și activiste la abordarea problemei discriminării rasiale, cyberfeminismul se etalează ca o mișcare dinamică și tensională, adesea divergentă. Diverse modele corporal-identitare și actanțiale ale acestui tip de feminism sunt analizate: emblema cyborgului la Donna Haraway, iconul țesătoarei la Sadie Plant, paradigma subiectului nomadic la Rosi Braidotti sau tropul zeiței la Elaine Ghraham. În același timp, sunt expuse criticile din interiorul cyberfeminismului, în special critica de tip Judith Squires. O atenție specială este acordată modului ambivalent de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
scop reconfigurator, prin recombinarea și hibridizarea trupului sau în scop fuzionar, prin interfațare și potențare senzorial-perceptivă. Acestor accepții li se adaugă posibilele finalități ale controlului și ale exercitării puterii, efecte pe care le vom urmări mai jos. O perspectivă asupra iconului cyborgic poate într-adevăr asocia fenomenologia și mecanologia, întrucât umanul și tehnologicul intră în corespondență atât structurală, cât și funcțională în cadrul acestuia. În sens structural, reconstruirea în mod cibernetic a trupului uman este cel mai adesea echivalată cu înlocuirea elementelor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
computaționale, se presupune că elementul mașinal se subiectivează sau se încrucișează cu modele ale subiectivității. Spațiul tehnologic virtual este configurat de negocierile și de interacțiunile dintre utilizator și obiectul digital, ultimul reacționând în mod activ la comenzile primului, precum un icon de pe desktopul computerului răspunde la mișcările și la acțiunile utilizatorului. Mai mult, obiectele de la interfața ordinatorului sunt „prietenoase” (termen aplicabil designului intuitiv al interfețeiă, angajate în medierea dintre reificare și procesualitate subiectivă și producând sisteme hibride, subiectiv-obiective, jumătate subiect, jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
începând cu anul 1992 la Muzeul de Artă Contemporană din Lausanne sau „Foreign Body/Corps étranger”, din 1995, de la Whitney Museum. Exemplele pot continua pentru a sugera diversitatea și multitudinea expresiilor relației dintre imaginea virtuală și corporalitate. Raportul reversibil dintre iconul cibernetic și trup este complex, de la simularea avatarică a corpului reconfigurabil în sens deopotrivă tehnologic și postmodern la cyborgizarea individului și la mutația transgenică. Prin medierea interfeței computaționale, subiectivitatea și corporalitatea se imagine/ază, ajungând până la performările postobiect care mizează
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
simțurilor în spațio-temporalitatea medială. În al doilea rând, doresc să surprindă relația paradoxală dintre interesul crescând pentru corporalitatea viscerală și preocuparea pentru aparenta dematerializare a acestei corporalități în imaginea digitală. Joncțiunea dintre materialitatea trupului, deopotrivă naturală și artificializată și imaterialitatea iconului produce apariția corpului-imagine, un hibrid care fie poate fi distribuit în rețea în mod global și instant, fie poate fi locuit în mod imersiv, senzorial și interactiv, fie poate fi performat. De asemenea, acești artiști încearcă să facă „nevăzutul” vizibil
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
operațiile-performances „La Ré-Incarnation de Sainte Orlan”, apropriindu-și imaginile religioase ale madonei și sfinților, în timp ce recurge și la imaginarul mitologic și la istoria artei. Artista apelează la tehnlogia computerului pentru a-și sintetiza propriul chip într-un model care mixează șapte iconuri de frumusețe feminină, create de artiști de-a lungul istoriei artei. De pildă, în 1993, își efectuează a șaptea intervenție chirurgicală la New York, „Omniprésence”, un implant siliconic în ambele extremități ale frunții pentru a intra în interfață cu chipul (androgină
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lungul istoriei artei. De pildă, în 1993, își efectuează a șaptea intervenție chirurgicală la New York, „Omniprésence”, un implant siliconic în ambele extremități ale frunții pentru a intra în interfață cu chipul (androgină al Mona Lisei lui Leonardo Da Vinci. Acest icon este ales nu numai datorită standardului de frumusețe atribuit, ci și faptului că este considerat un autoportret feminin al artistului. În același timp, operația este transmisă prin satelit și Internet la Centrul Georges Pompidou din Paris, la Galeria Sandra Gering
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a corpului uman ca imagine și ca proces de expunere, ca integritate a identității. Raportul dintre chipul uman, respectiv feminin, și personalitate se continuă în relaționarea dintre reconstrucția tehnologică și intenția artistică. Artista scoate la iveală modul în care un icon cultural nu are valoare și înțeles universale, ci diferă în funcție de context: de la imaginea madonei cu pruncul (iconul maternitățiiă la imaginea actriței Marilyn Monroe (simbolul vizual al străluciriiă sau la imaginea mereu în schimbare a cântăreței Madonna. Iconul își schimbă înțelesul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
uman, respectiv feminin, și personalitate se continuă în relaționarea dintre reconstrucția tehnologică și intenția artistică. Artista scoate la iveală modul în care un icon cultural nu are valoare și înțeles universale, ci diferă în funcție de context: de la imaginea madonei cu pruncul (iconul maternitățiiă la imaginea actriței Marilyn Monroe (simbolul vizual al străluciriiă sau la imaginea mereu în schimbare a cântăreței Madonna. Iconul își schimbă înțelesul și funcționarea în raport cu contextul istoric și geografic, cu practicile privirii și cu dimensiunile puterii. Parafrazându-l pe
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în care un icon cultural nu are valoare și înțeles universale, ci diferă în funcție de context: de la imaginea madonei cu pruncul (iconul maternitățiiă la imaginea actriței Marilyn Monroe (simbolul vizual al străluciriiă sau la imaginea mereu în schimbare a cântăreței Madonna. Iconul își schimbă înțelesul și funcționarea în raport cu contextul istoric și geografic, cu practicile privirii și cu dimensiunile puterii. Parafrazându-l pe Foucault, se poate considera că trupul/chipul artistei este autodocilizat, autoreglat să corespundă anumitor tipare culturale. În același timp, în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
decorului făcute din propriul sânge și tehnologia digitală. Doctorul, fotograful și videograful poartă haine cu înfățișare religioasă, iar ceasurile de perete indică timpii diferiți specifici zonelor în care performanța este receptată. Mitologia și ideologia se întâlnesc, împreunându-și simbolurile și iconurile. Artista mizează pe actul alegerii, pe împotrivirea la presiunea socială care obligă femeia să se înfrumusețeze în mod artificial și alterează scopul însuși al chirurgiei cosmetice. Arta sa se îndreaptă împotriva legilor divine, ale naturii sau ale societății, ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ideal simulat de computer, ci și îndreptat împotriva referințelor istorice ale artei, construite în mod ideologic și social. În același timp, demontează clișee ale feminismului, prezentându-se ca une homme („o bărbat”Ă și un femme („un femeie”Ă. Dacă iconurile culturii de masă, precum Michael Jackson sau Pamela Anderson, apelează la chirurgia cosmetică pentru „înfrumusețare” și obținere de sex-appeal, Orlan recurge la operațiile plastice în scopul desfiderii privirilor masculine și al ideologiilor dominante care dictează standardele de frumusețe. Iconurile feminine
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]