486 matches
-
fără tendințe, dar etică și etnică”, O. este o tribună a mișcării iconariste, după cum rezultă dintr-un articol publicat de Mircea Streinul în „Iconar”: „În 1932 am pus bazele împreună cu George Drumur, Gh. Antonovici și Neculai Pavel unui grup literar Iconar [...] am început în revistele «Orion», «Pana literară», «Crai nou», «Plai» și «Flanc» o campanie vehementă împotriva adercilor de orice fel”. Rubricile principale sunt „Pajiști și constelații”, „Atitudini și verdicte”, „Curier ultim”. Predispoziția polemică alunecă nu de puține ori spre poziții
ORION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]
-
PANA LITERARĂ, revistă apărută într-un singur număr la Rădăuți în iunie 1933. Subintitulată „Publicație lunară de critică, literatură și polemică”, P.l. aparține grupării de la „Iconar”. Director este Ionel Crețianu, iar redactori - Gh. Tudose, Teofil Lianu, Mircea Streinul, secretar de redacție fiind Filaret Ozar. Articolul-program ( În loc de cuvânt) anunță în termeni radicali „măreața campanie de exterminare a câtorva cuiburi de viciați, cari, în neputința tragică de-a
PANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288645_a_289974]
-
Activitatea de „arheologie literară” s-a concretizat și printr-o bogată publicistică, în care se remarcă preocuparea constantă pentru literatura bucovineană. Colaborează la „Convorbiri literare” (e redactor din 1998), „Dacia literară”, „Cronica”, „Timpul”, „Revista română”, „Steaua”, „Bucovina literară”, „Familia română”, „Iconar”, „Analele Bucovinei”, „Biblioteca și cercetarea” ș.a. Mai semnează Liviu P. Morariu, Olivian Radovici. Volumul Frânturi de cultură bucovineană (1997) include studii despre Leca Morariu - conturând un „profil artistic al călătorului”, al cărturarului preocupat de folclor, al profesorului și al cercetătorului
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
o mai exactă apreciere a activității lui Ov. S. Crohmălniceanu, Marin Sorescu, Augustin Buzura sau spre aducerea în actualitate a unor scriitori ca Brutus Coste, L. M. Arcade, Al. Vona, Aron Cotruș, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Mircea Streinul (și mișcarea de la revista „Iconar”), Petru Dumitriu, Ilie Constantin, D. Țepeneag ș.a., scoțându-se la lumină texte inedite de Pamfil Șeicaru (Vulpea roșie), Mircea Eliade, Grigore Popa (Jurnalul metafizic), I. D. Sârbu ș.a. Mai colaborează I. Negoițescu, Mircea Popa, Ioan Es. Pop, Constantin Novac, Ioana Drăgan
JURNALUL LITERAR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
Tristan Tzara e o „glorie de music-hall”, iar proza unor E. M. Remarque, Roland Dorgelès, Ernst Glaeser constituie un simplu document. Gustă în schimb cu delicii „periodul direct și brutal, cuvântul gras și vegetal” al lui Dosoftei, tehnica primitivă, parcă aparținând iconarilor populari, din Crăișorul lui Liviu Rebreanu, iar în Alecu Ruset din Zodia Cancerului de Mihail Sadoveanu vede un „beizade Hamlet”. Cronicile la Joc secund și Lauda somnului, dintre cele mai avizate în epocă, dau măsura deschiderii spre marea poezie. Ion
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
de mâine”), Mediaș („Lanuri”), Cluj („Societatea de mâine”, „Revista mea”, „Gând românesc”, „Tribuna”), Târgu Jiu („Gorjanul”), București („Zorile”, „Universul literar”, „Prepoem”, „Timocul”, „Convorbiri literare”, „Buna Vestire”, „Porunca vremii”, mai susținut scriind la „Sfarmă-Piatră”). O vreme a lucrat la Cernăuți, la „Iconar”. Activa, din 1936, în cenaclul „Altarul cărții”, devenit Asociația Scriitorilor Români din Banat, aflându-se, în ciuda unei chinuitoare boli de piept, printre animatorii vieții culturale lugojene. Volumele Simfonia rustică (1935), Cântece de seară (1936), Cântarea dragostei (1937), Prăstă deal la
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
-se în SUA. S-a stins după o suferință îndelungată. În țară, a colaborat, iscălind cu inițiale, cu prescurtări ale numelui sau cu pseudonimul Șerban Barițiu, la foile vâlcene „Oltul”, „Bobi de mărgean”, „Însemnări”, unde a fost și redactor, „Litere”, „Iconar”, „Buna Vestire”, „Revista funcționarilor publici”, „Vremea” ș.a. Reîncepe să scrie în exil, la publicațiile „Drum” (Mankato, Minnesota), „Libertatea” (New York), uneori folosind semnăturile Aron Grămadă sau Silviu Turdeanu; de asemenea, este prezent în câteva numere ale revistei „Mele” (Honolulu). În 1981
BALANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
bazaconia generației de ultimă oră” ( a se vedea „Poeți tineri bucovineni”, în „Viața românească” XXX nr.5, mai 1938, pp.69‐74 și „Viața literară” nr.102 din 2‐ 16 februarie 1929, p.1 și 2). Celor care, atunci (în „Iconar.”) se ridicaseră „să apere cu cât mai multă vigoare, problema noastră a tiner ilor”, împotriva „trecuților cu tâmple ninse și idei defuncte”, avea să le răspundă după 70 de ani de la acea întâmplare, un critic literar român, Lucian Raicu, care
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
firida“. Impasul era total, așa că am renunțat să ne mai preocupăm de asta și am luat-o cu toții, agale, spre parcare. „De unde ne cunoaștem?“ - l-am Întrebat pe Pătruț. El m-a privit scurt cu o pereche de ochi de iconar rus din secolul al XVI-lea și mi-a răspuns: „Am fost și eu profesor În Teleorman, ne-am mai Întâlnit pe la Inspectoratul județean“. Așa era. Mi-am amintit aproape instantaneu unde, când și În ce postură Îl mai văzusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
m-am întors de-acolo, în fundul sufletului meu strălucea Divinitatea. Doi ani de zile am pictat în transă numai icoane. Ecourile, reverberațiile picturii noas tre bisericești, toate nostalgiile mele răscolite îmi călău zeau fără oprire pensula. — Pictai în stilul meșterilor iconari? — Nu, făceam icoane abstracte. De aceea m-am temut ca la vernisaj să nu fiu greșit înțeleasă, iar tablourile mele 117 ROMÂNIA LĂUNTRICĂ să nu pară vizitatorilor un sacrilegiu. Dar nu a fost așa. Oamenii au simțit că doream să
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
dintre cei mai mari poeți pe care-i cunoșteam. Îl iubeam cu toții și era prietenul nostru încă din clasele primare, când îi învățam poeziile pe dinafară. Toți rezumaserăm în caietele de "compunere" povestirile din chinuita copilărie a micului meșter zugrav iconar Grigorescu... sau minunatele descrieri din "Romînia pitorească" și toți ne amintirăm cu surâsul pe buze întîmplările pline de haz din viața istețului școlar-negustor Mogîldea. Cum?! Era cu putință oare ca acest iubit poet să moară? Nu ne venea să credem
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
m-am întors de-acolo, în fundul sufletului meu strălucea Divinitatea. Doi ani de zile am pictat în transă numai icoane. Ecourile, reverberațiile picturii noas tre bisericești, toate nostalgiile mele răscolite îmi călău zeau fără oprire pensula. — Pictai în stilul meșterilor iconari? — Nu, făceam icoane abstracte. De aceea m-am temut ca la vernisaj să nu fiu greșit înțeleasă, iar tablourile mele să nu pară vizitatorilor un sacrilegiu. Dar nu a fost așa. Oamenii au simțit că doream să creez stări de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
cu sfială înaintea lor, și eram încre dințat că și ei se uită la mine, mă așteptam să‐i aud vorbind, să‐i văd mișcându‐se ridicând mâna să mă binecuvânteze. La zece ani am intrat și eu la un iconar. Da‐era un om sucit, Dumnezeu să‐l ierte, și rar auzeai o vorbă cumsecade din gura lui. Mă punea să mătur, să‐i leagăn copilul, și când vroiam să mă uit și eu cum zugrăvește, mă lua la goană
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
explicații despre dezvoltarea artei picturale și a unor elemente de arhitectură, precum și câteva obiecte de cult din metale prețioase și broderii migălos realizate, cu înțelesul lor religios. Constatăm, că, în secolul al XVII-lea a sporit numărul meșterilor pietrari, zugravi, iconari, argintari, lemnari și că, ei se grupează în bresle puternice și răspândesc meșteșugul lor în multe părți ale țării și ale lumii. Dacă facem o ierarhie a țărilor române unde sa dezoltat cel mai mult viața artistică, constatăm că Moldova
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
un caracter liturgic, sacramental. Aureola se pune la persoanele sfinte deoarece iradiiază lumină. Pe aureola lui Iisus Hristos apare crucea, ca simbol al jertfei. În unele picturi sunt înscrise literele O W N, care înseamnă - cel ce este atemporal, veșnic. Iconarul nu-și transmite propria idee despre un obiect sau personaj, ci o descriere a ceea ce e de privit, ce a preluat de la martori, e continuat prin el și cei ce-i vor urma. Pe lângă semnificația teologică, pictura moldovenească are și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
constituind condiția SINE QUA NON a afirmării În publicistică sau În literatură. Și atunci nu trebuie să ne mai mirăm că volumul de metodică, În care V.C.N. aruncă cu noroi În revista Gândirea, În trăirism, În legionari și În literatura iconarilor, i-a apărut În 1982, adică În anul maximei terori ceaușiste. Dacă domnul Ovidiu Guleș, directorul Gazetei de Vest, ignorează acest adevăr frapant și extrem de important, trecând de partea minciunii, Înseamnă că nu-i lucru curat nici cu dumnealui. Astfel
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
154). Am lăsat intenționat la urmă pasajul cel mai murdar și cel mai condamnabil: „Este neapărat nevoie să se elucideze, de astă dată, tendința vădită spre tradiționalism și misticism, care a dus, În ultimă instanță, prin «Gândirea», «trăirism» și literatura iconarilor, la naționalism șovin și legionarism, la denaturarea și mistificarea specificului național și la un soi de «autarhie» literară” (pagina 99). Prin această frază, pe care nimeni nu v-a cerut-o, domnule Neștian, dovediți un lichelism și un zel fără
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
în culori, de fotograful Hartwig din Bârlad. Tabloul l-am cumpărat de la Tinca Vartic, care stă și azi în bojdeuca lui Creangă din Iași, mahalaua Țicăului de sus. Tinca Vartic mi-a spus că chipul acesta e făcut de un iconar - Mușnețeanu de pe o fotografie a lui Creangă. El semăna bine cu fotografia, dar nu l-a cumpărat nimene, căci arăta prea tânăr și nici ea nu prea a vrut să-l vândă. „că-i singurul odor” ce mai avea de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o primă fază, printr-o ediție anastatică (reproducerea fidelă a ediției originale), două volume însumând numerele din anul 1908 și până în 2008 va apărea în această formă, ediția integrală 354 (Constantin Coroiu). * La Rădăuți colectivul de redacție al retipăritei reviste „Iconar"(Mihai Pânzaru Bucovina) a rezolvat cu succes lipsa de la cititori a colecției din perioada anilor 1935-1938. Începând cu nr.5/1996 redacția retipărește și vechea revistă. * Pe moșia Zorleni, proprietatea M.S. Regele Carol I, la 18 octombrie 1898 s-a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
istorie capătă iz nu atât din deprindere, cât de necesitate, îmbătați de parfumul de epocă, sălășluit la bibliotecă la sala cu „Periodice", unii încercăm să demonstrăm că ceea ce s-a scris, cu mulți ani în urmă,, are încă valabilitate. Revista „Iconar" de la Rădăuți, scoasă prin anii 1935-1938 este reeditată de noul „Iconar" din ...1996. * Liga culturală, buletinul secției Bârlad Liga Culturală, buletinul secției Bârlad, apare trimestrial, editat în perioada 1910‐ 1914, în 16 pagini, la Tipografia Nouă Toriceli Slobozeanu, iar mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de parfumul de epocă, sălășluit la bibliotecă la sala cu „Periodice", unii încercăm să demonstrăm că ceea ce s-a scris, cu mulți ani în urmă,, are încă valabilitate. Revista „Iconar" de la Rădăuți, scoasă prin anii 1935-1938 este reeditată de noul „Iconar" din ...1996. * Liga culturală, buletinul secției Bârlad Liga Culturală, buletinul secției Bârlad, apare trimestrial, editat în perioada 1910‐ 1914, în 16 pagini, la Tipografia Nouă Toriceli Slobozeanu, iar mai târziu la Tipografia Neculai P. Peiu Bârlad. Apărea sub conducerea unui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
întregii sale opere. Mircea A. Diaconu "Gândirea", fără prejudecăți Profesor din 2002 la Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității din Suceava, Mircea A. Diaconu (n. 1963, Orțești, Neamț) și-a dat doctoratul în 1998 cu "Mișcarea Literară Iconar". Expert în viața și opera unor scriitori bucovineni și moldoveni tip Mircea Streinul, Creangă, Hogaș, dovadă monografiile dedicate acestora, criticul și istoricul literar sucevean a citit toată literatura interbelică și încă ceva pe deasupra. Știe tot despre poezia română modernă (vezi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
întreagă de poeme în care "pe șevalet somnolează uitate/ culorile", din moment ce autoarea preferă să asculte Chemarea profunzimilor: "Bolnave îmi sunt mâinile,/ sufocate/ de carnea flămândă a zilei/ de nesațiu de noapte// ...// Cu trufia puținătății îngenunchez/ la icoane/ și te chem iconarule/ Din lumea ta, vino!/ Învață-mă umilința/ și cum ai turnat în bronz/ icoane pentru "Clopotul Țar"/ și clopote în icoanele tale" (text inclus în Jocul cu cercuri). Chiar și într-o carte gândită și structurată, integral, ca un omagiu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
prin dinamism, ci și prin efectul ce îl poate avea în inima celui ce vede cu ochii sufletești un film religios. "Multe din icoanele Domnului Hristos trimit la chipul vreunuia dintre cei ce ar fi putut să-l inspire pe iconar într-o vreme sau alta. Distanța fundamentală dintre filmul religios și icoană este tocmai această calitate a sfințeniei numai ea detașează icoana de film. Totuși, mesajul filmului religios rămâne un mesaj viu, dinamic, eficient și nu în afară, ci înlăuntrul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
din flori al Mariei lui Ilie, despre care știm că a dat gospodari Înstăriți satului, cum este feciorul ei mai mare, Ionuț. După ce i-a murit soțul, unul care umbla prin sat și vindea iconițe, oamenii din sat zicându-i Iconarul, probabil i-a căzut cu tronc și așa s-a născut Toader, care nu mai purta numele de Țăran, ci Vodă, probabil numele acelui Iconar, pentru că al mamei lui nu avea cum să fie, aceasta păstrând numele soțului defunct. Țin
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]