486 matches
-
o mai exactă apreciere a activității lui Ov. S. Crohmălniceanu, Marin Sorescu, Augustin Buzura sau spre aducerea în actualitate a unor scriitori ca Brutus Coste, L. M. Arcade, Al. Vona, Aron Cotruș, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Mircea Streinul (și mișcarea de la revista „Iconar”), Petru Dumitriu, Ilie Constantin, D. Țepeneag ș.a., scoțându-se la lumină texte inedite de Pamfil Șeicaru (Vulpea roșie), Mircea Eliade, Grigore Popa (Jurnalul metafizic), I. D. Sârbu ș.a. Mai colaborează I. Negoițescu, Mircea Popa, Ioan Es. Pop, Constantin Novac, Ioana Drăgan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
face o nouă percheziție la domiciliul lui Nicolae Petrașcu din Sibiu, str. Niculae Bălcescu nr. 26 și se confiscă următoarele: 1. O troiță de lemn cu fotografia Moța-Marin. 2. Un mărțișor cu Sf. Arhanghel Mihail 3. Un exemplar din revista „Iconar” apărută la Cernăuți. 4. Broșura „Românismul nostru” de Alex Cantacuzino, apărută la București în 1937. 5. Un volum din „Cranii de lemn” de I. Moța, editată la editura „Totul pentru țară” din Sibiu. 6. Broșura „Trei crime” tipărită la tipografia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
70 Bucurie, vol. Vămile pustiei, în ed. cit., p. 94; Trisagion, p. 147; Ochiul, p. 170. 71 Spre exemplu, "cerul văzut de noi nu se înfățișează în icoane, întrucât el nu există în acea lume care servește drept temă pentru iconar" (Nikolai M. Tarabukin, Sensul icoanei, ed. cit., p. 172). Astfel încât în acest spațiu supradimensional "toate tânjesc după un acoperiș/ Altul decât cerescul boltei" (Imnul luceafărului de seară, p. 222). 72 Imnul întoarcerii, p. 248. 73 Luca 24, 41, 52. 74
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
al revistei „Bucovina literară”. Cea dintâi carte, Poezia de la „Gândirea”, îi apare în 1997. D., bun cunoscător al vieții culturale, literare și politice din Bucovina interbelică, elaborează două remarcabile cărți în domeniu: Mircea Streinul. Viața și opera (1998) și Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30 (1999). Acuzată în anii comunismului de iraționalism, spiritualism și misticism, mișcarea „Iconar” este examinată acum în ambianța, contextul și ideile epocii, fiind socotită un fenomen cultural care exprimă un anume spațiu cultural. Autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
culturale, literare și politice din Bucovina interbelică, elaborează două remarcabile cărți în domeniu: Mircea Streinul. Viața și opera (1998) și Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30 (1999). Acuzată în anii comunismului de iraționalism, spiritualism și misticism, mișcarea „Iconar” este examinată acum în ambianța, contextul și ideile epocii, fiind socotită un fenomen cultural care exprimă un anume spațiu cultural. Autorul argumentează că în Bucovina, care din 1775 până în 1918 fusese despărțită de țara-mamă, iconarismul dădea glas entuziasmului și speranței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
dădea glas entuziasmului și speranței unei generații revoltate, care se simțea „părăsită, dar și posesoarea unui românism pe care-l credea mai autentic”, iar în Cernăuți, oraș înstrăinat, se punea după 1918 problema recuperării identității românești. D. tratează nuanțat mișcarea „Iconar”, ca și poezia din revista cu același nume, evidențiind manifestările „preiconare” și semnalând aderențele la gândirism și la trăirism. Poezia iconarilor nu a fost, afirmă autorul, un „torent uniform”, ci s-a constituit dintr-o sumă de individualități. Alimentată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
mai autentic”, iar în Cernăuți, oraș înstrăinat, se punea după 1918 problema recuperării identității românești. D. tratează nuanțat mișcarea „Iconar”, ca și poezia din revista cu același nume, evidențiind manifestările „preiconare” și semnalând aderențele la gândirism și la trăirism. Poezia iconarilor nu a fost, afirmă autorul, un „torent uniform”, ci s-a constituit dintr-o sumă de individualități. Alimentată de valori religioase și etnice, lirica de la „Iconar” a fost, prin câțiva poeți remarcabili, una modernă, pentru că „iconarii vor descoperi specificul lirismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
același nume, evidențiind manifestările „preiconare” și semnalând aderențele la gândirism și la trăirism. Poezia iconarilor nu a fost, afirmă autorul, un „torent uniform”, ci s-a constituit dintr-o sumă de individualități. Alimentată de valori religioase și etnice, lirica de la „Iconar” a fost, prin câțiva poeți remarcabili, una modernă, pentru că „iconarii vor descoperi specificul lirismului modern, al impersonalității, nonreferențialității și cerebralizării și chiar esența limbajului poetic întemeietor, având ca izvor un eu liric nederivat, originar, integrator și obiectiv”. Cartea despre Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
și la trăirism. Poezia iconarilor nu a fost, afirmă autorul, un „torent uniform”, ci s-a constituit dintr-o sumă de individualități. Alimentată de valori religioase și etnice, lirica de la „Iconar” a fost, prin câțiva poeți remarcabili, una modernă, pentru că „iconarii vor descoperi specificul lirismului modern, al impersonalității, nonreferențialității și cerebralizării și chiar esența limbajului poetic întemeietor, având ca izvor un eu liric nederivat, originar, integrator și obiectiv”. Cartea despre Mircea Streinul examinează viața și opera scriitorului în cadrul fenomenului bucovinean interbelic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
Nicolae Manolescu că despre autorul Amintirilor din copilărie „lucruri absolut noi nu mai sunt cu putință”. SCRIERI: Poezia de la „Gândirea”, București, 1997; Mircea Streinul. Viața și opera, pref. Const. Ciopraga, Rădăuți, 1998; Instantanee critice. Din timpul iluziei, Iași, 1998; Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30, Iași, 1999; Fețele poeziei, Iași, 1999; Cezar Baltag, Brașov, 2000; Constantin Ciopraga. 85 de ani. Dosarul unei existențe, Suceava, 2001; Poezia postmodernă, Brașov, 2002; Ion Creangă. Nonconformism și gratuitate, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
9.IV.1908, Vicovu de Jos, j. Suceava - 3.X.1933, Cernăuți), poet. A absolvit Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți și Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți. Debutează în revista „Muguri” din Rădăuți (1924). Face parte din gruparea revistei „Iconar”, colaborează la „Junimea literară”, „Glasul Bucovinei”, „Răboj”, „Îndrumarea”, „Pana literară” ș.a. A mai semnat R. Ion, E. Valerian. Volumul Semne-n scuturi (1937) se bucură de atenția criticii, R. fiind considerat un talentat „înfăptuitor de poezie modernă”, un „descătușător (ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289369_a_290698]
-
Junimea literară”, „Glasul Bucovinei”, „Răboj”, „Îndrumarea”, „Pana literară” ș.a. A mai semnat R. Ion, E. Valerian. Volumul Semne-n scuturi (1937) se bucură de atenția criticii, R. fiind considerat un talentat „înfăptuitor de poezie modernă”, un „descătușător (ca și alți «iconari») al versului matern” (Perpessicius) din Bucovina. Poeme notabile sunt Preludiu și Neohaiducească, cu versuri „crude”, de o vibrantă naturalețe: „Îmi place să trăiesc ca pădureții vara, în pădure./ Cu suflet acru, necioplit și dur./ Să mă hrănesc cu ploi și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289369_a_290698]
-
în genere.” SCRIERI: Semne-n scuturi, pref. Mircea Streinul, București, 1937. Repere bibliografice: Ghedeon Coca, Tânăra mișcare literară din Bucovina, „Grai moldovenesc”, 1932, 7-8; Traian Chelariu, În memoria lui Ion Roșca, GBV, 1933, 4 168; George Drumur, „Semne-n scuturi”, „Iconar”, 1937, 2; G. Arabolu, „Semne-n scuturi”, „Festival”, 1937, 14; Perpessicius, Opere, VIII, 75-79; Satco-Pânzar, Dicționar, 195. G.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289369_a_290698]
-
un pictor de icoane, dar un traducător în limbaj artistic al conceptelor dogmatice și al învățăturilor bisericii. Prin el, arta va lua forma clasicismului în domeniul expresiei icoanei. 101 Teofan Grecul‑artist bizantin și unul dintre cei mai cunoscuți pictori iconari din Rusia. S‑a afirmat ca profesor și mentor al lui Andrei Rubliov. Puternica personalitate a lui Teofan a produs o impresie profundă asupra rușilor, care l‑au numit înțeleptul, admirându‑i atât vioi‑ ciunea minții cât și îndrăzneala stilului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cu peisaje și arbori, ceruri albastre, care înlocuiesc culorile simbolistice ale aurului și ale roșului tradiți‑ onale în icoană 106. Din această perioadă nu se poate vorbi de prea multe școli de pictură religioasă. Mulți pictori își atribuie titlul de iconari. Aceștia din urmă nu țin cont de reguli și de canoanele stricte care caracterizează icoana. Din această cauză, așa‑zișii iconari denaturează icoana introducând un aer renascentist, astfel, ea devenind un fel de icoană hibrid. 104 Simon (Pimen) Fiodorovici Usakov
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
această perioadă nu se poate vorbi de prea multe școli de pictură religioasă. Mulți pictori își atribuie titlul de iconari. Aceștia din urmă nu țin cont de reguli și de canoanele stricte care caracterizează icoana. Din această cauză, așa‑zișii iconari denaturează icoana introducând un aer renascentist, astfel, ea devenind un fel de icoană hibrid. 104 Simon (Pimen) Fiodorovici Usakov (1626‑1686) - pictor de origine rusă. 105 Parșuna - curent de origine rusă dezvoltat în două direcții: prima a subliniat principi‑ ile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Minois (1934): „Aș vrea să am asemenea poeților latini / puterea proslăvirii și geniul lor bogat / să cânt delicatețea picioarelor ce-au stat / întinse goale-n umbră sub brațe de smochini”. Începând cu poezia din Marathon (1936), poate sub influența grupării Iconar, al cărei program îl împărtășește, intimismul muzical e copleșit de vizualul iconografic, efuziunea sentimentală se condensează în contemplație. Iubitei frenetice i se substituie „o fată ca Iisus de doisprezece ani”, sunt contemplați „patriarhi biblici cu barba ca iernile / și mantii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
Zaciu, Cu cărțile, 288; Ion Prelipceanu, E. Ar. Zaharia (Zaharia Macovei), „Pagini bucovinene”, 1987, 8; Nae Antonescu, E. Ar. Zaharia, ST, 1992, 2; Satco - Pânzar, Dicționar, 248-249; Rachieru, Poeți Bucovina, 530-532; Datcu, Dicț. etnolog., II, 292; Mircea A. Diaconu, Mișcarea „Iconar”, Iași, 1999, 48, passim; Gheorghe Grigurcu, E. Ar. Zaharia vă vorbește în anul 2000 (interviu), JL, 2000, 7-8; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți (1775-2000), Cernăuți, 2000, 340-342; Grigurcu, Poezie, II, 561-572; Dicț. scriit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
feliile fripte pe plită cu nepotul la fel de înfometat ca și el, scena cu bunica de o implacabilă cruzime care-l scapă pe câinele credincios al familiei de agonia inaniției prelungite, prezența discretă a lui Moș Butu, a fraților Răzmeriță, pictori iconari, sau a domnului Muca, de o nespusă omenie (în partea întâi), a doctorului Gomoiu (în partea a doua) și (surprinzător!) a primarului, deci un om al sistemului (asta, deși, eu sunt convins, nu e, chiar pare ficțiune), din comuna de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Vlah, Israel Shaul Carmel, Ionel Știru, M. Davidsohn, G. Mosari. Acum, parcă toate drumurile duc la... Iași. Dintotdeauna există un Drum spre Centru, concretizat în "mișcări centripete ale literaților din provincie. Junimismul, născut chiar la Iași, Școala Ardeleană, eliadismul, mișcarea "Iconar", poporanismul basarabean, ardelenismul epic și etic conțin culoare locală, dar și spirit integrator general-românesc și european", cum susține Mihai Cimpoi. Să rămână întrebarea, schițată pe buzele unora, că a fost chiar un gând profetic de a continua altfel, adică prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
B. Fundoianu deduce „setea de echilibru a acestui neliniștit”. De o consistență împinsă până la refuz, complexă în articulații, analiza creației lui Dan Botta relevă o remarcabilă înzestrare îndeosebi pentru radiografia fenomenului poetic. În fine, încercări de sinteză precum Gruparea poetică „Iconar” și Literatura germană în paginile „Universului literar”, închegate în urma unor documentări laborioase și eficiente, sunt prețioase contribuții de istorie literară, în zone mai puțin umblate. SCRIERI: Atelier de istorie literară, pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1999. Ediții: Al.O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
efervescență cultural-literară”. Cele mai stringente probleme ale culturii, presei, intelectualității cernăuțene formează, de obicei, tematica editorialelor scrise de I. T. Zegrea și Ștefan Hostiuc. Valoroase sunt paginile de istorie literară și culturală, de critică și eseistică, ilustrate de Mihai Cimpoi (Iconarii între logos și istorie), Mircea Lutic (studii despre reviste literare bucovinene), Grigore C. Bostan (Intelectualul român la Cernăuți), Nicolae Bilețchi (Nuvelistica lui Ion Druță: viziune unitară și coerență compozițională), Alina Ciobanu-Tofan (Fenomenul literar basarabean între protocronism și sincronism) ș.a. În cadrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
pe gustul acesteia. Concomitent se făcea și lada de zestre a miresei. Aceasta era confecționată de meșteri artizani de aci din sat, tâmplari recunoscuți sau țigani rudari ca de-alde Jiga sau Ștefucă, cu încrustații sau pictate de recunoscuții artiști iconari Matei și fiul său Ioan ai Țimforii. În ladă se punea o parte din zestrea miresei, care în ziua nunții va fi luată odată cu mireasa și dusă la casa mirelui. Din această ladă nu puteau lipsi câteva obiecte ce reprezentau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Gherla, acum aproape 200 de ani, mai precis în 1814, într-o modestă casă de iobag, vedea lumina soarelui un copil pe care Dumnezeu îl va înzestra cu harul transpunerii chipurilor pe ziduri, pe lemn, pe sticlă. Era viitorul recunoscut iconar și pictor de biserici, Savu Moga. Acest meșter rămâne în patrimoniul național nu numai prin creațiile sale cu care a împânzit ținutul transilvan, dar are meritul de a fi crescut încă alți cățiva renumiți zugravi, pictori de icoane sau de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
un pictor de icoane, dar un traducător în limbaj artistic al conceptelor dogmatice și al învățăturilor bisericii. Prin el, arta va lua forma clasicismului în domeniul expresiei icoanei. 101 Teofan Grecul‑artist bizantin și unul dintre cei mai cunoscuți pictori iconari din Rusia. S‑a afirmat ca profesor și mentor al lui Andrei Rubliov. Puternica personalitate a lui Teofan a produs o impresie profundă asupra rușilor, care l‑au numit înțeleptul, admirându‑i atât vioi‑ ciunea minții cât și îndrăzneala stilului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]