744 matches
-
semnala câteva observații, prețioase pentru mine pe care le-am cules din recenziile ce mi s-au făcut. Când am scos volumul Întâlnirea din pământuri credeam Încă Într-o esență «eternă» a omului, eram cum se vede Într-o poziție idealistă, metafizică. Arătându-mi substratul declarat al conflictelor pe care eu le credeam «etern omenești» critica mi-a făcut un mare serviciu. Deasemenea au făcut bine criticii dojenindu-mă pentru Înclinația ce o aveam de a descrie cu precădere părțile Întunecate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui Radu Boureanu (Ă). Mentalitatea specifică poeziei e departe de a fi dispărut (Ă). Această atitudine cosmopolită, antipatriotică răbufnește cu multă putere În articolul (Ă). Calitatea În nuvelistica noastră din Contemporanul, al lui Ov.S. Crohmălniceanu (Ă). Din această concepție estetizantă, idealistă În fond, decurg greșelile tov. Crohmălniceanu. A privi astfel lucrurile Înseamnă a te găsi pe poziția esteticii burgheze Împotriva realismului socialist. (Ă). Cu sau fără intenția celui care scrie odată cu batjocorirea unor nuvele, În care se oglindește clădirea socialismului În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lumina materialismului istoric, ca și pe aceea a academicianului I.I. Meșcianinov, Erou al Muncii Socialiste, laureat al Premiului Stalin, care a continuat și dezvoltat cu succes rodnica teorie a lui Marr. Neînțelegând că vechea lingvistică burgheză și În general știința idealistă Înseamnă sterilitate, neînțelegând valoarea imensă și fecunditatea științei marxist-leniniste, Buletinul, Înfeudat concepției structuraliste a limbajului, ignorează voit Întreaga știință sovietică, Întreaga ei experiență de decenii; (Ă). Lingviștii care au scos Buletinul lingvistic trebuie să facă o cotitură hotărâtoare, să pună
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ca apa izvoarelor de munte. (Ă). Adânc emoționante - deși nu la Înălțimea posibilităților poetei, care În ultima vreme a stat oarecum mai departe de iureșul vieții - sunt versurile patetice ale Mariei Banuș În munții Georgiei (Ă). Lingvistica burgheză promovează teorii idealiste. Ea se străduie să discrediteze limba, să diminueze importanța ei, căci imperialiștii se tem de orice poate ajuta oamenii muncii să se cunoască Între ei, să Înțeleagă realitatea. (Ă). O formă destul de virulentă a lingvisticii pusă În slujba imperialismului este
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
afirmația după care condiția de bază a valorii și valabilității, a trăiniciei unei opere literare este sinceritatea. (Ă). Nu e deloc greu de descoperit că și aici rădăcina teoriei despre sinceritate se află În aceeași ideologie reacționară burgheză, În filosofia idealistă. Pe de o parte, Încurajarea neglijenței În ceea ce privește forma, pe de altă parte cultivarea poeziilor rupte de viață, dovedeau că proletcultismul și formalismul mergeau mână În mână. (Ă). Literatura noastră a Înregistrat În anii care au urmat istoricei cotituri de la 23
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Asemenea epitete revin des În cronica lui Campus: sensibilitatea «fremătătoare», poezie «profundă», imagini «emoționante», etc. Criticul vorbește chiar de o epidemie baconskyană ce ar fi izbucnit la Cluj, datorită influenței lui Baconsky. Punând astfel problema, Campus alunecă spre o explicație idealistă a individualismului unora dintre poeții clujeni, În ciuda faptului că pomenește În chip vag de existența unui teren propice unei astfel de devieri. De fapt este vorba de rămășițe a ideologiei dușmanului de clasă și În creația lui Baconsky și În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și principiului estetic); caracterul revoluționar (opus neutralității În artă, lipsei de combativitate ideologică și literaturii neangajate); umanismul socialist (opus imperialismului și capitalismului „putred”); caracterul popular (opus ermetismului, elitismului, subiectivismului, evazionismului ș.a.); viziunea r-s bazată pe filosofia materialistă (opusă celei idealiste, identificată Îndeosebi În „decadentism” și modernism - cele două fețe ale „putrefacției” culturii burgheze). Desconsiderarea, negarea finalității estetice a operei, au dus la nașterea unei literaturi autarhice, sufocată de șabloane tehnice, de constrângeri ideologice, uniformă și repetitivă În toate structurile sale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Buletinul popularizează activitatea Institutului tutelar, canalizata pe două direcții: prezentarea unor referate pe teme generale, urmate de discuții, și organizarea unor „mese rotunde” consacrate celor mai recente apariții editoriale, românești mai ales, câteodată și străine. Câteva dintre referatele dezbătute: Estetică idealista de Alexandru Bogdan, Estetică lui Croce de George Marinescu, Emoția estetică de Scarlat Struțeanu, Estetică lui Hegel de Cora Valescu. La dezbateri participa Șerban Cioculescu, Nicolae Iordache (Vl. Streinu), Pompiliu Constantinescu, Nicolae Bagdasar („student în filosofie”) și, evident, mai ales
BULETINUL INSTITUTULUI DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285939_a_287268]
-
provine sau din insuficiența generalizării, sau din inexpresivitatea concretizării, sau, și mai simplu, din aceea că scriitorul nu studiază caracterele sau nu știe să le scoată din zona abstracției și să le prefacă în indivizi cu stare civilă (...). O poziție idealistă în caracterologia literară este eliminarea contradicțiilor interioare, șablonarea etică în alb și negru, iar în cele din urmă înlăturarea completă a negrului și crearea unor ființe paradisiace întrupând perfecțiunea umană. Când am ajuns aici, am și desființat proza, cultivând genul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
istoric al unui tip literar și valabilitatea lui de-a lungul a mai multor orânduiri sociale, în sfârșit că noțiunea de «fond omenesc stabil» folosită de acad. G. Călinescu, trebuie precizată în așa fel, încât să se prevină orice interpretare idealistă de felul concepției despre eternitatea trăsăturilor moralei omului”. „Dezbaterea asupra problemei tipicului - începe G. Călinescu 20 - a luat o proporție interesantă și eu cred că e folositor acum să trecem la analize pe obiect. Mulțumesc călduros tov. Ion Mihăileanu pentru că
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rânduri din articolul Poezii de dragoste publicat de Dan Costa în paginile Almanahului literar din Cluj (nr.6), articol care m-a nemulțumit și m-a indignat. Scânteia a arătat că în acest articol precumpănesc teorii și păreri dăunătoare, teze idealiste care trebuie combătute. Aș vrea să exemplific mai larg această apreciere referindu-mă mai ales la tonul și limbajul lui Dan Costa, care trădează pozițiile sale cosmopolite, retrograde. Pe un ton ironic și pretențios, cu un dispreț de-a dreptul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ÎI.1863, Iași - 2.XII.1908, București), prozator, dramaturg și traducător. A urmat liceul la București, unde a absolvit și Facultatea de Drept. A publicat schițe, nuvele, prelucrări și traduceri în „Convorbiri literare”, „Peleșul”, „Ateneul român”, „România liberă”, „Epoca”, „Revista idealista” ș.a. A. e un analist, prozele lui din volumele Foc de paie (1896) și Marieta și alte nuvele (1912) vădind o nuanțata pătrundere psihologică. El are, de pildă, o bună intuiție a sufletului infantil. Umorul, în aceste povestiri, e mai
ASLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285469_a_286798]
-
Odinioară, urmată de comedii și texte de revistă. Din 1923, este membru al Societății Autorilor Dramatici Români, iar din 1941, al Societății Scriitorilor Români. A. publică versuri în revistele „Duminica”, unde, elev fiind, a debutat în 1905, apoi în „Revista idealistă”, „Viața literară”, „Convorbiri critice”, „Timpul”, „Universul literar”, „Teatrul de mâine” (Iași), „Adevărul literar și artistic”, „Lupta”, „Gazeta femeilor”. A fost redactor și cronicar teatral la revista „Rampa” (1911-1912), unde semna și Conu Leonida. Poeziile lui, fluente în versificație, conțin accente
ASLAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
a provoca o reacțiune salutară spre ideal, spre înaltele preocupări sufletești, fără de care un popor nu-și are rost în istorie și nici indivizii nu-și găsesc rost în viață. [...] Orice talent real, orice gândire dreaptă și înaltă, orice preocupare idealistă sunt chemate de noi cu căldură și vor fi primite frățește cu brațele și cu inimile deschise” (Cealaltă Renaștere). Revista avea patru pagini, care vor spori cu timpul, ajungând în 1937 la 18. Tirajul urcă până la cifra, enormă pentru acei
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
conturează figura bătrânului profesor din episodul Zi grea. Plănuia o carte de amintiri și gânduri despre teatru, Pe urmele lui Thespis. A colaborat, de-a lungul vremii, la „Revista modernă”, „Patria”, „Evenimentul”, „Alarma”, „Viața literară”, „Dreptatea”, „Sămănătorul”, „Floarea darurilor”, „Revista idealistă”, „Neamul românesc”, „Luceafărul”, „Societatea de mâine”, „Hyperion”, „Națiunea română”, „Românul”. O anume facilitate se observă în traducerile la care B. se încumetă, ceea ce nu înseamnă că încercările lui nu vădesc acuratețe și uneori chiar eleganță. S-a simțit atras de
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
în 1906, când tânărul îi este prezentat de V. Demetrius. Debutează ca prozator în 1907, în revista „Literatură și artă română”, și continuă să publice schițe și nuvele în „Convorbiri critice” (unde se bucură de prețuirea lui M. Dragomirescu), „Revista idealistă” ș.a. La cotidianul național-liberal „Prezentul”, care începuse să apară din martie 1905, este redactor și secretar de redacție. Aproape toate textele în proză ce i-au apărut în reviste sunt cuprinse în volumul Feciorul și alte nuvele (1910). De asemenea
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
corespunde egoismului, egocentrismului persoanei; bă nevoia de a oferi, mergând chiar până la sacrificiul de sine, care corespunde altruismului, deschiderii individului către ceilalți; că nevoia de a se elibera, de a fugi, de a evada, dorința de căutare sunt proprii acțiunilor idealiste; dă nevoia de a domina, de a fi ascultat de ceilalți, de a influența și de a-și impune voința celorlalți este specifică pasionalului. Din combinarea acestor pulsiuni ale supraeului cu elementele constructive ale persoanei și vieții acesteia, se pot
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În anul 1886 a început activitatea jurnalistică la gazeta „Lupta” a lui G. Panu. A colaborat, deseori sub pseudonimele Memphis, Moșu, Tel, la diverse periodice politice și literare dintre 1886 și 1918, printre care „Lupta”, „Epoca”, „Ziua”, „Cronica”, „Adevărul”, „Revista idealistă”, „Minerva”, „Înainte”. La unele a fost redactor, girant-responsabil, secretar de redacție sau prim-redactor. Scria mult, cu relativă ușurință, urmărindu-și ideile cu pasiune. Director general al teatrelor și director la Teatrul Național din București, în două rânduri, mai întâi
BACALBASA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285520_a_286849]
-
cred. Așa că (aici voi mărturisi ceva urît) la Roman, mai târziu, am mărturisit unui prieten succesele mele. Țin minte că pusesem ziua de 3 august ca ziua când i-am făcut declarație Elizei - declarație bine primită de dînsa! Această minciună idealistă de-atunci mă face să pricep bine psihologia zugrăvită de Daudet în Tartarin de Tarascon. Curios: 3 august devenise sincer pentru mine o zi plină de amintiri fericite! Dar acest "3 august" nu m-a împiedicat să mă amorezez - primul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
profundă, atât de frumoasă, atât de universal omenească. 23. Creangă este un reprezentant perfect al sufletului românesc între popoare; al sufletului moldovenesc între romîni: al sufletului țărănesc între moldoveni; al sufletului omului de munte între țăranii moldoveni. 24. Cu sentimente idealiste se poate face poezie eterată, nici-odată tragedie profundă. 25. Critica literară nu poate trăi, nu poate înfrunta vremea decât numai când este psihologică, când conține adevăruri asupra sufletului omenesc, ca și romanul sau poezia; sau când aduce teorii originale estetice
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Harlem, era singurul pasager alb. Și toată chestiunea asta - adorația, dizgrația, pericolul de-a leșina când juisa. La acest punct, povestind asta, Începea să-și pipăie baza păroasă a gâtului. Clinic! În același timp, de regulă, avea o relație foarte idealistă și rafinată cu o doamnă oarecare. Clasic! Capabil de simpatie, de sacrificiu, de iubire. Chiar de fidelitate, În felul lui de Cynara-Dowson. La momentul acela era, după cum spunea, „prins“ de brațele unei casiere de la o farmacie. Mă duc cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
doar mințind, furând, lingușind și cu capul mereu plecat sub talpa unui șef. Cei care încercau să creadă că se putea și altfel ori își luau câmpii, ori erau tratați drept rebuturi, socotiți periculoși, otrăviți de cele mai nefaste ideologii idealiste sau practicanți ai unor misterioase tehnici spiritisto-magico-secrete, venite din stranii culturi, care te ajutau să treci prin ziduri ca să-i tulburi nopțile secretarului general. Dintre toate, șantierul de construcții rămâne imaginea cea mai complexă a românului la muncă. Șantieristul român
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
duhul creștin și vor privi viața prin prisma meschină a materiei vor avea mari decepții. Biciuirile și samavolniciile de esență iudeomasono-comunistă cu care suntem loviți și azi chiar de unii slujitori sus puși ai Bisericii strămoșești care vor dărâmarea cetății idealiste a legionarului va deveni un bumerang de mari decepții pentru ei. Durerile noastre vor fi abia atunci înțelese, iar glasul sângelui pătimirilor noastre va striga de acolo, din adâncul pământului: „Nu împiedicați învierea neamului nostru creștin. Vor trece ani și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
să tresar citind într-un extras din Realités ce părere înaltă are el despre țărani. Iată ce scrie: "Cultura tradițională pe care noi o transmitem copiilor noștri, îndeosebi prin intermediul școlii, apără umanismul, cu alte cuvinte un anumit număr de valori idealiste, care nu mai au nici o legătură cu viața practică și care sânt chiar contrazise de aceasta. Ea s-a format într-o societate agrară cu o economie săracă: această societate era, în acel timp, o societate a penuriei. Cultura exalta
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
bazată pe obiectivitate, ea nu este deci capabilă să ne satisfacă nevoia noastră de valori ideale. Fiindcă oricât de turburat aș fi eu de ideea că societatea agrară, din care am venit, a generat prin penuria ei economică valori spirituale idealiste care au format o cultură cu caracter universal, n-o să cred că o să putem și că va trebui să renunțăm de-aici înainte la spiritul de sacrificiu, la eroism, la sublimarea pasiunilor, fiindcă nu mai corespund sau sânt chiar contrazise
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]