1,179 matches
-
a nu fi descoperite în timpul regimului comunist, dublate însă de comentarii și precizări adăugate în anii din urmă. E interesantă această întretăiere de voci și de priviri asupra aceluiași fapt. Tonul rememorării e dominat de un subiectivism nostalgic, amintirea devine idilică atunci cînd e vorba de copilăria petrecută într-un sat patriarhal înconjurat de dealuri cu vii din vechiul județ Rîmnicul Sărat, amară atunci cînd rememorează coșmarul anilor cincizeci și persecuțiile îndurate de familia trecută în rîndul chiaburilor, plină însă de
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13564_a_14889]
-
la Alteță Regală, al lui Thomas Mann. Și acolo e vorba de o țară mică, în prag de modernizare, fără industrie, dar cu păduri multe și cu un popor de țărani, mai degrabă primitivi, dar cu avantajul de a fi idilici și de a-și iubi conducătorii în care văd întruparea celor mai înalte virtuți ale neamului, și acolo regii sînt de națiune germană, trăind în calm edwardian, bruiat doar de bîrfa curții și de zgomotele istoriei. Și la Gabriel Badea-Păun
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13589_a_14914]
-
psihologică, dar reprezintă și o nevoie pragmatică, având la bază exigența contractului de lectură dintre publicul, care are un anumit orizont de așteptare și ziarul sau revista care au nevoie de cititori pentru a supraviețui. Publicistica interbelică promovează imaginea femeii idilice prin reviste adresate în primul rând publicului feminin, și nu numai. Din păcate, multe asemenea reviste sunt puțin cunoscute, cu toate că reprezintă o sursă de inspirație complexă pentru ceea ce a reprezentat femininul acelei perioade. O astfel de revistă este Domnița, publicațiune
Femeia idilică din interbelic by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13721_a_15046]
-
artisitica este Castelul Cantacuzino din Bușteni. Domeniul acestuia este unul dintre cele mai frumoase de pe Valea Prahovei, fiind înconjurat de brazi măreți. Fântânile arteziene, grădină amenajată în stilul parcurilor europene și grota misterioasă din fața castelului transforma zona într-un peisaj idilic. 5. Paradisul de sub pământ, așa cum mai este numită Salina Turda, îl găsiți în zona Durgau - Valea sărată din Turda. Este vizitată până și de turiști străini care nu ezită să ne laude pentru asemenea locuri frumoase. Salina Turda deține în
Top 10 destinatii mai putin cunoscute din Romania [Corola-blog/BlogPost/95966_a_97258]
-
7 Aprilie) nr. 4, telefon 490 214. OCTAVIAN NICA, MONICA DIANA MITROI „Bonjour”... Guadalupe l Amintiri de neuitat, cu plaje de vis și ritmuri de gwo-ka Guadalupe este una dintre cele mai exotice destinații, arhipelagul fiind format din șapte insule idilice. Se spune despre această destinație că poate provoca două reacții total opuse - „dragoste sau ură”. Frumusețea locurilor, ospitalitatea oamenilor, renumita bucătărie cu influențe franceze, precum și activitățile propuse determină mulți vizitatori să se îndrăgostească iremediabil de această zonă, însă, în egală
Agenda2005-44-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284379_a_285708]
-
care Solomon stă pe vârfuri, spânzurat la câțiva centimetri de sol, în timp ce viața din jur își urmează cursul într-un firesc care contrapunctează eficient abominabilul. Copiii se joacă, sclavii își văd de treburile lor, fluturii zboară, natura e calmă, serenă, idilic fundal pentru un picnic cu spânzurat. Pentru a sublinia dacă nu ipocrizia, atunci falsificarea mesajului Scripturilor pe care un responsabil cap de familie precum master Ford le predică sufletelor de pe plantația sa, acestui discurs îi este suprapus fie cântecelul stupid
Stăpâni și sclavi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2837_a_4162]
-
azi necruțător./ De nu plouă până mâine,/ Grâu nu vom avea, de pâine”. Paparudele, Caloianul, rituri de invocare a ploii, obiceiuri tradiționale, apar ca motiv cu parfum rural, ploaia torențială, seceta alcătuiesc un tablou în note campestre, cu tonuri ușor idilice, necesare, însă, pentru a sugera frumusețea, muzica perpetuă a acestei simfonii a naturii. Toamna este anunțată ca o victorie - Vine toamna!, dar și cu motivele bacoviene precum frigul, ploaia (Ploaie mocănească). Această notă e contracarată de imaginea senină, luminoasă a
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
de nemurire... Cu ele-n piept voi înainta Navigând încet spre infinit, Unde galaxii voi explora, Străbătând în spațiul nesfârșit! Cu pași neobosiți de drumuri, Traversând universul magic, În care se-ascund stranii țărmuri, Mă pierd ca-ntr-un tărâm idilic... Coborând din raiul stelelor, Frâng să port fărâme din ele, Plutind deasupra castelelor Și-apelor lucind în inele... ~ Cristina P. Korys ~ (sursă imagine: internet) Referință Bibliografică: Urcând pe culmi de nemurire / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
URCÂND PE CULMI DE NEMURIRE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383531_a_384860]
-
cu peștii lumii să o luăm înot, și-ntr-un dans al apei, pe sub felinare, să-i redăm durerii sfîntul antidot. Azi, doar vulpi cu ochiul cel de sticlă chioară ne mai vînd pe cîmpuri mierea din povești; să-nființăm, idilic, cîte-un drum și-o moară, și, cînd nu-i făină, să bem vin din cești. Referință Bibliografică: Oarba nevoie / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2221, Anul VII, 29 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș Niculescu
OARBA NEVOIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382829_a_384158]
-
reduce religia numai la asta, ce faceți atunci cu Iisus Hristos? Nu vedeți în ‘religia’ dumneavoastră și harul Domnului?” (p. 39). Urmează, în alcătuirea cosmoidului estetic, stratul ancestral: satul. Reproducem un memorabil elogiu adresat acestuia, un elogiu deloc sămănătorist, deloc idilic și idilizant, ci lucid, rațional, echilibrat, menit să-i pună în lumină statutul de garant al stabilității și continuității (al unei “etici eterne”, p. 32), dincolo de momente și ideologii contradictorii: “...satul meu de altădată e de mult în sufletul tău
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
de sub dictatură comunistă și a plonjării în universul complicat și nu o dată opresiv al libertății. Firește că, în acești mai bine de 25 de ani de la părăsirea României, anumite răni s-au cicatrizat; era inevitabil. Senectutea mă regăsește în peisajul idilic de la Bard College, unde port cu mine atât binele, cât și răul unei biografii complicate. Au fost momente în care ați simțit repulsie față de o ideologie, un om sau o țară? După ce am văzut ce poate face omul semenilor săi
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
nu și-au propus niciodată, fie și numai în domeniul teoriei, să comită acțiuni cu aceste caracteristici și de o asemenea anvergură, E posibil, i se alătură sarcastic ministrul apărării, întrucât cunoștințele stimatului coleg încă au ca referință temporală lumea idilică a bunicilor săi, de atunci, oricât de ciudat i s-ar putea părea, lucrurile s-au schimbat destul de mult, a fost o epocă de nihilism mai mult sau mai puțin liric, mai mult sau mai puțin sângeros, dar ceea ce avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Pasiunea pentru mituri pune stăpânire cu lăcomie asupra oricăror evenimente surprinzătoare sau misterioase, din cariera acelora care s-au distins cât de cât de semenii lor și inventează o legendă de care apoi atașează o credință fanatică. Este protestul romantismului idilic împotriva banalității vieții. Evenimentele legendare devin cel mai valabil pașaport al eroului către nemurire. Filosoful ironic reflectează zâmbind că Sir Walter Raleigh este întronat mai sigur în amintirea omenirii pentru că și-a întins pelerina dinaintea Reginei Fecioare pentru ca aceasta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
înălțimile cu aer rarefiat ale Hampstead-ului până în studiourile din Cheyne Walk aflat la polul opus. Își petrecuse o tinerețe liniștită la țară, iar cărțile care veneau de la biblioteca Mudie aduceau cu ele nu numai propriul lor romantism, ci și viața idilică a Londrei. Avea o adevărată pasiune pentru lectură (destul de rară la femeile de genul ei, care se interesează mai ales de autori și mai puțin de carte, de pictor mai degrabă decât de atelierul lui) și-și inventase o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
chestiuni: într-adevăr, Lucrețiu laudă meritele unei vieți naturale - se spune -, ca la început, când oamenilor le place să prânzească pe iarbă, preferând feluri de mâncare simple, cântând sau regăsind desfătările conversației cu câțiva prieteni aleși... Numai că acest tablou idilic ne prezintă umanitatea așa cum era la originile ei, cultura cum era la început, deja departe de natură! Aceste dorințe țin de lumea culturii, nu de natură... Nenaturale, bineînțeles, dar necesare? Nu: nici naturale, nici necesare: pentru că unii cunosc fericirea fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
vieții în anasamblul lor, scrie poetul îIV, 1446), pictura, sculptura, inteligența activată și perfecțiunea atinsă în progresul uman. Oare Rousseau scrie altceva atunci când schițează tabloul stării naturale înainte de a-și formula rechizitoriul împotriva civilizației? Epicurismul încearcă să regăsească această stare idilică, când oamenii se mulțumesc cu ce au și își reduc plăcerile la satisfacerea unor dorințe ușor de împlinit. Acumularea de bunuri corupe o civilizație în care oamenii doresc luxul, ceea ce e superfluu, dincolo de necesar. Atunci când vor mai mult decât e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
gândi Grădina ca un model comunitar pentru întreaga societate, iată o magistrală sinteză a tendințelor contradictorii ce-i animă pe epicurieni timp de patru secole... De fapt, spre sfârșitul acestui scurt tratat asupra afecțiunilor și acțiunilor, Diogene face un tablou idilic al timpurilor viitoare: dreptatea domnește în mod absolut, iubirea reciprocă triumfă, fortificațiile cetăților nu mai au nicio utilitate, nu mai e nevoie nici de legi, nici de obiecte concepute, gândite, elaborate împotriva semenilor - armele, de exemplu. Agricultura produce cele necesare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de ani înviază gândirea noastră matematică nu numai prin prețuitele-i lumini, dar și prin ascendentul aproape mistic al individualității lui, voi căuta să comentez portretul de pe copertă, să-l fac mai vorbitor. Un om blond, foarte blond, de blondul idilic al stelei de seară sau al urbei pe munți, în apus. O față românească, dar străveche (daco-romană) încoronată de o calviție venerabilă, semnul climatului special ai ideii. Smerenia și pacea luminoasă a acestei figuri (ceva din ortodoxia rațională a starețului
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
îi ofeream câțiva bănuți de cele mai multe ori nu de când m-am pensionat imaginea cerșetorului revine mereu în fața ochilor mei într-o noapte a venit la mine în vis și m-a condus acolo unde în locul șantierului era acum o așezare idilică de numai câteva case o liniște ca nicăieri în altă parte cu verdeață de jur împrejur și mulțime de păsări necunoscute pe care nu le pot descrie la plecare mi-a spus: nu vrei să rămâi cu mine pentru totdeauna
CERŞETORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361383_a_362712]
-
fi Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolaie Dabija ș.a., făcându-ne să îi iubim, ireversibil și necondiționat, stihul. Tot ca poeții amintiți mai sus, și buzoianul nostru a închinat versuri memorabile mamei și satului, satului din amintirile sale, fără a deveni idilic, însă și a celui contemporan, cu metehnele și dramele lui (fiii plecați la oraș ori la muncă în străinătate, depopularea, emanciparea cu orice chip...). Despre aceeași emancipare cu orice chip, dar la scară națională, sesizând corect că e vorba despre
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
nor și nici măcar o abureală de vânt nu se simte în văzduh. Pe imașuri stau oile, îngrămădite unele în altele, ca să-și facă umbră. Ciobanii, tolăniți și ei pe iarbă, la umbră, îngână o doină din fluier. Este un tablou idilic, cum este zugrăvit și în poezie: „La șipot vine copilița, Cu păr desprins, cu umeri goi, Își umple până-n ochi cofița Și fuge repede-napoi. Din ce în ce, căldura crește Și toate ramurile tac Prin aer molcom rătăcește Mireasma
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
fu mai frumoasă, p.128) sau asumându-și reflexe eminesciene, macedonskiene, bacoviene, stănesciene etc. Dragostea, chiar rememorată (L`amour est la poésie des sens, spunea Balzac), este încă poezie a simțirii și poate că de aceea se însoțește cu nostalgia idilicului, cu pastelul: Te caut în căldura poveștilor de iarnă (p.51); Am colindat apoi înverșunată/ Meleaguri de povești cu prinți și zmei (p.87); Pe poteca îngustă dintre dealuri: / Miroseai a coasă,/ Miroseam a fân...(p.70); În vatră, cărbunii
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
vreme se înscrie cu insistență și numele lui Ion Catrina, autorul unor romane de referință din literatura română contemporană. Născut la 30 august 1943, cel de-al cincilea fiu al lui Alexandru și al Teotinei Catrina a copilărit pe meleagurile idilice, legendare, încărcate de istorie și de cultură ale județului Vâlcea, în comuna Costești, unde a urmat și cursurile gimnaziale. A urmat liceul la Brașov și a absolvit la zi cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
SUFLETUL UNEI LUMI de CODRUŢA VIIŞOREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363135_a_364464]
-
a captat încă de la început atenția cititorilor și a criticilor de specialitate. Romanul constituie o adevărată revelație, un tărâm cucerit pentru satisfacția sa spirituală, unde printre meandrele destinului unor personaje s-a regăsit pe sine. Visătorul, pornit din mediul lui idilic de acasă, este contrariat de o societate ale cărei tradiții nu le poate servi. Conceput cu o structură polifonică, romanul sintetizează în eroii săi un singur destin. Autorul declanșează un mecanism ce acționează machiavelic, conturând o atmosferă ocultă în care
SUFLETUL UNEI LUMI de CODRUŢA VIIŞOREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363135_a_364464]
-
zâmbet alb și larg, specific Hollywood-ului, se pregătesc să-și ia zborul ... Și, după genericele de final ale filmului, chiar și-l iau, dispărând, uneori, pentru o veșnicie, prin cotloanele întinsei lor patrii. Iar părinții americani rămân să-și deruleze, idilic, existența, în vilișoara părintească, înlocuind cu succes frământările legate de bunăstarea odraslelor plecate în lume, cu liniștea unei partide de golf sau cu mici acțiuni umanitare, inițiate de parohia din care fac parte. Din când în când, câte un telefon
DIN SCRIERILE VEDETEI TV MARINA ALMĂŞAN: DESPRE COPII ŞI ODRASLE PE PLANETĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368376_a_369705]