566 matches
-
lingvistica textului ca hermeneutică a sensului, subliniind astfel "natura semantică a lingvisticii textului și, la rigoare, a oricărei lingvistici "descriptive""265. Această disciplină nu exclude, totuși, existența unei lingvistici ca gramatică a textului, care studiază textul ca nivel de structurare "idiomatică". Cele două discipline nu se exclud, ci interferează adeseori în plan analitic, însă ele au obiecte în principiu diferite. 5.1. Obiectul specific al lingvisticii textului ca hermeneutică a sensului îl reprezintă, așadar, planul sensului: "Problema fundamentală a unei "lingvistici
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ea nu poate ajunge sub nicio formă la rezultate arbitrare." 272 Mai mult, chiar dacă nu există o metodă general valabilă, "există o metodă adecvată de interpretare a textelor"273. În această privință, fondatorul integralismului recomandă, ca și în cazul lingvisticii "idiomatice" (dar, desigur, cu particularitățile de rigoare), "metoda comutării": "În orice analiză lingvistică se pleacă, implicit sau explicit, de la funcția care a fost deja înțeleasă anterior și se stabilește apoi cum se exprimă această funcție în limba respectivă și cum se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
analizabile/interpretabile. În consecință, integralismul lingvistic nu numai că nu exclude, dar oferă premise fertile pentru o abordare semantică fertilă a "discursului repetat" în calitatea lui de categorie a lingvisticii elocuționale. 7.2. Mai complicată pare sarcina elaborării unei lingvistici "idiomatice" a discursului repetat, care ar trebui să-și asume o serie de obiective: delimitarea "conținutului" caracteristic "discursului repetat" în planul limbilor; elaborarea unui cadru conceptual (metalimbaj și principii) care să descrie specificul semantic al unităților "discursului repetat" (în special al
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
limbilor; elaborarea unui cadru conceptual (metalimbaj și principii) care să descrie specificul semantic al unităților "discursului repetat" (în special al textemelor) în raport cu unitățile din "tehnica liberă" a vorbirii; identificarea, clasificarea și descrierea tipurilor de "structuri" ale "discursului repetat" în plan "idiomatic". 7.2.1. Dificultatea de a duce la bun sfârșit asemenea sarcini rezidă, printre altele, în faptul că planul "idiomatic" al "discursului repetat" reprezintă domeniul în care restricțiile semantice coșeriene s-au manifestat cu cea mai mare fermitate. Astfel, toate
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textemelor) în raport cu unitățile din "tehnica liberă" a vorbirii; identificarea, clasificarea și descrierea tipurilor de "structuri" ale "discursului repetat" în plan "idiomatic". 7.2.1. Dificultatea de a duce la bun sfârșit asemenea sarcini rezidă, printre altele, în faptul că planul "idiomatic" al "discursului repetat" reprezintă domeniul în care restricțiile semantice coșeriene s-au manifestat cu cea mai mare fermitate. Astfel, toate distincțiile semnalate la punctul 7.0. au avut tocmai scopul de a exclude unele dintre categoriile respective din sfera lexematicii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
De exemplu, faptul că elementele "discursului repetat" nu sunt "analizabile" nu înseamnă că ele ar fi întru totul opace, ci doar că nu pot fi analizabile după metodologia lingvisticii structurale. Însă semantica structurală (lexematica) nu e singura formă de semantică "idiomatică" și, de aceea, ea nu poate fi identificată fără rest cu întregul studiu al "conținutului" unei limbi. Totodată, acest lucru nu înseamnă că unitățile "discursului repetat" ar fi lipsite de orice tip de raport cu unitățile lexicului și că, prin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un statut "extralingvistic"; unele dintre ele (acelea caracteristice "discursului repetat") constituie "fapte de limbă". Un textem precum la nuit tous les chats sont gris nu reprezintă o doar "idee" (figurată) caracteristică doar comunității franceze, ci, în egală măsură, un fapt idiomatic, dar și "idiomatic" ("istoric"), caracteristic limbii franceze. Or, existența acestor configurații (asociative) idiomatice - cu sau fără ghilimele - constituie un fenomen îndeajuns de relevant pentru a susține pe baza lui necesitatea unei semantici configuraționale, care, alături de semantica structurală, să studieze organizarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unele dintre ele (acelea caracteristice "discursului repetat") constituie "fapte de limbă". Un textem precum la nuit tous les chats sont gris nu reprezintă o doar "idee" (figurată) caracteristică doar comunității franceze, ci, în egală măsură, un fapt idiomatic, dar și "idiomatic" ("istoric"), caracteristic limbii franceze. Or, existența acestor configurații (asociative) idiomatice - cu sau fără ghilimele - constituie un fenomen îndeajuns de relevant pentru a susține pe baza lui necesitatea unei semantici configuraționale, care, alături de semantica structurală, să studieze organizarea semantică a unei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
limbă". Un textem precum la nuit tous les chats sont gris nu reprezintă o doar "idee" (figurată) caracteristică doar comunității franceze, ci, în egală măsură, un fapt idiomatic, dar și "idiomatic" ("istoric"), caracteristic limbii franceze. Or, existența acestor configurații (asociative) idiomatice - cu sau fără ghilimele - constituie un fenomen îndeajuns de relevant pentru a susține pe baza lui necesitatea unei semantici configuraționale, care, alături de semantica structurală, să studieze organizarea semantică a unei limbi "istorice". 7.3. Celor două tipuri de semantică a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a textemelor din perspectiva lingvisticii elocuționale; obiectivele cercetării vor consta aici în definirea (din punct de vedere preponderent semantic) a textemelor și în clasificarea lor. În capitolul IV, vom ilustra propunerea noastră de semantică configurativă, concepută ca parte a lingvisticii "idiomatice", prin analiza a două cazuri concludente. Adoptând perspectiva lingvisticii textului, capitolul V va propune o taxonomie a operațiilor textual-discursive și va urmări reinserția textemelor caragialiene în discursul public actual. Ultimul capitol al cărții va încerca să aproximeze o poetică a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sale în calitate de categorii universale, caracteristice vorbirii în general. Chiar dacă majoritatea exemplelor pe care le vom oferi de-a lungul acestui capitolul au fost preluate din limba română, nu ne propunem deocamdată să identificăm particularitățile "discursului repetat" la nivelul acestei tradiții "idiomatice". Cu atât mai puțin ne propunem ca, pe baza exemplelor românești, să elaborăm un fel de "teorie a textemelor limbii române", care ar presupune o confuzie flagrantă nu doar între planul elocuțional și cel "idiomatic" al vorbirii, dar și între
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
repetat" la nivelul acestei tradiții "idiomatice". Cu atât mai puțin ne propunem ca, pe baza exemplelor românești, să elaborăm un fel de "teorie a textemelor limbii române", care ar presupune o confuzie flagrantă nu doar între planul elocuțional și cel "idiomatic" al vorbirii, dar și între teoria și descrierea lingvistică. De altfel, cel care a clarificat lucrurile în această privință a fost chiar Eugeniu Coșeriu, care, în studiul său menit să fundamenteze o "lingvistică a vorbirii", scria următoarele rânduri: "o lingvistică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
antrenează numeroase aspecte semantice), ci dintr-unul de ordin "pragmatic" (i.e. textual-discursiv), constând în faptul însuși al "repetării" sale. E adevărat că, așa cum vom arăta în continuare, anumite unități (textuale) ale "discursului repetat" ajung să fie adoptate uneori drept unități "idiomatice" de către o întreagă tradiție lingvistică; sau că, alteori, din rațiuni tehnice (absența "atestărilor" istorice), momentul prim al creației "discursului" care va ajunge să fie "repetat" în/de către tradiția "idiomatică" respectivă nu poate fi stabilit cu precizie. Însă aceste conjuncturi nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textuale) ale "discursului repetat" ajung să fie adoptate uneori drept unități "idiomatice" de către o întreagă tradiție lingvistică; sau că, alteori, din rațiuni tehnice (absența "atestărilor" istorice), momentul prim al creației "discursului" care va ajunge să fie "repetat" în/de către tradiția "idiomatică" respectivă nu poate fi stabilit cu precizie. Însă aceste conjuncturi nu anulează faptul originar al apariției "discursului repetat" printr-un proces de natură textual-discursivă (ca "discurs"). Pe de altă parte, chiar dacă se localizează în planul textual-discursiv, "discursul repetat" rămâne, prin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la un examen", vom fi în mod automat tentați să asociem oiștea cu "răspunsul greșit", iar gardul cu "examenul"316. 2.1.3. Aceste două proprietăți - valoarea metaforică și caracterul (de)compozabil - fac ca, din punct de vedere semantic, expresiile idiomatice verbale, care ocupă o mare parte din sfera "sintagmelor stereotipe" delimitate de către Coșeriu, să fie mai apropiate de texteme (mai exact, de proverbe) decât de celelalte unități ale "discursului repetat" cu caracter "sintagmatic" (precum lungă cât o zi de post
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dacă factorul semantic e îndejuns de puternic pentru a schimba încadrarea acestor unități, dat fiind că, indiferent dacă înclinăm către sintaxă sau către semantică, decizia noastră pare deopotrivă de arbitrară. 2.1.3.1. Totuși, în sprijinul încadrării anumitor expresii idiomatice verbale în tipul III (al textemelor) pledează alte două argumente, de ordin sintactic, nu doar semantic. Primul dintre acestea vizează faptul că unele "structuri stereotipe" sunt construcții care depășesc nu doar nivelul sintagmei, ci chiar și pe acela al propoziției
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
că, în ultimă instanță, chiar și aceste fraze ar putea fi contrase în anumite "sintagme" (a bate șaua spre a atrage atenția iepei sau a bate fierul înainte de răcirea lui), însă acest procedeu le-ar anula tocmai semnificația lor specifică (idiomatică). Prin urmare, construcțiile amintite trebuie considerate drept texteme și tratate ca atare. 2.1.3.2. Pe de altă parte, expresiile idiomatice amintite manifestă o serie de afinități sintactico-funcționale cu o anumită clasă de proverbe al căror statut textemic nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
iepei sau a bate fierul înainte de răcirea lui), însă acest procedeu le-ar anula tocmai semnificația lor specifică (idiomatică). Prin urmare, construcțiile amintite trebuie considerate drept texteme și tratate ca atare. 2.1.3.2. Pe de altă parte, expresiile idiomatice amintite manifestă o serie de afinități sintactico-funcționale cu o anumită clasă de proverbe al căror statut textemic nu poate fi pus la îndoială. În principiu, conform clasificării coșeriene, diferența dintre "sintagmele stereotipe" verbale și "locuțiuni" (proverbe cu rol de textem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semantic - poziția subiectului. Este vorba despre proverbele formulate într-o manieră imperativă (de obicei la forma negativă): Nu lăsa pe mâine ce poți face azi, Nu da vrabia din mână pentru cioara de pe gard etc. Ca și în cazul expresiilor idiomatice, subiectul acestor proverbe, inclus în deicticul "tu", poate fi orice nominal animat uman. 2.1.3.3. Afinitățile dintre cele două tipuri de construcții se observă mai ales în procesul integrării lor discursive. Dacă proverbele cu subiect "ocupat" se pot
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
construcții se observă mai ales în procesul integrării lor discursive. Dacă proverbele cu subiect "ocupat" se pot integra într-un text fără ca această operație să angajeze modificări de natură morfosintactică, proverbele cu subiect "liber" presupun, la fel ca și expresiile idiomatice, flexiunea verbului în raport cu specificul subiectului și cu circumstanțele enunțării: a) "Sintagme stereotipe" (≠ "texteme", cf. Coșeriu): a da cu oiștea-n gard → Ion a dat cu oiștea-n gard [+ Flex] b) Proverbe cu subiect "liber" (= "texteme", cf. Coșeriu): Nu lăsa pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
multe ori la apă → Ți-am spus că urciorul nu merge de multe ori la apă [-Flex]/ I-am spus lui Ion că urciorul nu merge de multe ori la apă [-Flex] Prin urmare, din punct de vedere sintactico-semantic, expresiile idiomatice verbale cu conținut "dual" sunt mult mai apropiate de proverbe (tipul III) decât de restul "sintagmelor stereotipe" (tipul II), iar criteriul sintactic nu constituie un impediment suficient de puternic pentru a departaja cele două forme ale discursului repetat. De aceea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de proverbe (tipul III) decât de restul "sintagmelor stereotipe" (tipul II), iar criteriul sintactic nu constituie un impediment suficient de puternic pentru a departaja cele două forme ale discursului repetat. De aceea, în cele ce urmează vom plasa și expresiile idiomatice cu conținut "dual" în categoria textemelor și le vom analiza ca atare. 2.1.3.4. Singura problemă care mai rămâne în acest caz vizează trasarea unei frontiere cât mai precise între texteme (tipul III, inclusiv expresiile idiomatice realocate aici
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și expresiile idiomatice cu conținut "dual" în categoria textemelor și le vom analiza ca atare. 2.1.3.4. Singura problemă care mai rămâne în acest caz vizează trasarea unei frontiere cât mai precise între texteme (tipul III, inclusiv expresiile idiomatice realocate aici) și "sintagmele stereotipe" care rămân mai departe în tipul II. E de așteptat ca, datorită complexității lor, textemele (tipul III) să alcătuiască cea mai vastă categorie a "discursului repetat"; dar, dacă multe dintre expresiile idiomatice sunt, de fapt
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
III, inclusiv expresiile idiomatice realocate aici) și "sintagmele stereotipe" care rămân mai departe în tipul II. E de așteptat ca, datorită complexității lor, textemele (tipul III) să alcătuiască cea mai vastă categorie a "discursului repetat"; dar, dacă multe dintre expresiile idiomatice sunt, de fapt, texteme, nu cumva riscăm ca prin aceasta să desființăm pur și simplu categoria "sintagmelor stereotipe"? O asemenea temere este, totuși, nejustificată, deoarece în clasa "sintagmelor stereotipe" rămân, pe de o parte, numeroase comparații gramaticalizate (de tipul lungă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
din punct de vedere strict gramatical, transformări de factura celor din ultimul exemplu nu sunt imposibile, ele sunt blocate, sub raport semantic, de valoarea eventivă a textemelor - v. infra, 5.1.) 2.2.1. Lăsând acum la o parte expresiile idiomatice, putem afirma cu certitudine că nucleul textemelor îl constituie proverbele și "citatele celebre", pe care, de altfel, Coșeriu însuși le menționează în taxonomia sa. În privința încadrării, proverbele nu ridică probleme deosebite; dimpotrivă, ele ar putea fi considerate drept realizări "prototipice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]