623 matches
-
te urca in pomi, nu te duce in locuri înalte si nu calatori departe de casa. Superstițiile spun ca cei care fac acest lucru ar trebui sa poarte pelin la brâu sau in sân, pentru a se proteja de mania Ielelor. Rusaliile sunt zâne ale apelor, astfel ca nu este bine sa înoți sau sa te speli. Teama pe care au inspirat-o aceste fapturi in popor a luat forma unor superstiții si obiceiuri de Rusalii ce nu vor fi uitate
RUSALII. Tradiții și obiceiuri de Rusalii by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101065_a_102357]
-
al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chirita în provinție" 2. B.P.Hașdeu - "Razvan și Vidra" 3. Al.Davila- "Vlaicu-Voda" 4. I.L.Caragiale - "O scrisoare pierdută" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. T.Musatescu - "Titanic vals" 7. C.Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venetian", la alegere 8. L.Blaga - "Meșterul Manole" 9. M.Sebastian - "Steaua fără nume" 10. M.Sorescu - "Răceala" ll. T.Mazilu- "Prostii sub clar de luna" Bibliografie Istoria teatrului universal - Ovidiu Drâmba Istoria culturii și civilizației - Ovidiu Drâmba
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chiriță în provincie" 2. B.P. Hașdeu - "Răzvan și Vidra" 3. Al. Davila - "Vlaicu-Voda" 4. I.L. Caragiale - "O scrisoare pierdută" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. Ț. Musatescu - "Titanic vals" 7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venețian", la alegere 8. L. Blaga - "Meșterul Manole" 9. M. Sebastian - "Steaua fără nume" 10. M. Sorescu - "Răceală" 11. Ț. Mazilu - "Prostii sub clar de luna" Bibliografie Istoria teatrului universal - Ovidiu Drâmba Istoria culturii și civilizației - Ovidiu Drâmba
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chirita în provinție" 2. B.P.Hasdeu - "Razvan și Vidra" 3. Al.Davila- "Vlaicu-Voda" 4. I.L.Caragiale - "O scrisoare pierduta" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. T.Musatescu - "Titanic vals" 7. C.Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venetian", la alegere 8. L.Blaga - "Meșterul Manole" 9. M.Sebastian - "Steaua fără nume" 10. M.Sorescu - "Răceala" ll. T.Mazilu- "Prostii sub clar de luna" Bibliografie Istoria teatrului universal - Ovidiu Drâmba Istoria culturii și civilizației - Ovidiu Drâmba
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
teoretice. 10. Diversificarea genului comic în primele decenii ale secolului XX: Tudor Mușatescu, G. Ciprian, Al. Kiritzescu. 11. Teatrul lui Mihail Sebastian - între comedia lirică și pragmatismul societății interbelice. 12. Eroi exponențiali în dramaturgia lui Camil Petrescu ("Ultima oră", "Jocul ielelor", "Suflete tari"). 13. Dimensiunea filosofico-poetică a pieselor lui Lucian Blaga ("Meșterul Manole", "Anton Pann" etc.) 14. Teatrul ca parabolă a existenței umane - de la D.R. Popescu la Marin Sorescu. 15. "Comedia umană" în teatrul postbelic: de la Teodor Mazilu ("Proștii sub clar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Dramaturgia - specii ale genului dramatic: comedia, drama. ... ● Concepte operaționale asociate: structura discursului dramatic (act, scenă, tablou, conflict, intrigă, relațiile temporale și spațiale, dialogul, monologul); personajele operei dramatice (tipologii, tehnici de caracterizare); ● Conținuturi: - O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale; - Jocul ielelor de Camil Petrescu. Notă: Componenta Limba și literatura română din structura probei de concurs va fi dimensionată pe două module: ● redactarea unui eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ în care să se aplice conceptele operaționale enumerate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chiriță în provinție" 2. B.P. Hașdeu - "Răzvan și Vidra" 3. Al. Davila - "Vlaicu-Voda" 4. I.L. Caragiale - "O scrisoare pierdută" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. Ț. Musatescu - "Titanic vals" 7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venețian", la alegere 8. L. Blaga - "Meșterul Manole" 9. M. Sebastian - "Steaua fără nume" 10. M. Sorescu - "Răceală" 11. Ț. Mazilu - "Prostii sub clar de luna" Bibliografie Istoria teatrului universal - Ovidiu Drâmba Istoria culturii și civilizației - Ovidiu Drâmba
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
unor fecioare zănatice, cu mare forță de seducție și cu puteri magice, cumulând atributele Nimfelor, Naiadelor, Driadelor, întrucâtva și a Sirenelor. Se sugerează ca ar fi posibil ca in trecut să fi fost preotesele unei zeități dacice. Se crede că ielele apar mai ales noaptea la lumina lunii, în hore, în locuri retrase (poieni, silvestre, iazuri, maluri de râuri, răscruci, vetre părăsite sau chiar în văzduh), dansând goale, mai rar cu veștmânt de zale, sau înfășurate în văluri transparente și cu
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
iar atunci pedepsesc pe culpabil pocindu-l, după ce l-au adormit cu cântecul și cu vîrtejul horei jucate în jurul acestuia de 3 ori. În această ipostază, au similitudini cu fecioarele Erinyes din mitologia greacă. Unele descântece le portretizează așa: Adesea „Ielele beau apă de prin fântâni și oricine va bea după dânsele, îl pocesc”. După caracteristicile globale mai frecvente, Ielele sunt nemuritoare, frumoase, acorporale, voluptoase și seducătoare, excelente dansatoare și cântărețe corale; își poartă despletit părul lung și se îmbracă în
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
acestuia de 3 ori. În această ipostază, au similitudini cu fecioarele Erinyes din mitologia greacă. Unele descântece le portretizează așa: Adesea „Ielele beau apă de prin fântâni și oricine va bea după dânsele, îl pocesc”. După caracteristicile globale mai frecvente, Ielele sunt nemuritoare, frumoase, acorporale, voluptoase și seducătoare, excelente dansatoare și cântărețe corale; își poartă despletit părul lung și se îmbracă în veșminte vaporoase de mătase ori in, de obicei translucide sau chiar străvezii; invizibile ziua, pot fi văzute noaptea, cu
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
variabilă de la o zonă folclorică la alta; astfel, Dimitrie Cantemir le numea cu unul dintre epitete, "Frumoasele", simplificându-le funcția mitologică la domeniul erotic și considerându-le deci niște „Nimfe ale aerului, îndrăgostite cel mai des de tinerii frumoși” Mitul Ielelor este de origine incertă. Etimologiile speculate de mulți folcloriști sunt oarecum fanteziste, întrucât "Iele" nu este un nume, ci pronumele personal, la persoana a treia, plural, feminin "ele" (sinonim în alte regiuni cu "Dânsele"); numele lor, real tainic și inaccesibil
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
dintre epitete, "Frumoasele", simplificându-le funcția mitologică la domeniul erotic și considerându-le deci niște „Nimfe ale aerului, îndrăgostite cel mai des de tinerii frumoși” Mitul Ielelor este de origine incertă. Etimologiile speculate de mulți folcloriști sunt oarecum fanteziste, întrucât "Iele" nu este un nume, ci pronumele personal, la persoana a treia, plural, feminin "ele" (sinonim în alte regiuni cu "Dânsele"); numele lor, real tainic și inaccesibil, este înlocuit cu simboluri atributive clasificate, de obicei, în 2 categorii: Evitând cunoașterea numelui
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
ci pronumele personal, la persoana a treia, plural, feminin "ele" (sinonim în alte regiuni cu "Dânsele"); numele lor, real tainic și inaccesibil, este înlocuit cu simboluri atributive clasificate, de obicei, în 2 categorii: Evitând cunoașterea numelui categorial, de tagmă, al "Ielelor", folclorul înregistrează totuși unele nume individuale: Ana, Bugiana, Dumernica, Foiofia, Lacargia, Lemnica, Liodiana, Magdalina, Oana, Ogrișteana, Păscuța, Roșia, Rudeana, Ruja, Ruxanda, Simioana, Sandălina, Tiranda, Todosia, Trandafira.
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
ai pus În iesle de țurțuri Topite-n semințe, clipirile, Or creste-n petale de gînduri. ÎN ABSENTA-MI De mă vei colinda la poarta serilor Oi pune drugul ostenit să-ți spună Că mi-am făcut culcuș În horă ielelor Să-ți dănțuiesc În fota de străbuna. De mă vei caută pe ulicioare M-oi face umbră liliacului bătrîn Ti-oi da să-mi gusti obrazul de răcoare Cu buze-ngenuncheate, de păgîn. Ori de mă vei strigă peste ulcele De
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
baterie. Apărută și pe discul „Evergreens” (1993). În concertele necenzurate din anii '70, melodia era însoțită de un recitativ: <poem>"Rămasă-n lumea ei, durerea a zămislit găuri adânci" În care bufniți, lilieci și greieri se hărțuiesc cu spiriduși și iele." Și-n râsul spaimei toți torceau în somnul nopții," Din caierul de vise neomenești," Poveștile nebune de vechi patimi barbare" Și de măcel de sate și de băut de sânge."</poem> Compusă în 1973-1974 de Nicolae Covaci, pe versuri de
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
care le calcă un tabu declarat (de exemplu, intrarea neîngăduita pe un teritoriu controlat de zâne), pedeapsa curentă fiind orbirea. Zânele rele sunt uneori bătrâne, urâte, uscățive, alteori tinere, ispititoare, dar sadice față de oamenii îndrăzneți. Acestea sunt adesea confundate cu Ielele, insă prin contaminare, căci sunt divinități structural și atributiv diferite. Categoria zânelor bune este luată în seamă de Dimitrie Cantemir: "Zână, cuvânt pe care l-ai putea bănui că provine din numele Dianei. Totuși rareori ei" [românii/moldovenii] "o numesc
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
pentru amor. Sub titlul de "Basme" s-au adunat o serie de poezii narative cu subiecte felurite, în care miraculosul joacă un rol însemnat, chiar dacă sunt amestecate și personagii istorice. Cele mai cunoscute din acestea sunt: "O noapte la morminte", - "Ielele" - "Mihnea și Baba", a cărui dezvoltare nu e destul de lămurită, dar cuprinde versuri frumoase și acel blestem foarte important în literatura noastră, care - ca și Grui Sânger, de Vasile Alecsandri - se poate pune alături de modelele de imprecațiuni din literaturile străine
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
cel mai vizionat film românesc al tuturor timpurilor. Ciuleandra este un film psihologic, considerat de către criticul de film Grid Modorcea: „Cred că Ciuleandra este singurul nostru film psihologic, de calibru camilpetrescian, asociind remarcabil, la nivelul subconștientului, jocul „Ciuleandra" cu „Jocul ielelor”. În 1985, în timpul filmărilor la "Noi, cei din linia întâi" (1986), Nicolaescu a adus distrugeri grave Mănăstirii Văcărești, fiind manevrate tancuri și folosite petarde și aruncătoare de flăcări în incinta mănăstirii. Un raport al Muzeului de Istorie și Artă al
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
este un personaj fictiv din seria Harry Potter de J. K. Rowling. Este studentă la Academya Beauxbatons în Franța și este selectată ca campion în Turnirul celor trei vrăjitori. Mama ei este fiica unei Iele(Veela în engleză) din această cauză Fleur și sora ei mai mică Gabrielle Delacour, au părul blond-argintiu, ochii albaștrii, arată bine și abilitatea de a seduce oamenii. În timpul Turnirului, este neprietenoasă. În timpul celei de-a doua probe din Turnir , ea
Fleur Delacour () [Corola-website/Science/315636_a_316965]
-
reușind să finiseze opere cât să umple două camere ale unui muzeu... Lucrările lui Constantin Milea Sandu au o tentă arhaica și în același timp modernă, amintind oarecum de sculpturile lui Brâncuși și de tablourile lui Tuculescu. Titlurile sunt poetice: "Ielele", " Coloana Soarelui de Vis" etc. Prinși de grijile cotidiene ale tranziției intelectualii ignoră aproape în totalitate acest straniu muzeu, plin de lucrări inspirate din spiritualitatea strămoșilor lor nu prea depărtați în timp. La rândul lor, instituțiile culturale, centrale și locale
Constantin Milea Sandu () [Corola-website/Science/310867_a_312196]
-
realizări: au fost invitați să cânte alături de Europe și Scorpions și au avut turnee în multe orașe din Europa și SUA. Anul 2007 e marcat de trupa Compact prin lansarea unui dublu album Compact live ce conține 19 piese: Regele ielelor, O noapte si o zi, Stai cu mine, Fata din vis, Mi-e tare dor de tine, Cantec pentru prieteni, Carare peste timp, compuse de Paul Ciuci și înregistrate într-un concert desfășurat la Teatrul Național București în 2006. Anul
Compact B () [Corola-website/Science/302935_a_304264]
-
Schröter și, eventual, paternitatea lui Auguste Böhmer (primul copil al nou căsătoritei, scriitoarei Caroline Böhmer), această viață nu era nici nobilă nici liniștită. Din producția literară a anilor petrecuți la Weimar sunt de menționat baladele "Der Fischer" („Pescarul”), "Erlkönig" („Regele ielelor”), poemele "Wanderers Nachtlied" („Cântecul nocturn al drumețului”), "Gesang der Geister über dem Wasser" („Cântecul nălucilor deasupra apelor”) precum și drama "Iphigenie auf Tauris" („Ifigenia în Taurida”). Această fructuoasă perioada din viața sa luă sfârșit când Goethe, spre stupefacția tuturor, părăsi Weimarul
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
Românească. La două zile, la conacul boierului Vâlcu poposește Mărgelatu care-l găsește pe boier mor. Mărgelatu, dar și Agia (care aflase de uciderea boierului Vâlcu), pornesc în urmărirea lui Troianoff. Încolțit, acesta împinge trăsura într-o baltă din Valea Ielelor, apoi se întoarce cu Agatha la București. Personajul cu masca de argint apare iarăși, încercând să-l ia ostatic pe agentul diplomatic turc Fuad „în numele Frăției”. Acesta din urmă se apără și reușește să-l rănească la mână pe atentator
Masca de argint () [Corola-website/Science/316010_a_317339]
-
îndeplinit de ceata călușarilor traduce o necesitate omenească, oferă simbolic explicații coerente la anumite aspecte ale vieții individuale și sociale. Obiceiul călușarilor are un rol esențial în desfășurarea normală a vieții din comunitate. El sustrage și protejează comunitatea împotriva agresiunii ielelor, făcând din acestea o amenințare transcendenta și întotdeauna prezentă, care pretinde să fie domolită prin rituri corespunzătoare. În Săptămâna Rusaliilor oamenii nu au voie să lucreze la câmp sau cu animale, sunt interzise spălatul, curățenia, cusutul, sacrificatul păsărilor, urcatul în
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
să fie domolită prin rituri corespunzătoare. În Săptămâna Rusaliilor oamenii nu au voie să lucreze la câmp sau cu animale, sunt interzise spălatul, curățenia, cusutul, sacrificatul păsărilor, urcatul în copac sau de a pătrunde și poposi, în timpul nopții, pe teritoriul Ielelor (păduri, câmpuri, grote, pe malul apelor). Nerespectând aceste interdicții impuse de "iele" oamenii sunt „luați din căluș”. Călușarii prin jocul lor apără comunitatea și atunci când este nevoie să vindece și sa repare relele pricinuite oamenilor de forța nefastă a ielelor
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]