1,278 matches
-
și intensitatea unor acte predelincvente comise în școală și în afara ei); rolul socializării profesionale exercitate de către grupul profesional: efecte exercitate de către grupul de apartenență (prieteni, colegi, „gașcă”) și modalități de petrecere a timpului liber. Aceste variabile au fost grupate și ierarhizate în funcție de trei niveluri explicative intermediare: nivelul situației social-economice și culturale a tânărului deviant și a familiei acestuia; nivelul de interdependență a disfuncțiilor activităților educative și eșecurilor socializării; nivelul de intensitate și forma abaterilor de la normele de conviețuire socială și a
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Cele mai clare dovezi au fost aduse de Evelyn Ng, C. Bereiter, „Three Levels of Goal Orientation in Learning”, The Journal of Learning Sciences, 1 (3-4), 1991, pp. 243-271. Superioritatea studiului este dată de faptul că autorii au reușit să ierarhizeze cele trei tipuri de scopuri prezentate în text și să dovedească „devierea practică” a instruirii prin faptul că studenții/elevii acordă prioritate acelor hoops jumpings pe care designerii nici măcar nu le sesizează. Altfel spus, înainte de orice, ei sunt preocupați să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost condus de N.Ceaușescu. Procentele înregistrate în cadrul fiecărei cotări sunt prezentate în tabelul de mai jos: Din punctajele obținute prin însumarea valorilor negative acordate de intervievați fiecărei caracteristici enunțate reiese că respingerea respectivelor practici ale regimului comunist se ierarhizează conform reprezentării de mai jos: Cum și de ce acest exil al consecințelor interzicerii avorturilor din memoria socială, când în raportul numeric al celor două categorii menționate femeile decedate în urma adoptării Decretului nr. 770/1966 sunt mai numeroase decât victimele „luptei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de către diverși autori se bazează pe conceptul de activitate sau ocupație. Orice activitate umană are la bază o componentă motivațională, o structură (auto)organizată și un scop bine stabilit, în raport cu care se autoreglează. Activitatea presupune o înlănțuire sau un sistem ierarhizat de acțiuni care, la rândul lor, cuprind operații prin intermediul cărora are loc transformarea obiectelor materiale și/sau a informațiilor sau ansamblurilor informaționale în scopul ameliorării sau dezvoltării capacității individuale de adaptare și integrare în contextul relațiilor sociale sau comunitare a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a numărului lor, se poate prezenta un top trei, astfel: 1. viruși (85% dintre organizațiile studiate); 2. abuzul de accesare a rețelelor din interiorul organizațiilor (78%); 3. furtul de laptopuri (55%). Atacurile care au provocat și pierderi financiare se pot ierarhiza astfel: 1. viruși (318 cazuri); 2. furtul de laptopuri (222 de cazuri); 3. abuzul de accesare a rețelelor din interiorul organizațiilor (189 de cazuri). Valoarea pierderilor financiare din 2002, înregistrate de către firmele studiate, pe tipuri de atacuri, este astfel structurată
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ale materialului supus intuiției”, „identic lui însuși, materialul intuit organizează în spiritele normale o bază identică, ceea ce face posibilă existența istoriei artei ca disciplină științifică, cu cerințe specifice și metode proprii”. Istoria literară e definită astfel drept „știința care degajează, ierarhizează și interpretează valorile literare”. Odată ce stabilește că ea are a se ocupa de operă ca rezultat al unei „elaborări spirituale care se cere urmărită în toate etapele sale și în toate elementele puse la contribuție”, autorul cursului ajunge să o
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
vagă asupra posibilului lor acțional: nu pot formula toate posibilitățile de acțiune incluse în acesta; nu reușesc să facă o evaluare completă, discriminatorie a soluțiilor alternative pe care au reușit să le identifice și, în consecință, nu reușesc să le ierarhizeze cu claritate în funcție de eficiența lor. Viața socială se bazează încă, în foarte mare măsură, pe cunoștințele oferite de cunoașterea comună, practică, structural limitată. Cunoștințele de tip științific sunt încă într-o foarte mică măsură disponibile. Iată cum formulau March și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a o adopta, el trebuie să o evalueze: să determine dacă ea rezolvă sau nu respectiva problemă, să identifice posibilele consecințe secundare ale ei. Dacă este în fața mai multor soluții alternative, el trebuie să le evalueze pentru a le putea ierarhiza într-o ordine a preferințelor, de la cea mai bună la cea mai slabă. Alegerea finală va fi făcută pe baza unei asemenea ierarhizări. Pentru evaluarea soluțiilor este nevoie de mai multe operații distincte: a) Determinarea criteriilor de evaluare. Presupunem că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
costului. „Mersul pe jos” poate fi bun din punctul de vedere al costului și atractivității, tolerabil din cel al timpului, dar inacceptabil în raport cu comoditatea (am foarte multe bagaje). d) Ierarhizarea soluțiilor alternative. Pe baza evaluării soluțiilor respective, ele pot fi ierarhizate, formulând o ordine de preferințe. Să presupunem că aceasta ar fi: taxiul, autobuzul, mersul pe jos. 4. Faza decizională: alegerea unei soluții (decizia). Având o mulțime de soluții ierarhizate din punctul de vedere al valorii lor, o voi selecta pe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Ierarhizarea soluțiilor alternative. Pe baza evaluării soluțiilor respective, ele pot fi ierarhizate, formulând o ordine de preferințe. Să presupunem că aceasta ar fi: taxiul, autobuzul, mersul pe jos. 4. Faza decizională: alegerea unei soluții (decizia). Având o mulțime de soluții ierarhizate din punctul de vedere al valorii lor, o voi selecta pe cea care pare cea mai bună din punctul de vedere al multiplelor criterii luate în considerare. 5. Faza postdecizională. Soluția aleasă (decizia) este transpusă în practică; se acționează în vederea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Completitudinea evaluării soluțiilor alternative. Se presupune că subiectul deține toate criteriile de evaluare, ierarhizate clar în funcție de importanța lor; că el dispune sau poate obține toate cunoștințele teoretice și empirice necesare evaluării soluțiilor și că va fi deci capabil să le ierarhizeze într-o modalitate clară. Lipsa unor criterii sau cunoștințe suprimă automat garanția selectării soluției celei mai bune. 2. Universul este strict determinist. Prima presupoziție se referă la completitudinea cunoștințelor. Cea de-a doua este de ordin ontologic. Universul în care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
principial complet predictibil. Există situații în care se utilizează o variantă simplificată a procesului de decizie cert de acest tip. În loc de a se formula mai întâi toate soluțiile posibile, de a se evalua fiecare în parte și de a se ierarhiza pentru a fi identificată soluția cea mai bună, se pot utiliza tehnici de formulare directă a celei mai bune soluții. Este cazul metodelor de programare liniară sau a metodei drumului critic. Săpresupunem că trebuie să vizitez 10 orașe. Problema mea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
analitic de decizie se concentrează tocmai asupra acestui aspect. Găsim adesea formulată ideea că valorile sunt incomensurabile (în principiu, sau deocamdată, lucru mai puțin important pentru acest tip de critică), neexistând nici o procedură obiectivă acceptabilă de a le compara și ierarhiza. În practică, ierarhizarea criteriilor (a valorilor) este lăsată să fie realizată de către decidenți, cu mijloacele intuiției lor (Steinbruner, 1976). Un al doilea argument se referă la identificarea unor paradoxuri ale agregării preferințelor, formulate în teoriile logico-matematice ale deciziei. Este cazul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
deacceptabilitate relativ laxe care nu presupun neapărat optimalitatea. Ele indică doar dacă o soluție este satisfăcătoare. Prin aplicarea acestor criterii pot fi mai degrabă respinse soluțiile insatisfăcătoare decât să se stabilească gradul de adecvare și, pe această bază, să se ierarhizeze soluțiile satisfăcătoare. Peste limita satisfăcătorului (și ea vag, incert definită), o soluție devine acceptabilă. Procesul decizional nu este aici orientat spre căutarea unei soluții cât mai bune. După cum se poate observa, strategia satisfăcătorului reprezintă un proces simplificat, prescurtat de decizie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comune, dacă nu chiar în mod principial, după cum sugerează o serie de teorii (Păun, 1980). Dacă criteriile de evaluare nu pot fi agregate într-o ierarhie clară, decidentul, chiar dacă ar deține cunoștințe complete despre alternative, nu ar putea să le ierarhizeze cu claritate. În al doilea rând, instabilizarea ierarhizărilor alternativelor provine din lipsa de coerență a cunoștințelor incerte. În consecință, imaginea cognitivă tinde să ia forma unei mulțimi nestructurate de argumente pro și contra asociate cu soluțiile concurente, argumente care nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al geniului în ideologiile de tip totalitar și chiar mitologia „specialistului” în societatea actuală. Criterii mascate de alegere aleatorie. Adesea, decidentul se află în situația dificilă de a alege dintr-un set de alternative care, din cauza incertitudinii, nu pot fi ierarhizate cu claritate. După cum am argumentat mai înainte, în aceastăsituație, recursul la un criteriu aleatoriu de alegere nu reprezintă un comportament irațional. Un criteriu aleatoriu deschis asumă caracterul absolut al incertitudinii, imposibilitatea discriminării între alternative, caracterul ireductibil al incertitudinii. Întâmplarea este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
noilor alternative: este vorba despre intervenția asupra comportamentului. Pentru a remedia problemele atenționale ale pacienților, aceștia sunt ajutați să revadă într-o manieră mai selectivă informația, concentrându-se în special asupra unui element oarecare al situației - ceea ce le permite să ierarhizeze informațiile... Această selecție permite diminuarea supraactivării proceselor de prelucrare a informației, deci diminuarea răspunsului comportamental tensionat. Intervenție asupra comportamentului Evitare și expunere Atitudinea de evitare a situației fobogene induce tuturor pacienților un sentiment de eșec și o teamă crescândă la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
însoțită de soțul său, de sora sa sau de către o prietenă. Angoasa pare să se amplifice la ideea de a se afla fără apărare în situațiile de care îi este teamă, situații din care nu poate scăpa. Situațiile au fost ierarhizate cu ajutorul unui termometru al temerilor gradat de la 0 la 100, în funcție de procentul de anxietate atribuit de către pacient fiecărei situații. Tabel 2. Termometrul temerilor doamnei S. Situații legate de faptul că nu poate să se salveze % anxietate Să lucreze la casa
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
negativ: Funcționarul - Sunt dezamăgit că nu sunteți de acord să-mi acordați această jumătate de zi de concediu, dar vă mulțumesc că mi-ați ascultat cererea. Sarcini de îndeplinit Participanții trebuie să pregătească o listă de cereri care să fie ierarhizate în funcție de dificultatea lor de la 0 la 100. In timpul săptămânii, ei trebuie să formuleze cereri de dificultate inferioare cifrei 30 și să pregătească o cerere cu o dificultate cuprinsă între 30 și 60 pentru ședința următoare. Feedback Feedback-ul este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ședinței și în care pacienților li se cere să facă comentarii în legătură cu ședința. Sedința 5: să formuleze o cerere în viața de zi cu zi Trecerea în revistă a sarcinilor Animatorul se asigură că fiecare pacient a pregătit o listă ierarhizată de cereri, a căror dificultate să acopere întreaga scală de la 0 la 100. Acesta întreabă pe fiecare pacient în legătură cu cererile formulate. Jocuri de rol: să se formuleze cereri cu dificultate cuprinsă între 30 și 60 Jocul de rol reprezintă ocazia
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în camera sa; - aveți un loc de muncă care nu corespunde pregătirii dumneavoastră profesionale; - soțul dumneavoastră nu are niciodată inițiative pentru a organiza concediul; - soția lasă în mod regulat rezervorul mașinii dumneavoastră gol. Sarcini de îndeplinit Participanții pregătesc o listă ierarhizată de critici cu valori de la 0 la 100. Ei se antrenează să formuleze critici de dificultate inferioară valorii 30. Participanții pregătesc, în scris, o situație personală pe care să o exerseze în cadrul ședinței următoare. Sedințele 10 și 11: exprimarea unei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
necesare pentru a se expune și că trebuie să le dezvolte prin practici frecvente. Prima etapă Terapeutul îi cere Mariei să identifice, pornind de la auto-observațiile sale, neliniștile care au invadat-o cel mai mult în timpul săptămânii trecute și să le ierarhizeze în ordine descrescătoare (de la neliniștea cea mai puțin deranjantă la neliniștea cea mai deranjantă). Cele mai puternice angoase apar astfel în legătură cu posibilitatea de a nu avea bani, de a-și pierde facultățile mentale și cu ideea că fiica sa nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Terapeutul propune expuneri in vivo la situațiile nesigure. Marie începe cu situațiile mai puțin stresante și ea trebuie să-și limiteze, fără a le elimina neapărat, comportamentele obișnuite care vizează prevenirea, evitarea sau calmarea în prezența incertitudinilor. Marie identifică și ierarhizează unele situații nesigure, care prezintă cel puțin un element deranjant identificat: - să propună soțului său să iasă în oraș la un nou restaurant; - să aleagă primul fel de mâncare care o tentează cu riscul de a se păcăli; - să meargă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să constate amplificarea panicii apoi diminuarea progresivă a acesteia, până când această emoție ajunge la o intensitate tolerabilă. Organizarea de activități agreabile O competență importantă necesară pentru reglarea emoțiilor este capacitatea de a favoriza apariția de evenimente agreabile. Participanții experimentează și ierarhizează diverse activități. Doamna B. constată că, în ceea ce o privește, grădinăritul este o sursă de calm și liniște. Atunci când face fotografii ea trăiește un sentiment de bucurie. Timpul pe care și-l petrece navigând pe Internet îi permite să uite
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este la fel de eficient să expunem subiecții în prezența unui terapeut cât și să se prescrie unele ședințe de expunere cu prevenirea răspunsului ca sarcină de efectuat în intervalul dintre ședințe. Ca și în cazul expunerii in vivo, situațiile au fost ierarhizate și se începe cu cea mai puțin anxiogenă. Foa, Steketee, Turner și Fisher, 1980. Pacientul este expus în imaginație scenei celei mai angoasante însoțită de cele mai groaznice catastrofe și de consecințele acestora. Salkovskis și Westbrook, 1989. Freeston și Ladouceur
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]