7,468 matches
-
Micuța sa prietenă însă îi strecurase printre rânduri un mesaj de înțelepciune orientală - "Totul are un sfârșit!" - prin care de fapt își reafirma dragostea imposibil de împlinit în vremuri atât de ostile, precum cele ale atacului armat de la Pearl Harbor. Iertarea și-o vor acorda mai greu, mai întâi prin simple schimburi de priviri, ca abia în final o îmbrățișare tandră și reparatorie să-i readucă la armonia inițială. O armonie de neuitat, o armonie dintr-un tărâm ca de basm
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
cumperi vreo haină, caută să fie nici lungă, nici scurtă, nici groasă, nici subțire, nici scumpă, nici ieftină, ci după puterea ta". La secțiunea "Urările lui Cilibi Moise" dăm de următoarea: "Domnilor, toți anii v-am cerut în broșurile mele iertare, dacă am scris și ceva minciuni întrînsele. Estimp nu vă cer, căci am scris drept. Mă veți întreba de ce? Eu vă voi răspunde din cauza că ziua și noaptea visez drepturile confraților mei izraeliți-români". Și: "Domnilor, să mă iertați dacă v-
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
de orez care i se părea că traduc sentimentele unei femei. Fără nici o îndoială, Otoko le făcuse ea însăși pentru cel care, odinioară, îi distrusese tinerețea. Mestecînd mici înghițituri de orez, Oki simțea parcă pe limbă și între dinți savoarea iertării din partea lui Otoko. Nu, nu era iertarea, ci mai degrabă dragostea, o dragoste încă vie în inima ei.[...] Mînca buletele de orez una după alta. Erau numai potrivite din sare ca să nu fie amare și nici să nu pară prea
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
traduc sentimentele unei femei. Fără nici o îndoială, Otoko le făcuse ea însăși pentru cel care, odinioară, îi distrusese tinerețea. Mestecînd mici înghițituri de orez, Oki simțea parcă pe limbă și între dinți savoarea iertării din partea lui Otoko. Nu, nu era iertarea, ci mai degrabă dragostea, o dragoste încă vie în inima ei.[...] Mînca buletele de orez una după alta. Erau numai potrivite din sare ca să nu fie amare și nici să nu pară prea fade." (28) Kawabata nu folosește nici artificii
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
l-ar reprezenta parodiile sale. Nu vreau să-l contrazic. Dar îmi aduc aminte că nimeni altul decît chiar G. Călinescu, în capitolul consacrat poetului din Istoria literaturii, observa: "O parodie este o pastișă exagerată, ca spre a-și găsi iertarea în recunoașterea imitării". Și adaugă: "Topârceanu le numea pagini modeste de critică literară în pilde", menționînd că, uneori, poetul uita c opinie e greu de susținut", rămîne valabilă cea de a doua ipoteză. Dl. Liviu Grăsoiu nu o spune explicit
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
în dauna celeilalte. Apartenenței sale arabe îi corespunde o alta care vine din Biblie, din pămîntul pe care-l locuiește, din cetățenia israeliană. În acest pămînt al urii, nu e ușor să aplici Evanghelia, să pui în practică iubirea, pacea, iertarea și reconcilierea. Nici măcar cultura nu ajunge. Fiecare popor își formează o cultură, dar aceasta își poate crea imediat propria ei barbarie. Este nevoie de mai mult: de compasiune, de capacitatea de a converti ideile și mentalitățile, nu pentru a uita
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
ură irațională împinsă pînă la crimă - nu va dispare cînd eroina se hotărăște să abandoneze. Ciocolata își manifestă virtuțile secrete: dragostea infinită pentru semeni dăruită cu generozitate odată cu delicatesele fermecate va rodi înzecit. Unele personaje își vor găsi liniștea și iertarea în moarte, altele vor începe să trăiască cu adevărat. Pînă și protagonista - dezlegată de tainica îndatorire de a călători pentru a-și exercita harul - se va fixa întru iubire. Animați de un fierbinte tonus romantic, Juliette Binoche și Johnny Depp
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
telenovelele mai noi, aduc vorba despre asta. Confuzia între afirmarea unei femei într-o lume a bărbaților și normalizarea situației femeilor este de bună seamă convenabilă. Acel iată că se poate al telenovelelor este la fel de fals ca întreaga clovnerie a iertării nesfîrșite de care dau dovadă întotdeauna femeile bune (cînd o femeie nu știe să ierte cu bunătate astrală orice jignire sau agresiune trece cu siguranță în sectorul celor rele). Mai mult decît atît, un iată că se poate frumos regizat
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
multiple nații și stadii de dezvoltare. Oricum, imuabili pămînteni se dovedesc, o dată în plus, ființe cu rădăcini mișcătoare, spre îndurerarea multora și bucuria extremiștilor, sămînța răului de astăzi, de ieri și de mîine. Faptele talibanilor n-au nici milă, nici iertare!
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
național - constituie o elită căreia s-ar cuveni a i se acorda o atenție care să reflecte în cît mai mare măsură conștiința și respectul de sine ale unei societăți lucide, a conducerii sale prezumptiv responsabile. Pînă și sovieticii - cer iertare pentru acest blasfemic termen de comparație! - își cinsteau scriitorii, artiștii, savanții, e adevărat că, în zdrobitoarea majoritate a cazurilor, în schimbul unei adeziuni ideologice, în-tr-o manieră însă ce proba, fie și într-o zonă distorsionată, alienată, nevoia proprie oricărei civilizații de
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
să fac din lut ziua de ieri: Plămadă din făina clipelor Dospită sub ștergarul palmelor. Mă-ndemni să iau din orele de ieri: Bobii de tihnă să-i arunc, îmi ceri. Neghina s-o adun încet, cu bocet, Când pun iertare gândului pe creștet. Ca să mă ierți, mă-ndemni, și iar îmi ceri S-adorm în lunca grijilor lumești Eu, bob rămas, ce n-a-ncolțit nici ieri Când așternut-ai brazde-mpărătești. Din foi de multicel își face coajă Mai multul unei nopți
Poezii. In: Editura Destine Literare by Ana Iram () [Corola-journal/Journalistic/82_a_232]
-
în puterea de a îndura suferința, neșansa, din toate punctele de vedere. Este un personaj total această Sonia, cu paloarea ei, cu figura ștearsă și anonimă, cu o personalitate care nu se ivește decît cînd e vorba despre bunătate, toleranță, iertare. Are ceva din Varia din Livada de vișini, ea este un fac totum fără să spere că va fi altfel. Și cînd speranța se ivește, Astrov, aripile i se retează brusc. Fiecare gest o consumă pe Andreea Bibiri și lasă
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
celelalte prizoniere ca să-i poată mitui pe soldați să nu se atingă de fiica ei. Cînd nu mai are ce fura, fetița e siluită și apoi ucisă, iar E. se sinucide lăsînd în prealabil un bilet prin care își cere iertare pentru furturi. Povestea lui E. e mai greu de suportat decît chiar și descrierile ororilor din "Încăperea femeilor", pentru că un asemenea gest aproape sfînt în moralitatea lui - a cere iertare pentru săvîrșirea de furt - accentuează, prin contrast, inumanitatea soldaților. Există
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
sinucide lăsînd în prealabil un bilet prin care își cere iertare pentru furturi. Povestea lui E. e mai greu de suportat decît chiar și descrierile ororilor din "Încăperea femeilor", pentru că un asemenea gest aproape sfînt în moralitatea lui - a cere iertare pentru săvîrșirea de furt - accentuează, prin contrast, inumanitatea soldaților. Există cercetări psihologice care arată că la prea mult rău psihicul uman reacționează defensiv, blocînd perceperea răului. Dacă acest roman ar fi conținut numai scene violente, numai orori, și-ar fi
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
la fel de supărat? Oarece naivitate tot este în nostalgia lui G.C.: nu e deloc sigur, dar absolut deloc, că într-un eventual manual unic de literatură proza redactorului-șef și aceea a președintelui vor avea șansa să fie incluse. Cronicarul cere iertare pentru îndoiala sa carteziană și n-are pretenția că deține întregul adevăr cu privire la nostalgia de care suferă, indecent de public, G.C. ...scuipatul în sîn Și, dacă tot ne-am umplut mîinile de cerneala tipografică a seriei noi a Cronicii române
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
mulți concetățeni de diferite îndeletniciri, oameni cu o anumită valoare culturală, morală etc. se plîng de faptul că, pe zi ce trece, tinerii cărora abia le cresc tuleile, încep a-și îngroșa nu numai vocea, ci și - fie-ne cu iertare - obrazul. Ce se întîmplă oare? Să confunde ei, succesorii noștri, libertatea de exprimare, în sfîrșit dobîndită după o jumătate de veac de tăcere, cu pumnul în gură? Greu de crezut și imposibil de admis. Cromatica vocabularului public se îmbogățește odată cu
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
în poezie. * O ipoteză: realul ca un echilibru între memorie și așteptare. Cumpănă ce neutralizează energiile regresive și progresive care ne agită ființa. * Oportunismul ucide literatura. Dar, vai, literatura nu ucide oportunismul. * "Singurul mod de a evita răzbunarea este justiția. Iertarea creștină e un pretext pentru delăsare" (Monica Lovinescu). * "Esența Adevărului este Libertatea" (Heidegger). * Nici o valoare morală nu e mai curată decît speranța neîmplinită. * A gîndi e, într-un fel, a lenevi. A gîndi substanțial: a lenevi în profunzime. * Frumusețea e
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
era creștină, drept-credincioșii evului de mijloc cu siguranță că l-ar fi pus pe rug, înainte ori după Galileo Galilei, nu contează. Astfel încît, Papa de astăzi l-ar fi adăugat pe lista grozăviilor și cruzimilor prin care Sanctitatea Sa cerea iertare umanității întregi pentru toate relele săvîrșite de Biserica occidentală. Fapt e că mai ușor te înțelegeai cu Zeus și cu Junona cu Apollo și ceilalți, dacă îți trecea prin cap ceva nemaipomenit, nu se supăra nimeni cine în jurul cui se
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
iubea știința, iubea, de la greci, paradoxurile, nu se punea cu muritorii de rînd, care orișicît... La încheierea mileniului al doilea și la începerea celui de-al treilea, să nu uităm că nici noi, ortodocșii, nu sîntem mai prejos și că iertare s-ar cuveni să cerem și noi prezentului față de înapoierile istorice... Deși, în partea aceasta răsăriteană a lumii, n-a existat o inchiziție pe măsura Apusului. Nerămînînd totuși datori: dovada KGB-ul laic. Dar asta dură prea puțin... Totuși, în fața
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
înfruntare între Țancu și Dinu. Acesta din urmă rămăsese în viață, dar a înțeles că mai toți corturarii îl voiesc pe Țancu drept căpetenie. A doua zi a avut loc solemnitatea înscăunării lui Țancu drept voivod și obligatoria cerere de iertare a lui Dinu, care trebuia să vină tîrîș, pe coate și genunchi, înaintea stăpînului. Solemnitatea se petrecu aidoma, corturarii jurară supunere totală. Dar la scena cererii iertării, Dinu se repezi, cu un cuțit ascuns, asupra lui Țancu și-l ucise
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
a avut loc solemnitatea înscăunării lui Țancu drept voivod și obligatoria cerere de iertare a lui Dinu, care trebuia să vină tîrîș, pe coate și genunchi, înaintea stăpînului. Solemnitatea se petrecu aidoma, corturarii jurară supunere totală. Dar la scena cererii iertării, Dinu se repezi, cu un cuțit ascuns, asupra lui Țancu și-l ucise. Solomia, care se aruncă între cei doi, fu și ea ucisă fulgerător, iar Dinu luă coroana și se declară el voivod, strigînd către corturarii înmărmuriți: Dacă nu
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
familie. Un roman al destrămărilor, al micilor drame date la "remaiat", toate consumate în spațiul cam strîmt al unei bucătării de bloc, între o cafea și o porție de salată ŕ la russe. O anume "acceptare" domoală se așază, cu iertările rezervate, de obicei, unor tempi passati, peste toate întîmplările care, fără să fie de viață și de moarte, au tocit și îndrăzneala și bucuria, pînă la urmă, de-a vorbi pe șleau. De ea dă seama, ca un memento, inscripția
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11837_a_13162]
-
din oraș. Nu mai bate nimeni la porțile poemelor scrise. Lucrurile au rămas orfane fără cântecul zeului. De ce să merg ?. Am întrebat, drumul. De ce să stau ?. Am întrebat, ruinele. Demult, n-am mai aprins nimeni un foc. Pentru sine. Pentru iertare. Pentru zei. Și totuși, acesta nu e sfârșitul. Sfârșitul poate fi oricând. Citește mai mult La răscruce de vânturiDrumuri înnodatepornesc dinspre mine.Mi-e frică să merg.Mi-e frică să stau.Nu mai e nimic aici.Pustiul s-a
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
Îngeri călare, au plecatdin oraș.Nu mai bate nimenila porțile poemelor scrise.Lucrurile au rămas orfanefără cântecul zeului.De ce să merg ?. Am întrebat, drumul.De ce să stau ?. Am întrebat, ruinele.Demult, n-am mai aprins nimeniun foc. Pentru sine. Pentru iertare.Pentru zei.Și totuși, acesta nu e sfârșitul.Sfârșitul poate fi oricând.... XXVIII. ROCHIE PE MALUL APEI, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1395 din 26 octombrie 2014. Ieri, te-am văzut despletita, umblai în neștire pe malul apei
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
joacă-un dans de iele, Cu talpa goală-n bălți, râzând, de ploi, De ochii uzi de-atâtea doruri grele... * Îmi geme inima când te aud Strigându-mă cu glasul cucului. Sub munți de neputință mă ascund Și-ți cer iertare-n șoapta vântului... * Și flori am scuturat cu-a lui aripă Din liliacul ce străjuie la drum Și-un cânt de dor ce-n suflet se-nfiripă Îl împletesc cu-al său suav parfum. * Să treacă munți și văi până la
IZVOR DE IUBIRE ~ SĂ ȘTII ~ DORINȚĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382645_a_383974]