1,506 matches
-
de Ființa românească, scoasă la Paris de "Fundația Regală Carol I", de Prodromos a lui Ioan Cușa și Paul Miron, de Ethos a aceluiași Cușa și a lui Ierunca, în fine, de Limite, cea de-a doua revistă editată de Ierunca însuși. Cronicarul a avut cunoștință de cîteva din aceste reviste (posedă chiar colecția completă a revistei Mele a lui Baciu, pe altele le-a primit, cu decenii în urmă, de la editorii lor) și a recitit cu plăcere ediția critică în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
a recitit cu plăcere ediția critică în volum a Caetelor de dor datorată Miha- elei Constantinescu-Podocea și lui Nicolae Florescu. Subintitulate Metafizică și poezie, Caetele au publicat atît studii filosofice, literare, general culturale, istorice (unele, postume) de C. Amăriuței, V. Ierunca, Lucian Bădescu, M. Eliade, Al. Ciorănescu, M. Vulcănescu, Emil Turdeanu, E. Lovinescu, Pompiliu Constantinescu, traduceri (din Heidegger, bunăoară), poezii etc. Printre rubricile constante, una care o anticipează pe cea de la "Europa Liberă": Povestea vorbei. Revista își ținea cititorii la curent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
Ionescu din Cuvîntul din 1933 sau texte inedite (aici apar primele pagini din Jurnalul lui E. Lovinescu ). Răsfoind cu emoție după vreo 40 de ani Caetele, pot spune fără sfială că ele constituie un document al obsesiei românești", declară V. Ierunca în convorbirea cu Ileana Corbea reluată ca prefață la ediția de la "Jurnalul literar". Cultura cu epoleți. Așa se cheamă un articol al prozatorului Hanibal Stănciulescu din ROMÂNIA LIBERĂ (19 februarie) a cărui idee bizară este că "mania clasamentelor" sau a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
și de public și la cititori importanți, n-aș fi scris-o pe-a doua. Ori aș fi scris altceva. După Cazul Nichita Dumitru și după ce i-am cunoscut pe Ion Ioanid, pe Monica Lovinescu, pe Gabriel Liiceanu, pe Virgil Ierunca, n-am mai putut să mă-ndrept oriunde. Am simțit atunci o mare rușine și am pierdut mult din stima de sine și e un fel de a o recupera. Cred că trebuie avută în vedere și această ipoteză. Dar
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
Săraru în fruntea Teatrului Național din București e șocantă prin simbolistica implicită. Lăsând de-o parte convingerile sale comuniste, apăsat exprimate într-o publicistică rudimentară și ridicolă, în care strălucește ca o bijuterie "reportajul" în care-i prezenta pe Virgil Ierunca și Monica Lovinescu drept locuitori ai unui infern moral și material, ziarele au scris chiar săptămâna trecută că în timpul revoluției din '89 adulatorul ceaușist ar fi închis ușile teatrului pe care-l conducea pentru a nu îngădui tinerilor urmăriți de
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
florentină, Ida Ademollo, fapt care explică, într-o anumită măsură, pasiunea nepotului pentru Dante. După absolvirea liceului "Nicu Gane" din orașul natal devine student la Litere al Universității din București. Se împrietenește cu Pavel Chihaia, Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu, Virgil Ierunca, Dinu Pillat. Scrie poezie, roman și mai ales teatru. Face adaptări. Una din piesele sale este acceptată cu entuziasm de către fostul său profesor de estetică, Tudor Vianu, pentru Teatru Național. Nu se va materializa niciodată într-un spectacol, deoarece Vianu
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
din Paris. Așa fel încît puteam locui într-un hotel luxos - am locuit o lună de zile, nu mai mult - dar n-aveam ce mînca. Abia aveam bani să-mi cumpăr Viandox. Pe cine cunoșteam la Paris? Doar pe Virgil Ierunca, pe Constantin Amăriuței, care venise cu bursă, și pe Monica Lovinescu. Prima vizită pe care am făcut-o, a doua zi după sosirea la Paris, a fost la fălticeneanca Monica Lovinescu, care locuia pe Avenue de l'Opéra, la etajul
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
un text absolut uluitor, unde s-a prevăzut revoluția din mai '68, sau floréal '68. A povestit-o în numărul precedent al revistei astrologice, zi de zi, cum avea să se întîmple totul. Este un fapt uluitor. Monica este Scorpion. Ierunca este Leu. Am comparat tema astrală a Monicăi Lovinescu și tema astrală a lui Ceaușescu. Și am ajuns la concluzia că Ceaușescu e pierdut, pentru că avea un aspect foarte slab, nu mai știu, poate că era Balanță sau avea pe
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
că Ceaușescu e pierdut, pentru că avea un aspect foarte slab, nu mai știu, poate că era Balanță sau avea pe Marte prost aspectat. Am zis deci că Monica Lovinescu îl pulverizează pe Ceaușescu. Și așa a fost. Pe domnul Virgil Ierunca îl știați deja... Pe Virgil Ierunca îl cunoșteam din țară. Trebuie să povestesc aici o întîmplare de la începutul lui '48. Cu Virgil Ierunca am fost coleg de facultate și de an. L-am cunoscut la Facultatea de Litere. Era din
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
un aspect foarte slab, nu mai știu, poate că era Balanță sau avea pe Marte prost aspectat. Am zis deci că Monica Lovinescu îl pulverizează pe Ceaușescu. Și așa a fost. Pe domnul Virgil Ierunca îl știați deja... Pe Virgil Ierunca îl cunoșteam din țară. Trebuie să povestesc aici o întîmplare de la începutul lui '48. Cu Virgil Ierunca am fost coleg de facultate și de an. L-am cunoscut la Facultatea de Litere. Era din același grup cu Dinu Pillat și
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
Am zis deci că Monica Lovinescu îl pulverizează pe Ceaușescu. Și așa a fost. Pe domnul Virgil Ierunca îl știați deja... Pe Virgil Ierunca îl cunoșteam din țară. Trebuie să povestesc aici o întîmplare de la începutul lui '48. Cu Virgil Ierunca am fost coleg de facultate și de an. L-am cunoscut la Facultatea de Litere. Era din același grup cu Dinu Pillat și Geo Dumitrescu. Îl consideram un periculos anarhist (totuși nu prea periculos). Ne-am împrietenit așadar în facultate
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
fi avut ceea ce se cheamă în Franța o "însemnare de la concierge", nu ne-ar mai fi putut scoate nimeni de acolo. Așa este legislația în Franța. Așa că ducîndu-ne acolo și atacînd această casă, ca să avem unde dormi, am găsit pe Ierunca și pe alți doi prieteni, Anton și Liza Cerbu. Evident, toți trei cu trecut de partea noastră. De partea cealaltă a zidului au apărut un domn Stoichiția, un altul, Arapu și un al treilea, Coteanu. A urmat o mică încăierare
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
pînă la a exercita o insidioasă, lentă teroare: "îmi dau seama/ crăpăturile lentilei ochelarilor/ sînt drumuri lungi pe care nu le pot învinge/ într-o singură viață" (ibidem). Se impune un amestec de calm încordat și de "angoasă leneșă" (V. Ierunca): "ploaia merge înainte/ stropii mari împroașcă ferestrele/ călătoresc prin tot orașul ori numai/ pe anumite străzi/ uneori sînt atît de rari încît/ între ei încap nașteri și morți" (Poem refuzat). La rîndul său, clipa, detaliu al timpului, se vădește capabilă
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
între două focuri egal de violente, al ŤEuropei libereť și al ŤRomâniei literareť. Din acel moment cea mai perfectă coincidență de acțiune s-a stabilit între postul domnului Noël Bernard și instituția tovarășului Macovescu, elogiile grupului Monica Lovinescu și Virgil Ierunca revărsându-se asupra-i (...) cei doi trasează linia și cei de la București o pun în practică (...) totul se petrece ca și cum un fir direct leagă conducerea Uniunii de respectivul post de radio (...). Ajungem să ne întrebăm, cine este editorul ŤRomâniei literareť
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
alte cuvinte o specie sau subspecie, cum vrem s-o luăm, a scriiturii autobiografice, mult mai aproape, alături de memorii, de autobiografie decît de jurnal"), Jurnalul lui Rebreanu, Jurnalul unui cobai, de Miron Radu Paraschivescu, jurnalul de tinerețe al lui Virgil Ierunca (Trecut-au anii...), Straja dragonilor de I. Negoițescu, Troica amintirilor - Sub patru regi de Gh. Jurgea-Negrilești, Confesiuni violente de Nicolae Breban, Arhipelag interior de Virgil Nemoianu, Călătorie spre mine însămi, de Ileana Mălăncioiu, Jurnalul suedez al Gabrielei Melinescu, Jurnalul lui
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
biografic / autobiografic/memorialistic, autoportretul, antimemoriile, cartea vorbită, discursul epistolar, paraliteratura, interviurile, convorbirile, corespondența (oficială, particulară și intimă; în vol. II, cap. III impune o sobră și inteligentă implicare/ deta șare când se scrie despre corespondența dintre N. Steinhardt și Virgil Ierunca, despre Iubirile și disperările lui Cioran, despre corespondența și întrevederile parcimonioase dintre filosoful Constantin Noica și Sanda Stolojan). Ba, la același numitor comun al biograficului, istoricul literar aduce dosarul lui Ion Caraion de informator al securității. În cele 27 de
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
se poate să nu exemplific, să nu ilustrez fie și numai prin titluri. Am amintit în articolul anterior de epopeea lui Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, de jurnalele unor Mircea Zaciu, M. R. Paraschivescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, de Amintirile lui C. Argetoianu sau, pentru vremuri mai vechi, de Însemnările zilnice ale Reginei Maria. Sau de confesiunile , încă puține, ale unor oameni de stânga activi un timp în instituțiile comuniste, ca Ion Ianoși sau Paul Cornea. Mă voi
Jurnalul clandestin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2796_a_4121]
-
în toamna anului 1946 și-i câștigă simpatia până la a putea împrumuta, și el, cărți din biblioteca tatălui, cărți de poezie în special; seara își telefonau dacă nu se văzuseră, pentru a discuta și schimba informații etc. Intervenția lui Virgil Ierunca, fost coleg de an la Litere cu Dinu Pillat, amintește de întâlnirile lor la seminarul de franceză, dar și de excepția pe care o face, invitându-l, el și prietenii lui de stânga (Ierunca era marxist în anii războiului), să
Dinu Pillat by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2634_a_3959]
-
schimba informații etc. Intervenția lui Virgil Ierunca, fost coleg de an la Litere cu Dinu Pillat, amintește de întâlnirile lor la seminarul de franceză, dar și de excepția pe care o face, invitându-l, el și prietenii lui de stânga (Ierunca era marxist în anii războiului), să colaboreze la revista pe care o pregăteau, Albatros. Era o vreme în care principiile contau, și Dinu răspunde invitației cu un fragment din Jurnalul unui adolescent, deși era la fel de conștient de prăpastia care îi
Dinu Pillat by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2634_a_3959]
-
exile, memory, poetry in Romanian, philosophy, translation Moto: Și în exil și în țara regăsită de mâine poezia lui Horia Stamatu va sfinți locul și vremea împlinind sorocul spiritualității românești, harazită să dăinuie prin jertfe ciclice, prin eclipse deschizătoare. Virgil Ierunca[1] 1. Contextul unei epoci în derivă Complexitatea extraordinară a evenimentelor și situațiilor pe care umanitatea veacului XX a fost silită să le traverseze încă mai întunecă și blochează puterea noastră de analiză și reflecție. Structura esențială a valorilor lumii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
și veridic al fenomenelor, dându-le acestora (și implicit nouă, celor de azi) o realitate superioară, născută din spirt.” [22] [1] Din nefericire realitățile din Cultura (!) noastră de azi sunt încă departe de a confirma speranțele exprimate aici de Virgil Ierunca. [1] Arendt, Hannah. (2006), Originile totalitarismului.București: Humanitas, 8-9. [2]Soljenițîn, Alexandr Isaievici. (1970) Discurs rostit la decernarea Premiului Nobel. Fragment republicat (1987) în Agora. Revistă alternativă de cultură. USA, nr.1. [3] Courtois, Stéphane (2008), O noapte atât de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
ideologic luat de regim e bine cunoscut: imnurile și celelalte produse de comandă socială nu mai erau impuse, ci doar călduros "recomandate", autorii lor (care parcă se înmulțiseră, în loc să se împuțineze!) primind remunerații sporite... La Paris, prin anii '80, Virgil Ierunca mi-a spus, cu prefăcută ciudă: "Dragă Ilie Constantin, nu reușesc să găsesc nimic compromițător scris de dumneata prin colecțiile de reviste și ziare românești, deși am făcut cercetări până prin 1966... Știi, am nevoie pentru Antologia rușinii!". Nu l-am
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
fi amintit poemul arghezian Fabula fabulelor, publicat inițial în "Viața românească" din ianuarie 1955 și reluat de autor chiar în fruntea volumului Stihuri noi (1946-1955), apărut în 1957. Că poemul trebuie citit printre rânduri o dovedește republicarea lui de către Virgil Ierunca în revista pariziană din exil "România muncitoare". El problematizează tocmai deschiderea limbajului esopic. Primul înțeles se referă la situația oricărei fabule, iar în acei ani Arghezi îl traducea pe Krîlov. Al doilea înțeles, cel subversiv, se referă la condiția exprimării
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
mai grave presiuni și ingerințe. Completamente lipsită de credibilitate în ochii intelectualității, poliția politică avea o mare nevoie de "ambasadori" de acest soi care să fie capabili a racola figurile notorii ale opoziției din Apusul "putred", precum Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, în cazul în care i-ar fi convins că în patrie "lucrurile merg bine". Pentru securiști, "Noica putea juca rolul agentului de influență avînd o reputație mult prea solidă pentru a nu putea îmblînzi reticențele intelectualilor
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
arunca în prăpastie tocmai elementele culturale cele mai sănătoase și mai bine dezvoltate. Moartea Monicăi Lovinescu a repus cu acuitate problema testamentelor și-a moștenirilor. Am văzut o pleiadă de lăudători iviți din neant înălțând osanale conștiinței care, alături de Virgil Ierunca, a fost decenii în șir - nu mă sfiesc s-o afirm - un dascăl al neamului. Moartea acestui extraordinar personaj ne lasă cu o întrebare grea: cine va duce mai departe ideile din testamentul Monicăi Lovinescu? Mă gândesc, desigur, la accentul
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]