511 matches
-
ce este mai jos de iezerul Cerlenul cu toate gârlele ce sunt în dreptul acelor case. Așadar, este vorba de șase sate, cu un iezer și gârlele care sunt în acel loc, cu vama și dijma ce va ieși la acel iezer, Cerlenul. La 17 noiembrie 1502, domnul îi supune pe toți popii din satele mânăstirii Putna să asculte de acea mânăstire, și cu dare, și cu tot venitul. Îi mai dăruie mânăstirii în fiecare an, de la “ocna noastră de la Tortuș”, 150
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pește acolo, să vâneze fiare și să pască vitele mânăstirii. La 2 februarie 1503, Ștefan cel Mare dă un privilegiu, prin care se întăreau proprietățile mânăstirii Putna. Este vorba de 30 de sate, o bucată de pământ din hotarul Boiștei, iezerul Roșu (Cerlenul), seliștea lui Manea, prisaca Comarna, viile din dealul Hârlăului, popii din satele mânăstirii, pietrele de ceară din Târgul Siretului, vama cea mică de pe Suceava, la Jivcov (Vicov), gloabele din satele mânăstirii, măjile de pește, fără să plătească vamă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se poate să fi poposit Ștefan cel Mare la călugărul Daniil Sihastrul, după lupta de la Războieni, mânăstire căruia domnul îi dăruia la 21 ianuarie 1472 două măji de pește, pe care le puteau aduce călugării de la Chilia “sau [de] la iezere, sau [de] oriunde în țara noastră”. Carele cu pește erau scutite de vamă. Între 26 mai și 15 septembrie 1488, era zidită biserica cu hramul “Sfântul și slăvitul mucenic, purtător de biruință, Gheorghe”. În timp ce se ridica biserica, Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vinde; sau iarăși unde vor cumpăra, ori marfă vie ori moartă: sau boi, sau ialovițe, sau berbeci, sau cai, sau iepe, sau iarăși orice fel de marfă: sau fiare, sau jderi, sau helgii”, să nu plătească vamă în târguri, la iezere, la Nistru, la Cetatea Albă, la Chilia sau la Dunăre, fiind scutiți de vamă, fie la vămile vândute, fie la cele nevândute. În document se arată că satul este al mitropolitului chir Tarasie. La 15 octombrie 1488, domnul cumpără de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în care avea loc tranzacția, în aceași zi, în fața aceluiași sfat domnesc, erau dăruite proprietățile achiziționate. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, a dăruit balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele de ceară din Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat sălașe de țigani, un tătar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai dat alte 13 privilegii, după care ritmul daniilor scade dramatic. Se poate spune că domnul a continuat aceași politică față de biserică, pe care au dus-o și înaintașii săi. La 7 aprilie 1458, Ștefan întărea mânăstirii Bistrița “cu toate iezerele și gârlele și iezerele și de la Chișinăul Roșu până la dealul Zagornei și în sus și în jos pe Nistru, toate prisăcile care sunt în acest hotar, în hotarul lor, și două curți, cu vama și pe uscat și pe apă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
privilegii, după care ritmul daniilor scade dramatic. Se poate spune că domnul a continuat aceași politică față de biserică, pe care au dus-o și înaintașii săi. La 7 aprilie 1458, Ștefan întărea mânăstirii Bistrița “cu toate iezerele și gârlele și iezerele și de la Chișinăul Roșu până la dealul Zagornei și în sus și în jos pe Nistru, toate prisăcile care sunt în acest hotar, în hotarul lor, și două curți, cu vama și pe uscat și pe apă”. Toate aceste locuri erau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a se prezenta cu un număr de ostași la chemarea seniorului, de a-i acorda ajutor și sfat la nevoie. Cum obține mânăstirea Bistrița imunitatea ? La 15 septembrie 1462, sunt întărite Bistriței 18 sate cu mori, iazuri, dârste, prisăci, mânăstiri, iezere, gârle, tătarii și țiganii “cu tot venitul, neclintit, în veci”. Nu se vorbește nimic despre obligațiile, pe care locuitorii acestor sate le au față de domnie, și nici nu se arată că egumenul ar avea drept de judecată asupra locuitorilor din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unde a fost curtea lui Petru Vrană”. Într-un document din 14 decembrie 1458, niște boieri dau mânăstirii Bistrița jumătate dintr-un sat „unde au fostu curți tatălui lor”. Mânăstirii Bistrița i se dau două curți la Botna, unde erau iezere și prisăci. Cât de neimportantă devenise „curtea” o arată și suretul din 1495, prin care niște boieri vând o jumătate de sat, partea de sus, „unde au fost dvoriști Căliman”. Curțile boierești, fiind centrul administrativ al domeniului boieresc, aici se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
granizoană o arată privilegiul din 12 iulie 1415. Mânăstirea Bistrița primește satele dăruite de Oană vornicul, Ion Jumătate și pan Negru. Acesta dăruia trei sate pe Cracău, dar și „satul său unde este curtea lui, anume Gâdinți”. Tot Bistriței, printre iezerele și prisăcile de la Botna, i se dăruiau la 7 aprilie 1458 și două curți. Este limpede că o mânăstire nu avea nevoie de fortărețe la mare distanță de ea, ca să le păzească pescarii și prisăcarii de la Botna. Sunt pomenite mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Târgu Siret, Huși etc. Ceara de albine se exporta și era foarte căutată în Apus pentru puritatea ei, palate din Veneția fiind luminate cu lumânări confecționate din ceara provenită din Țările Române. Așa cum remarcau călătorii străini, țara era bogată în iezere, bălți, în special bălțile de la Dunăre sau de la Nistru, în heleșteie de unde se pescuia, iar în unele locuri se specifica numărul de zile în care oamenii erau obligați să pescuiască pentru domnie. Domnii de dinainte de Ștefan cel Mare, dar și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Orțești au plătit o amendă pentru că în hotarul satului lor a fost ucis un episcop din suita lui Matei Corvin, când încerca să se salveze după lupta de la Baia. Deoarece Malic din Copancea, unul dintre marii boieri moldoveni, stricase niște iezere ale mânăstirii Neamț, marele vatag al ținutului Lăpușna primește poruncă să astupe bălțile săpate de Malic și să îi ia șase boi. Dacă ținem seama că satele scutite de dări și munci față de domnie reprezintă după o evaluare făcută de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domeniu care era egal cu acela al regelui sau mai mare decât el. În Moldova, domeniul domnesc format din sate, târguri, locuri așa zise pustii, unde se aflau prisăci și pajiști, pe care pășteau cirezile de vite, din braniști și iezere și bălți era atât de mare în comparație cu moșiile celor mai mari boieri, încât descuraja orice încercare de împotrivire a unui boier. De altfel, toate pârghiile puterii se aflau în mâna domnului. El decidea în problemele de politică internă și externă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primordial, prin medierea latențelor orfice), sau chiar energetismul teluric din cea parnasiană (Lava, Banchizele, Copacul). Câteva exemple din volumul Din versurile lui Ladima sunt ilustrative: "Felie de noroi e ciclul meu, / Spre capătul carent răzbat cu greu /"29 sau "Dar iezerele unul lângă altul sute, / Când râd arhipelagurile lumii mute / Gheyserii lungi lumina descompun / Ca munții de cristal și alaun //"30. La Camil Petrescu forța orfică se convertește într-o axis mundi, prin care teluricul și celestul se contopesc: "Azvârle orgile
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
di trei la locul numit “Tulburea”, un punct al confluentei dintre paraiele Ursoaia și Blesca, unde cu ani în urma, în special în timpul verilor ploioase apele se în urau și se tulburau. Regularizarea acestor pârâie a facut să dispară fenomenul; Valea Iezerului, Valea Valea Costei, Valea Cosestilor. Pe cuprinsul teritoriului comunei se deosebesc trei unități geomorfologice distincte: relieful colinar, podișuri Îsau platouriă, văile Îsesurileă situate pe paraiele, afluenți ai Racovei: Podisul Blesca, Podisul Ursoaia,Podisul Tulburea, Podisul Delnita, Podisul Maioreasa, Podișul Cosești
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
1940-1942, Hermann și Dorothea, București, 1941; ed. pref. Ion Roman, București, 1978, Egmont, București, 1943, Torquato Tasso, București, 1944, Teatru, București, 1964 (în colaborare cu Al. A. Philippide); A. Talanov, Nansen, București, 1961 (în colaborare cu I. Derevencu); Th. Storm, Iezerul albinelor, pref. Val Panaitescu, București, 1961 (în colaborare cu Frida Papadache), Cronica despre Grieshuus, pref. Val Panaitescu, București, 1972 (în colaborare cu Frida Papadache); Hertha Ligeti, Stelele nu apun, București, 1962; Jules Verne, Doi ani de vacanță, București, 1962; André
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286858_a_288187]
-
Râul amintit dispune de o serie de afluenți principali, situați de o parte și de alta, cum ar fi Gârbovățul, Șacovățul, Stavnicul, Velna, Rebricea, Vasluiețul, Crasna, Lohanul, Idriciul, Zorleniul și Jarovățul, pe latura stângă, iar Stemnicul, Racova, Bogdana, Simila, Tutova, Iezerul, Zeletinul și Berheciul, pe cea dreaptă. Alături de afluenți, Bârladul acoperă într-o măsură mai mică județele Neamț și Vrancea sau mai mare județele Iași, Bacău, Vaslui și Galați. 2.4. Cursul Bârladului. Rețeaua de afluenți Plecând de la izvoare și până la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Simila se varsă pârâul Bogdana, care trece prin localitățile Bogdana, Bogdănița și tangențial Bogdănești. Lista afluenților continuă cu Tutova (localitățile Dragomirești, Aldești, Iana, Pogana, Perieni, Ivești), pe care se află și acumularea Cuibul Vulturilor, iar în pârâul Tutova se varsă Iezerul, care se învecinează cu localitățile Ivănești, Voinești și Gherghești. Doi dintre afluenții ce străbat județul Vaslui (Racova și Tutova) vin dinspre teritoriul Bacăului, astfel că pe cursul Racovei se află acumularea de la Pușcași, iar pe malurile Tutovei se găsesc localitățile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârladului, deoarece apa este un element vital pentru existența și ocupațiile locuitorilor. Respectivul areal geografic prezintă trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi (Șacovățul, Rebricea, Vasluiețul, Crasna, Jarovățul, Racova, Simila, Tutova, Iezerul, Zeletinul, Berheciul ș.a.) străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, prezența apei din abundență, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor Bârladului au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unor zone din câmpie, îndeosebi în segmente cu grinduri înalte. Totuși, pentru arealul bazinului au fost preferate terasele superioare, inferioare și văile râului Bârlad, urmate de văile Zeletinului, Berheciului, Șacovățului, Racovei, Tutovei, Lohanului, Stemnicului, Bogdanei, Stavnicului, Jarovățului, Similișoarei, Similei, Crasnei, Iezerului etc. În consecință, gruparea pe distanțe mici și în aceiași regiune geografică a mai multor așezări autohtone a condus la apariția unor microregiuni intens populate, cum este cazul stațiunilor de la Colonești, Podu Turcului, Motoșeni, Cociu-Motoșeni, Răzeșu, Frumușelu-Glăvănești, Buda și Fundătura-Răchitoasa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mijlociu al Bârladului, împreună cu văile Idricii, Bogdana și Bogdănița, ce devansează puținele așezări din apropierea pârâurilor Zorleni, Jarovăț și Corozel, ultimul fiind lipsit total de prezența siturilor. complexele închise din preajma râurilor Berheci și Zeletin, comparativ cu cele existente pe văile Tutovei, Iezerului sau Racovei. Harta II (Anexa 2): descoperirile din secolele VIII-IX siturile din zona de mijloc a râului Bârlad, completate cu cele de pe văile Bogdana și Bogdănița, mai multe decât stațiunile aflate în preajma afluenților Gârbovăț, Șacovăț, Velna și Stavnic. numeroasele situri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Crasnei. Harta III (Anexa 2): descoperirile din secolele X-XI impresionantele complexe de pe văile afluenților Bârladului (Gârbovăț, Șacovăț, Velna, Stavnic, Vaslui, Lohan, Crasna, Idrici, Bârlad, Bogdana, Bogdănița, Zorleni, Jarovăț), ce le devansează pe cele situate în preajma râurilor Racova, Berheci, Zeletin, Tutova, Iezer și Corozel. Potrivit acestor constatări, se remarcă menținerea vetrelor de locuire de la o perioadă la alta, însă, uneori, ușor diferențiate în consistență: cazul grupului numeros de așezări amplasat pe văile afluenților Gârbovăț, Șacovăț, Velna și Stavnic (prezent în secolele V
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
formează o piatră scumpă; șarpele care reușește să înghită piatra scumpă și să nu vadă vreme de șapte (nouă, în alte variante) ani, față de om, se transformă în balaur. El se ascunde apoi într-o fântână sau într-un lac/iezer de unde este scos de solomonari 170. (Scufundarea bărcii și moartea prietenului lui Andronic circumscriu un spațiu al amintirilor protagonistului și, dacă examinăm Jurnalul, și ale lui Eliade. Trimiteri evidente sunt și spre basmul solomonarului, în care un prinț venit la
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
culmi atingând 800 - 1 100 m, cu păduri și sate de munte, pe unde treceau drumurile vechi din țara Românească spre Transilvania. Pe râul Argeș este amplasat lacul de acumulare Vidraru. În sud-est, între văile Dâmbovița și Râul Doamnei sunt Munții Iezer, cu vârfuri ce depășesc 2 000 m (2 462 în vf. Iezeru Mare, 2 391 în vf. Păpușa), circuri glaciare, pajiști alpine. La vest de Râul Doamnei sunt masivele Ghițu, Frunți, Cozia, cu înălțimi de 1 000 - 1 600 m.
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
la baza muntelui; peste 1 200 mm pe crestele înalte). Aici se înregistrează vânturi puternice care iarna provoacă viscole. În cadrul acestui etaj se separă net un climat alpin, pe culmile montane ce depășesc 2 000 m (munții Rodnei, Călimani, Bucegi, Iezer, Făgăraș, Parâng, Retezat-Godeanu, țarcu), mai rece, mai umed, cu frecvente viscole, geruri și vânt puternic, și un climat de depresiuni, unde iarna se produc inversiuni de temperatură. În nordul Carpați 48 GEOGRAFIE FIZICĂ • Precizați lunile cu cele mai mari și
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]