511 matches
-
al culmii Obârșeni-Corodești, cu care se leagă prin înșeuarea Gârdeștilor. Este locul prin care trece drumul ce leagă satul Stâncășeni cu satul Gârdești de pe Valea Iezerului și mai departe cu centrul de comună, satul Voinești, din apropierea văii Tutova. Cu satul Iezer (Ezăr), cel mai apropiat de Stâncășeni, legătura se face printr-un drum de țară, sau și mai direct, printr-o potecă peste Dealul Bisericii. Important pentru sătenii noștri este și Dealul Fântânelelor (313m), component al culmii unitare ce pleacă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
din Dealul Ghelmegioaei (cu punctul trigonometric 345m), la nord-est de satul Voinești, și se continuă spre sud cu D.Cârțibașu (305m) D.Pădurea Sânzănești (325m) D. Fântânele (313m) D.Chilia (cu punctul trigonometric 318m și Pădurea Ruși) până la confluența pârâului Iezer cu Tutova (satul Gura Iezerului, la sud de Tg.Puiești). Deși incomodă chiar pentru căruțe cu tracțiune animală, căci necesită traversarea a două dealuri (D.Iezer și D.Muncelu-Fântânele, motiv pentru care majoritatea stâncășenenilor preferă să o străbată cu pasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
trigonometric 345m), la nord-est de satul Voinești, și se continuă spre sud cu D.Cârțibașu (305m) D.Pădurea Sânzănești (325m) D. Fântânele (313m) D.Chilia (cu punctul trigonometric 318m și Pădurea Ruși) până la confluența pârâului Iezer cu Tutova (satul Gura Iezerului, la sud de Tg.Puiești). Deși incomodă chiar pentru căruțe cu tracțiune animală, căci necesită traversarea a două dealuri (D.Iezer și D.Muncelu-Fântânele, motiv pentru care majoritatea stâncășenenilor preferă să o străbată cu pasul), această cale este necesară pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Fântânele (313m) D.Chilia (cu punctul trigonometric 318m și Pădurea Ruși) până la confluența pârâului Iezer cu Tutova (satul Gura Iezerului, la sud de Tg.Puiești). Deși incomodă chiar pentru căruțe cu tracțiune animală, căci necesită traversarea a două dealuri (D.Iezer și D.Muncelu-Fântânele, motiv pentru care majoritatea stâncășenenilor preferă să o străbată cu pasul), această cale este necesară pentru a ajunge la șoseaua Bârlad-Bacău de pe Valea Tutovei, mai ales atunci când nu poate fi utilizat drumul de vale Stâcășeni-Ruși-Gâlțești-Gura Iezerului din cauza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
D.Iezer și D.Muncelu-Fântânele, motiv pentru care majoritatea stâncășenenilor preferă să o străbată cu pasul), această cale este necesară pentru a ajunge la șoseaua Bârlad-Bacău de pe Valea Tutovei, mai ales atunci când nu poate fi utilizat drumul de vale Stâcășeni-Ruși-Gâlțești-Gura Iezerului din cauza lipsei podurilor. Cel puțin din acest punct de vedere, al infrastructurii mijloacelor de transport, am mai spus-o și o voi repetea ca realitate dură, că satul Stâncășeni, ca și multe alte sate în condiții similare din Colinele Tutovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de calvar. De la șoseaua Bârlad-Bacău, pe care nu o consider decât cel mult semimodernizată, căci e o artă să-ți conduci mașina din cauza gropilor la tot pasul, am preferat să mergem pe drumul de țară al copilăriei noastre, pe Valea Iezerului (prin satele Gura Iezerului Gâlțești-Ruși), cu intenția de a continua apoi pe Valea Stâncășenilor până în sat, spre a evita ocoluri prea mari și periculoase la traversarea dealurilor pe ruta Mărășești (Voinești) Gârdești-Stâncășeni. Nu am văzut nici o mână de pietriș, cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Bârlad-Bacău, pe care nu o consider decât cel mult semimodernizată, căci e o artă să-ți conduci mașina din cauza gropilor la tot pasul, am preferat să mergem pe drumul de țară al copilăriei noastre, pe Valea Iezerului (prin satele Gura Iezerului Gâlțești-Ruși), cu intenția de a continua apoi pe Valea Stâncășenilor până în sat, spre a evita ocoluri prea mari și periculoase la traversarea dealurilor pe ruta Mărășești (Voinești) Gârdești-Stâncășeni. Nu am văzut nici o mână de pietriș, cel puțin prin gropile drumului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
întrebarea noastră dacă putem continua mersul pe Valea Stâncășenilor ni s-a răspuns că este imposibil, căci de mult timp nu s-a mai refăcut nici un pod din cele distruse de torenți. Am fost nevoiți să urcăm pe culmea Dealului Iezer (dintre cele două văi Iezerului și Stâncășenilor), culme îngustă, cu cioate sau gropi ale acestora (din vechea pădure ce o acoperea). Am admirat răbdarea și măiestria deosebită a colegului de a fi asigurat mașinii echilibristica necesară ajungerii în sat. Faptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mersul pe Valea Stâncășenilor ni s-a răspuns că este imposibil, căci de mult timp nu s-a mai refăcut nici un pod din cele distruse de torenți. Am fost nevoiți să urcăm pe culmea Dealului Iezer (dintre cele două văi Iezerului și Stâncășenilor), culme îngustă, cu cioate sau gropi ale acestora (din vechea pădure ce o acoperea). Am admirat răbdarea și măiestria deosebită a colegului de a fi asigurat mașinii echilibristica necesară ajungerii în sat. Faptul însă că am putut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
lor și funcționale, iar astăzi atârnă ca niște răni neputincioase, izolate de lumea din afară (beneficiară a atâtor utilități moderne). Și când te gândești că multe s-ar rezolva printr-o singură șosea de numai 15km între Stâncășeni și Gura Iezerului, măcar bine prunduită și cu toate accesoriile (îndeosebi poduri) în bună stare de funcționare. Culmile acestor dealuri au fost, până nu demult, bine împădurite cu arbori de mare utilitate directă, gospodărească, dar și indirectă, pentru protecția solului și ameliorarea climatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pe noi la această sărbătorire). Cât privește drumul, nu numai că își dublează kilometrajul, dar are două sectoare care se impun atenției din motive diferite: primul, între Stâncășeni și șeaua Gârdeștilor, pentru care am preferat drumul de culme al Dealului Iezerului D.Lesa, pentru a vedea pădurea menționată de care mă leagă atâtea amintiri. Drumul e acceptabil, doar că este îngust și puțin umblat. În schimb, pădurea de culme aproape compactă în trecut, inclusiv pădurea visurilor mele, lipsește cu desăvârșire ... nici un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de culme aproape compactă în trecut, inclusiv pădurea visurilor mele, lipsește cu desăvârșire ... nici un copăcel măcar ce să mai amintească că a fost cândva pădure; al doilea sector, respectiv coborârea abruptă din șeaua Dealului Gârdeștilor spre satul Gârdești de pe Valea Iezerului nu este recomandabilă nici pentru șoferii încercați, nici pentru însoțitorii slabi de inimă. Așadar, săteni ai Stâncășenilor, dacă vreți să mai existați și să mai ieșiți în lume, ori implorați conducerea comunei Voinești, care nu are nici o vină pentru situația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pe jumătate, simțind că ceva nu e în regulă. Scoțând capul de sub plapumă, ce am văzut și auzit mi-a făcut părul măciucă: urletele unei haite de lupi, ce coborau pe panta dealului dintre satele Polițeni (azi Vaduri) și Gura Iezerului, răsunau în toată Valea Tutovei, iar tata, în picioare pe dricul din fața saniei, plesnea în neștire cu coada biciului boii care fugeau înebuniți. Nu mai văzusem până atunci boi fugind în galop. În urletele tot mai apropiate ale lupilor, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
biciului boii care fugeau înebuniți. Nu mai văzusem până atunci boi fugind în galop. În urletele tot mai apropiate ale lupilor, au ținut-o așa într-o întinsoare ce părea că nu se mai termină până la intrarea în satul Gura Iezerului, când ne-am considerat salvați. Ferice de ceilalți copii că dormeau duși, dar au pierdut o prea rară ocaziie de a trăi pe viu un atac furibund al unei haite flămânde de lupi. Și tata, cât era el de stăpânit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
arătat chiar bucuroasă. După ce a trecut și acea zi, în ziua următoare am plecat. De la Stâncășeni, pentru a ajunge la șoseaua de pe Valea Tutovei unde să prindem autobuzul de Bacău-Bârlad, trebuia să escaladăm cele două dealuri care se interpuneau: D.Iezerului și D.Fântânelelor, despărțite de V.Iezerului. După ce traversăm pădurea și ajungem pe culmea celui de al doilea deal ... ce credeți? ... bucurie sau ghinion? ... ne întâlnim cu tata ... care, după vreo doi ani de front, obținuse o permisie de câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
acea zi, în ziua următoare am plecat. De la Stâncășeni, pentru a ajunge la șoseaua de pe Valea Tutovei unde să prindem autobuzul de Bacău-Bârlad, trebuia să escaladăm cele două dealuri care se interpuneau: D.Iezerului și D.Fântânelelor, despărțite de V.Iezerului. După ce traversăm pădurea și ajungem pe culmea celui de al doilea deal ... ce credeți? ... bucurie sau ghinion? ... ne întâlnim cu tata ... care, după vreo doi ani de front, obținuse o permisie de câteva zile. În bucuria revederii am dat fuga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o zi de Paște, copil de 9-10 ani. Tata mă trezește în zori să mănânc ceva și să merg cu boii la păscut ... "căci ei nu știu de sărbători". Mi-a indicat să merg cu ei păscând pe culmea Dealului Iezerului până în poienile pădurii noastre de pe "Lesa". A fost pentru mine o tortură, nu pentru treaba în sine căci o mai făcusem și altă dată, nici pentru că boii, fiind slobozi, o luau când într-o parte când în alta, eu alergând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
său. După informațiile preotului Gh.Tomșa, am reținut detalii privind legenda și biserica satului Stâncășeni. Legenda, care mi se pare a conține multe adevăruri, spune că în una dintre năvălirile tătarilor au fost arse cătunele Onești și Chipereni de pe Valea Iezerului. Localnicii s-au refugiat un timp prin pădurile de pe dealurile învecinate, după care au început să se adune pe valea alăturată văii Iezerului, mai îngustă și mai ferită de calea năvălitorilor, unde s-au aciuat casele actualului sat. Tot legenda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
adevăruri, spune că în una dintre năvălirile tătarilor au fost arse cătunele Onești și Chipereni de pe Valea Iezerului. Localnicii s-au refugiat un timp prin pădurile de pe dealurile învecinate, după care au început să se adune pe valea alăturată văii Iezerului, mai îngustă și mai ferită de calea năvălitorilor, unde s-au aciuat casele actualului sat. Tot legenda spune că prima care s-a instalat pe actualul amplasament a fost văduva Stanca de unde și numele de Stâncășeni. După o altă informație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Palestina își numeau în siriacă, biserica/frăția edah ori pe tăblițele geților edia erau preoții judecători care cumpăneau neînțelegerile între muritorii comunității după legile sfinte, forma siriacă a cuvîntului fiind o adaptare a celui get. În textele ebraice apar cuvintele Iezer țob - fîntîna Luminii sau învățătura bună - ori iezer în română este un lac adînc de munte de unde ies ce-le mai curate izvoare, iar țob vine de la tobă cu sensul de plin de înțelepciune; și iezer ra avînd sensul de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ori pe tăblițele geților edia erau preoții judecători care cumpăneau neînțelegerile între muritorii comunității după legile sfinte, forma siriacă a cuvîntului fiind o adaptare a celui get. În textele ebraice apar cuvintele Iezer țob - fîntîna Luminii sau învățătura bună - ori iezer în română este un lac adînc de munte de unde ies ce-le mai curate izvoare, iar țob vine de la tobă cu sensul de plin de înțelepciune; și iezer ra avînd sensul de izvorul întunericului sau învățătură rea, adică identic cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
textele ebraice apar cuvintele Iezer țob - fîntîna Luminii sau învățătura bună - ori iezer în română este un lac adînc de munte de unde ies ce-le mai curate izvoare, iar țob vine de la tobă cu sensul de plin de înțelepciune; și iezer ra avînd sensul de izvorul întunericului sau învățătură rea, adică identic cu cel din limba română. Mai au sha’ar ce înseamnă poarta cetății, loc unde se făceau judecățile iar în română cuvîntul șar este linia dreaptă călăuzitoare sau hotarul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
formează o piatră scumpă; șarpele care reușește să înghită piatra scumpă și să nu vadă vreme de șapte (nouă, în alte variante) ani, față de om, se transformă în balaur. El se ascunde apoi într-o fântână sau într-un lac/iezer de unde este scos de solomonari 170. (Scufundarea bărcii și moartea prietenului lui Andronic circumscriu un spațiu al amintirilor protagonistului și, dacă examinăm Jurnalul, și ale lui Eliade. Trimiteri evidente sunt și spre basmul solomonarului, în care un prinț venit la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în Transilvania, în anul 1334, sunt aceia din sudul Basarabiei, din ținuturile Cetatea Albă și Chilia, pe unde prădaseră trupele lituaniene cu un an mai înainte și erau conduși de către Altamos Dimitrie, emirul de Cetatea Albă și Cadlubach, oglanul de la iezerul Catlabuch. Lipsa lor de acasă, pe o așa de mare durată de timp, avea să aibă consecințe. Negustorii venețieni, care primiseră încă în 1330, de la marele han Uzbek, dreptul de a ridica un așezământ comercial în „Cetatea Donului”, la Tana
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Numai fața Domnului-Dumnezeului tău va sta întru măreție și slavă". Locuri Pinteu Florești Brădățel Pojar Fundu Bourei Brânzeni Popăscu Neagu Gemenea Brohotiș Puiu Glodu Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni Marele cel Mare Moara lui Costică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]