1,395 matches
-
Conservateur” (1902), secretar de redacție la „Literatorul” (1899) al lui Al. Macedonski, redactor la „România Jună” (1900) și „Economia națională”. Desfășoară o intensă activitate publicistică la revistele: „Lumea nouă” (între 1896-1898), cultivând o amiciție trainică cu poeții George Tutoveanu și Ilarie Chendi, cu viitorul prozator Jean Bart, cu militanții socialiști - profesorul Ioan Nădejde și gălățeanul I. C. Atanasiu (plecat apoi la liberali), a sprijinit activ revendicările țăranilor și înființarea cluburilor socialiste la sate. Din 1900, se retrage definitiv, în urma presiunilor autorității politice
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
bucureșteană „Capitala”; 1898-1900 - redactor la „Lumea nouă” între 20 februarie 1899 - ianuarie 1900 - secretar de redacție la revista „Literatorul” și, în același timp, participă la serile simboliste ale lui Alexandru Macedonski, făcând parte din boema bucureșteană a începutului de veac; Ilarie Chendi: "Ștefan Petică, "în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, 1912, p.50, apud Ștefan Petică, "Scrieri", Ed. Minerva, București, p. 197: „citise multă literatură mai nouă, franceză și italiană și m-a uimit cât de bine cunoștea pe tinerii germani
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
națională” și la „Pagini alese”; 1902 - 1903 - colaborator la „Românul literar”; 1903 - publică un fragment din drama în patru acte "Frații", în „Sămănătorul”, II, nr. 34, 24 august 1903, ulterior apărută la Institutul de arte grafice „Eminescu” din București; 1903 - Ilarie Chendi îl vizitează când Petică este deja bolnav: „cu pieptul încovoiat de tuse, dar cu mintea senină, scria studii frumoase de sociologie.” (Il. Chendi, "Freamătul", p.51, apud Ștefan Petică, "Scrieri", ed. îngrijită de Zina Molcuț, Ed. Minerva, București, p.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
mai anunța la 3 Martie 1898, apropiata „punere sub tipar a unui frumos roman psichologic datorit d-lui Ștefan Petică, roman care se numește: "Vis primăvăratec"” (apud Nicolae Davidescu, "Ștefan Petică", în „Universul literar”, București, 4 iunie 1938, pp. 5-6). Ilarie Chendi, într-un fragment din „Sămănătorul”, II, 34, din 24 august 1903, într-o notă explicativă, afirma: Reproducem acest interesant fragment din tragedia în patru acte "Frații," de d. Șt. Petică. Autorul a prezentat-o direcțiunei Teatrului Național și nu
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Numărul 1-3 (ianuarie - martie) 1912 al publicației „Freamătul”dinBârlad este închinat memoriei lui Ștefan Petică. Printre autorii articolelor se numără: George Tutoveanu, Șt. O. Iosif, C. Demetrescu, Alexandru T. Stamatiad, A. Mândru, I. Minulescu, D. Karnabat, N. Pora, G. Andoni, Ilarie Chendi, I. Dongorozi, Pamfil Șeicaru, Dr. P. Zosin, P. Crăescu, Eugeniu Speranția. <nowiki>*** Ștefan Petică, Editorial în</nowiki>„Românul”, 25 octombrie 1904, fără semnătură. <nowiki>***</nowiki> "Comemorarea lui Ștefan Petică", în „Mișcarea literară”, I, nr. 1, 15nov. 1924, p. 1
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
CĂLINESCU 1970: Matei Călinescu, "Ștefan Petică și tradiția poetică modernă", în „Cronica”, 1970, nr. 52, p. 8. CĂZĂNIȘTEANU, MAURINA 1969: C. Căzănișteanu și I. Maurina, "Ștefan Petică (1877-1904)", în „Analele de Istorie”, 15, nr. 6, 1969, pp. 137-143. CHENDI 1904: Ilarie Chendi, "Ștefan Petică", în „Voința Națională”, XXI, nr. 5859, 29 octombrie 1904, p.1. CHENDI 1905: Ilarie Chendi, "Fragmente - Informațiuni literare" - "(Moartea lui Ștefan Petică)", Institutul de Arte grafice și Editură Minerva, 1905, pp. 89-94. CHENDI 1909: Ilarie Chendi, "Doi
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
CĂZĂNIȘTEANU, MAURINA 1969: C. Căzănișteanu și I. Maurina, "Ștefan Petică (1877-1904)", în „Analele de Istorie”, 15, nr. 6, 1969, pp. 137-143. CHENDI 1904: Ilarie Chendi, "Ștefan Petică", în „Voința Națională”, XXI, nr. 5859, 29 octombrie 1904, p.1. CHENDI 1905: Ilarie Chendi, "Fragmente - Informațiuni literare" - "(Moartea lui Ștefan Petică)", Institutul de Arte grafice și Editură Minerva, 1905, pp. 89-94. CHENDI 1909: Ilarie Chendi, "Doi dispăruți", în „Calendarul literar și artistic”, Socec, 1909, p. 272. CHENDI 1912: Ilarie Chendi, "Ștefan Petică", în
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
CHENDI 1904: Ilarie Chendi, "Ștefan Petică", în „Voința Națională”, XXI, nr. 5859, 29 octombrie 1904, p.1. CHENDI 1905: Ilarie Chendi, "Fragmente - Informațiuni literare" - "(Moartea lui Ștefan Petică)", Institutul de Arte grafice și Editură Minerva, 1905, pp. 89-94. CHENDI 1909: Ilarie Chendi, "Doi dispăruți", în „Calendarul literar și artistic”, Socec, 1909, p. 272. CHENDI 1912: Ilarie Chendi, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, 1912 (reproducere a articolului publicat în Voința națională, 1904). CHENDI 1969: Ilarie Chendi, "Moartea lui Ștefan
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
p.1. CHENDI 1905: Ilarie Chendi, "Fragmente - Informațiuni literare" - "(Moartea lui Ștefan Petică)", Institutul de Arte grafice și Editură Minerva, 1905, pp. 89-94. CHENDI 1909: Ilarie Chendi, "Doi dispăruți", în „Calendarul literar și artistic”, Socec, 1909, p. 272. CHENDI 1912: Ilarie Chendi, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, 1912 (reproducere a articolului publicat în Voința națională, 1904). CHENDI 1969: Ilarie Chendi, "Moartea lui Ștefan Petică", în "Pagini de critică, "Editura pentru Literatură, București, 1969, pp. 209-212. CHENDI 2004: Ilarie
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
pp. 89-94. CHENDI 1909: Ilarie Chendi, "Doi dispăruți", în „Calendarul literar și artistic”, Socec, 1909, p. 272. CHENDI 1912: Ilarie Chendi, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, 1912 (reproducere a articolului publicat în Voința națională, 1904). CHENDI 1969: Ilarie Chendi, "Moartea lui Ștefan Petică", în "Pagini de critică, "Editura pentru Literatură, București, 1969, pp. 209-212. CHENDI 2004: Ilarie Chendi, documentarul "La moartea lui Ștefan Petică", în „Bucovina”Cernăuți, apud. Ion N. Oprea", Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004", Editura
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Ilarie Chendi, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, 1912 (reproducere a articolului publicat în Voința națională, 1904). CHENDI 1969: Ilarie Chendi, "Moartea lui Ștefan Petică", în "Pagini de critică, "Editura pentru Literatură, București, 1969, pp. 209-212. CHENDI 2004: Ilarie Chendi, documentarul "La moartea lui Ștefan Petică", în „Bucovina”Cernăuți, apud. Ion N. Oprea", Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004", Editura Edict, Iași, 2004. CHIȚIMIA 1979: Ioan C. Chițimia / Alexandru Dima / Mircea Anghelescu, in "Dicționar cronologic. Literatura română", București, Editura
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Apcar Baltazar s-a zbătut toată viața în mari dificultăți financiare. A avut și momente mai fericite când a purtat discuții intelectuale cu boema acelor timpuri, din care au făcut parte Panait Cerna, Corneliu Moldovanu, Emil Gârleanu, Dumitru Nanu sau Ilarie Chendi. Dificultățile materiale cu care s-a confruntat l-au împiedicat să-și întemeieze o familie. Redresarea financiară s-a petrecut doar în anul 1909 când a încasat mai mulți bani, ca urmare a pictării a două biserici. A fost
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
B ap. 35, județul Dâmbovița. 405. Klingenspohr Bernd, născut la 10 iunie 1969 în Sighișoara, județul Mureș România, fiul lui Albert și Irmgard Elfriede, cu domiciliul actual în Germania, 92275 Eschenfelden, Kirchenweg 10, cu ultimul domiciliu din România, Sighișoara, str. Ilarie Chendi nr. 43, județul Mureș. 406. Manolescu Silvia Leocadia, născută la 20 august 1928 în Suceava, județul Suceava, România, fiica lui Manolescu Rafail și Aurelia, cu domiciliul actual în Germania, 74535 Mainhardt Buchwaldstr. 6/4, cu ultimul domiciliu din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
județul Timiș. 567. Glatz Elenă, născută la 16 octombrie 1953 în localitatea Hoghilas județul Sibiu, România, fiica lui Bendorfean Samoila și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 97816 Lohr Am Main, Schafhotweg 19, cu ultimul domiciliu din România, Sighișoara, str. Ilarie Chendi nr. 128, județul Mureș. 568. Halangau Claudia Viorica, născută la 22 ianuarie 1975 în localitatea Reghin, județul Mureș, România, fiica lui Pollner Mathias și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 86609 Donauworth, Sebastian Franckstr. 7, cu ultimul domiciliu din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Vasile Savel, Ioan Adam, D. Teleor, N. Dunăreanu, Al. Cazaban, C. Sandu-Aldea, I. Răduț, N. Pora, D. Constant, Vasile Pop, Const. A. Giulescu, V. Neacșu, G. Atanasiu, Petru Gh. Savin, Barbu Călin, Constanța S. Economu. Critica literară este slab reprezentată. Ilarie Chendi realizează un medalion despre Ioan Popovici-Bănățeanu, iar I. Scurtu se ocupă de Veronica Micle, Ecaterina Pitiș, Ion Creangă. În schimb, traducerile abundă, acoperind o arie geografică întinsă. Ludovic Leist traduce din August Strindberg, H. Sudermann, Bret Harte, L.N. Tolstoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288154_a_289483]
-
împreună cu mulți alți avangardiști din țară și de peste fruntarii, precum Constantin Brâncuși, Milița Petrașcu, Mattis Teutsch, M. H. Maxy, Gropius, Le Corbussier, Kurt Schwiters. Literatură semnează Tristan Tzara (poeme românești predadaiste și versuri de avangardă în franceză), Urmuz, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Jacques G. Costin, Romulus Dianu, Filip Corsa, Tana Quill, spre a numi doar avangardiști, precum și numeroși autori străini: F. T. Marinetti, Ezra Pound, Herwardt Walden, Pierre Reverdy, Kassak Lájos, Tamás Aladár, Theo van Doesburg, C. Linze, Joseph Delteil, Georges
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
afirmarea unor „arte plastice libere de sentimentalism, de literatură și anecdotă, expresie a formelor și a culorilor pure în raport cu ele însele.” Principii futuristo-constructiviste sunt afirmate patetic și în celelalte reviste de avangardă. Cel mai dinamic animator al mai tuturor acestora, Ilarie Voronca, exaltă „viteza”, „esența expresiei primare”, „senzația crudă”, care „pătrunde ca o injecție”, expresia - „târnăcop”, expresia - „bumerang”, poezia ca „tren spărgând pupila în dilatare”, într-un cuvânt, orientarea constructivistă. „Constructivismul - scrie Voronca în revista „Punct” - e pentru plastică ceea ce e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
în celelalte reviste de orientare convergentă. La „Contimporanul” colaborează nu doar moderniști independenți de curentul promovat de revistă, precum Ion Barbu, B. Fundoianu, Tudor Arghezi, Al. A. Philippide, Ion Minulescu, ci chiar tradiționaliști, de la Ion Pillat la Sandu Tudor și Ilarie Voronca; ei se întâlnesc cu Victor Eftimiu, Cezar Petrescu, Al. O. Teodoreanu, Vasile Savel, Ion Sân-Giorgiu, Sergiu Milorian. În periodicele de mai scurtă durată și mai consecventă atitudine de frondă, stilul constructivist apare în alianță și chiar fuziune cu moduri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
spectacolul vieții curente, spectacol ce include, prin transfigurarea realului în conștiință, nebănuite frumuseți. Așa procedează, exemplar (dar nu în textele „constructiviste”), Ion Vinea, revărsând „prundiș” de figuri, construite altfel decât o cer poeticele tradiționale. Mizând, și el, pe virtuțile privirii, Ilarie Voronca face din aceasta, în volumele de după 1925, un fel de cameră de luat vederi. Rezultă colaje de imagini, derulate ca într-un film mut. În perioada constructivistă, atât Vinea cât și Voronca experimentează procedări ostentative, exhibiționiste, întrebuințând la propriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
se numără Titu Maiorescu - magistrul preferat, pe care îl va supranumi „dascăl al neamului” - și N. Iorga, ambii cu o influență majoră asupra ideilor viitorului publicist și militant cultural. În timpul studiilor frecventează cercul de la revista „Floare-albastră”, unde îi cunoaște pe Ilarie Chendi și pe St. O. Iosif, scrie articole pentru „Tribuna poporului” (Arad, 1901). În 1902 pleacă la Budapesta, unde activează ca secretar al Consulatului General al României (1902-1906), redactor și editor al revistei „Luceafărul”, întemeietor, în 1905, al tipografiei publicației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
Dezmembrarea țării, în 1940, îl obligă să se refugieze la Sibiu, unde rămâne până în 1945 și unde este sărbătorit, în 1942, la împlinirea vârstei de șaizeci de ani. Îi apar în această perioadă Amintirile (1940), Jandarmul și De vorbă cu Ilarie (1941), Domnișoara Ana, În pragul vieții și Rana deschisă (1942), Vremuri și oameni. Lume nouă (1943), Vâltoarea (1945), precum și culegeri de articole pe teme religioase (Fața de lumină a creștinismului fiind cea mai însemnată). Alte romane, precum Acasă și Pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
A. nu a reușit decât rareori portrete de orășeni, acestea fiind, de obicei, palide, poate și pentru că scriitorul însuși îi considera pe locuitorii orașelor depersonalizați (Imponderabilul). Intelectualii lui sunt puțin verosimili, zbătându-se între extreme prea explicite și demonstrative, ca Ilarie Bogdan (Dolor), ceea ce îi poate duce spre un patologic facil, teatral, steril și cazuistic. Personajele coborâtoare imediat din țărănime păstrează însă o mare forță expresivă și, mai ales, au o originală inserare în narațiune. Popa Man, jandarmul Dumitru Bogdan, popa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Lena Constante, București, 1938; Licean... odinioară, București, 1939; ed. îngr. și pref. Aurel Sasu, Cluj, Dacia, 1972; ed. îngr. Marian Barbu, Craiova, 1994; Amintirile, București, 1940; ed. îngr. și introd. Sanda Cordoș, Cluj-Napoca, 1998; Jandarmul, București, 1941; De vorbă cu Ilarie, Sibiu, 1941; Domnișoara Ana, București, 1942; În pragul vieții, București, 1942; Rana deschisă, Sibiu, 1942; Preotul și familia preoțească, Sibiu, 1942; Amintiri, București, 1943; Moștenirea lui Gheorghiță, București, 1943; Fața de lumină a creștinismului, Blaj, 1943; Vremuri și oameni. Lume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
O. Goga, Anton Naum, Matilda Cugler-Poni, Al. Vlahuță, Petre Dulfu ș.a. Traduceri: George Coșbuc, Költemények [Versuri], Budapesta, 1905; Román költőkből [Din poeții români], Budapesta, 1910 (în colaborare cu Brán Lőrinc). Repere bibliografice: Al. Ciura, Coșbuc în ungurește, F, 1904, 20; Ilarie Chendi, Literatură și politică. Coșbuc în ungurește, „Voința națională”, 1905, 6 169; Elena Stan, Az első magyara fordított G. Coșbuc kötet, NYRK, 1967, 1; Laura Temian, Otilia Marinescu, Ana-Maria Brezovszki, Autori maramureșeni, Baia Mare, 2000, 481-482. O.K.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289177_a_290506]
-
avangardist, merge însă și mai departe, întrucât este vorba de o masivă corespondență inedită adresată lui Geo Bogza. Dimensiunile în sine sunt impresionante - 278 de epistole -, dar încă și mai valoros este conținutul. Căci expeditorii epistolelor sunt Victor Brauner, Colomba, Ilarie Voronca, Mary-Ange, Sașa Pană și Stephan Roll, redacția revistei Contimporanul și tinerii din gruparea Alge. Nivelul lor documentar este, firește, de excepțional interes, ca și calitatea literară a multora dintre ele. Dar mai întâi se cuvine să remarcăm altceva. Primul
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]