1,391 matches
-
lui Moș Ilarie Bichiș/ Călin Kasper, luminată de evenimentele copleșitoare ale celui mai dramatic secol XX din întreaga zbuciumată istorie universală, concretizează tragismul nostru național, programat și promovat de dușmanii străini, în colaborare cu vânzătorii de țară. Viața mărturisitorului Moș Ilarie, retrăită în povestirile spuse ardeleanului nostru Călin Kasper, care le reunește sub forma unui roman-istoric, prin voluminoasa documentare, prin fruntea nimbată a sensului, a apelului și a mesajului revelator transmite un mesaj de sinceră cinstire a sufletului poporului român. Exeget
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
a mesajului revelator transmite un mesaj de sinceră cinstire a sufletului poporului român. Exeget de mare adâncime al profunzimii sufletelor celor Chemați, interpret al sensurilor spirituale ale Neamului, prieten nedespărțit al credinței și adevărului, Călin Kasper, călăuzit de neînfricatul erou-Moș Ilarie, încununează totodată în roman, aura suferinței și a jertfei celor mai aleși Fii ai Națiunii Dacoromâne. Cartea-Amintiri, DE LA INIMĂ SPRE CER este un omagiu adus de cei doi mărturisitori, Vetrei Strămoșești, o cinstire întru slava Neamului și o venerare a
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
inginerul-naționalist Călin Kasper se depășește cu mult pe sine, dat fiind argumentele sale solide, raționale, îndrumătoare, pedagogice, de îndreptare, de cunoaștere, de luare aminte la toate, optând însă pentru cele bune în care se oglindește numai Adevărul. Eroul său, Moș Ilarie Bichiș este un profet al pământului dac, încălțat cu țărâna sfântă, care a odrăslit milenar și și-a purtat pașii în oameni drepți, în eroi, în poeți, în dascăli, în duhovnici, în martiri, în sfinti, în Oamenii Aleși de Atotcreatorul-Hristos
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
de regenerare... Unii oameni plini de har au vorbit mereu de o misiune cerească a poporului român. Părintele Arsenie Papacioc a spus: << Acest popor va avea un rol important în istoria omenirii.>> Cronica acestui Roman-istoric a celor doi mărturisitori: Moș Ilarie și Călin Kasper, atestă împlinirea unei datorii de înaltă conștiință și o profundă reînnoire de angajament testamentar pentru Trecutul, Prezentul și Viitorul nației noastre, care trebuie să fie nemuritoare . Această mărturisire este o lumină din adevăr, un cuvânt de credință
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
Românii moștenitori ai Marilor Români restaurează adevărul și revenirea Nației spre făgașul mântuirii ei. Bucurați-vă de această carte-moștenire, care acoperă prin proporțiile ei perioada cea mai tragică și cea mai sublimă a poporului nostru! Cu aleasă prețuire autorilor Moș Ilarie și lui Călin Kasper! Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 10 februarie 2015 Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - CĂLIN KASPER - DE LA INIMĂ SPRE CER - EDITURA VIRTUALĂ / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
acelor texte populare extrase din manuscrisele poetului, s-a confirmat acea nobilă preocupare a poetului, care nu a fost ocazională, ci o activitate ce a ținut până în anul 1883, când a fost atins de boală. Strânse într-un volum antologic, Ilarie Chendi le-a publicat sub titlul Literatura populară și ca o recunoaștere a activității lui Eminescu în domeniul culegerii de materiale folclorice. Extrasele lucrărilor s-au făcut din manuscrisele de care până atunci nu se știa nimic, și pe care
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
culturii românești. În revista Sămănătorul, nr. I, anul 1902, apărută în ziua de 28 aprilie, la pagina 341, a putut fi citită o prelucrare sau mai bine spus o imitație populară, cu titlul Ursitorile(8), reprodusă de Nerva Hodoș și Ilarie Chendi, după manuscrisul din Caietele Eminescu. La pagina 350 a aceeași reviste vom întâlni și povestirea populară, culeasă de Eminescu, cu titlul Borta(9) -vântului(10). Acest basm, foarte scurt, de numai 70 de rânduri, povestește întâmplările de viață ale
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
întocmai din partea celor direct responsabili să nu se întâmple: Valeria Toader, Valeria Berzescu, Iosif Pușchiță, Ion Cernescu, Doru Ișfănescu, Emilia Stan, Viorica Ciurescu, din Banat; Maria Badiu, Dumitru Muțiu, Viorel Frățilă, Vasile Iova, Ghiță Baciu, Elena Bologa Ceuca și Iovănuț Ilarie, din Ardeal; Dumitru Margine din Oltenia, dar și tineri care astăzi se bucură de aprecierea publicului larg, precum Andreea Dragoman, Codruța Rodean, Ciprian Silași, Dorian Rain sau Geanina Buzan. Am colabrat în emisiunile mele cu adevărați coloși ai melosului popular
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
Petean Adi și Lili, fr. Brancu Nicu, frații Lela (Ovidiu, Pavel și Adrian). Dumnezeu, a mișcat inimile credincioșilor rămași și spre sfârșitul anului 1998 au fost reluate serile de rugăciune în familile Tolan (Ghiță și Dana) și Lupau (Marius și Ilaria).În prima parte anului 1999, comunitatea penticostala română a fost acceptată să funcționeze în cadrul Bisericii "Mission du Plein Evangile "cu un program săptămânal în limba română, sâmbătă seara. Debutul anului 2000 a fost marcat de organizarea și consolidarea comunității de
BISERICA PENTICOSTALA ROMANA FILADELFIA PARIS de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 49 din 18 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345124_a_346453]
-
Sburătorul” are o existență mai îndelungată, funcționând între 1919-1947, când a fost interzis de comuniști. Obiectivele acestei grupări erau: promovarea tinerilor scriitori și imprimarea tendinței moderniste în evoluția literaturii române. Primul obiectiv s-a realizat prin promovarea unor nume ca: Ilarie Voronca, Camil Petrescu, Ion Barbu, Pompiliu Constantinescu, George Călinescu, etc. Un proces mai îndelungat a cunoscut cel de-al doilea obiectiv. Eugen Lovinescu își dezvolta concepțiile sale moderniste în Istoria civilizației române moderne și în Istoria literaturii române contemporane. În
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
un ritm de dezvoltare sincronică, teoria imitației care explică viața socială prin interacțiunea reacțiilor sufletești, principiul sincronismului care în literatură înseamnă acceptarea schimbului de valori a elementelor care conferă noutate și modernitate fenomenului literar. La revista „Sburătorul” colaborau, printre alții, Ilarie Voronca, Ion Barbu, Tristian Tzara și alții. În acea perioadă era promovat și curentul denumit tradiționalism, prin care se înțelege, continuarea vechilor valori tradiționale, insistându-se pe ideea că istoria și folclorul sunt cele două domenii relevante ce definesc specificul
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
lucrată într-o zonă în care galeria săpată direct în sare era mult mai largă. Alăturând această capelă Bisericii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” din Cacica, biserică ortodoxă construită prin subscripție publică între anii 1892-1896, prin strădaniile preotului paroh Ilarie Bădăluță, îmi permit să atrag atenția asupra faptului că „Biserica ortodoxă a fost și a rămas păstrătoarea și apărătoarea trebuințelor sufletești, a obiceiurilor și datinilor, un instrument de dezvoltare și afirmare a drepturilor, o pavăză și un îndemn în lupta
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
patul de boală, care nu-l deconectează de mersul vieții de din afară. Traduce pe Apollinaire, comentează pe Heidegger dar mai ales corespondează intens cu scriitori occidentali: Breton, Andre Gide, Paul Fargue etc. Era prieten cu Geo Bogza, Șasa Până , Ilarie Voronca. Scrie de timpuriu o nuvelă în "Bilete de Papagal" sub conducerea lui Arghezi. Citește mai mult Max Blecher, un Kafka suprarealist." Când privesc mult timp un punct fix pe perete mi se întâmplă câteodată să nu mai știu nici
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
patul de boală, care nu-l deconectează de mersul vieții de din afară. Traduce pe Apollinaire, comentează pe Heidegger dar mai ales corespondează intens cu scriitori occidentali: Breton, Andre Gide, Paul Fargue etc. Era prieten cu Geo Bogza, Șasa Până , Ilarie Voronca. Scrie de timpuriu o nuvelă în "Bilete de Papagal" sub conducerea lui Arghezi.... X. INSTITUȚIA NUMITĂ CAFENEA, de Adrian Grauenfels, publicat în Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016. Instituția numită cafenea Instituție indispensabilă în epoca modernă cafeneaua devine
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
din cartea lumei semne ce noi nu le-am scris, Potrivim șirul de gânduri pe-o sistemă oarecare, Măsurăm mașina lumei cu acea măsurătoare Și gândirile-s fantome, și viața este vis." (La moartea lui Neamțu) Din datele publicate de Ilarie Chendi, cel care a publicat poezia, aflăm că Ioane Nemțiu a fost un student năsăudean, "un june foarte talentat" care a "repausat la 23 de ani" la Viena, "jelit de toți amicii și de întreaga junime română".9 Pentru tema
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
până astăzi, un model de profesionalism, generozitate și înțelegere justă a importanței cooperării internaționale. În Mexic avea să se afirme, mai întâi în armata împăratului Maximilian, apoi în aceea a forțelor rebele conduse de Benito Juarez, pe la 1860, căpitanul medic Ilarie Mitrea din Rășinari. În Argentina și Chile, a făcut o strălucită carieră de inginer, om de afaceri, ziarist, explorator, Julius Popper, născut la București în 1857 și decedat la Buenos Aires, în 1893. Lui i se datorează importante descrieri ale Patagoniei
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
București, 1875-1880; Ostașii noștri, București, 1878; Despot-Vodă, București, 1880; Les Bonnets de la comtesse, București, 1882; Fântâna Blanduziei, București, 1884; Ovidiu, București, 1885; Opere complete. Poezii, I-II, pref. I. Bianu, București, 1896; Poezii, pref. Al. Vlahuță, București, 1901; Scrisori, îngr. Ilarie Chendi și E. Carcalechi, București, 1904; Proza, îngr. și pref. Alexandru Marcu, Craiova, 1930; Poezii, I-II, îngr. și introd. Elena Rădulescu-Pogoneanu, Craiova, 1940; Poezii populare, îngr. și introd. G. Giuglea, București, f.a.; Drame istorice, îngr. și introd. George Baiculescu
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Delavrancea (Hagi Tudose), I. Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Emil Gârleanu, M. Sadoveanu ș.a. Sunt publicate articole despre P. Maior, C. Negruzzi, V. Alecsandri, M. Eminescu, T. Maiorescu, I. L. Caragiale, I. Creangă, G. Coșbuc, B. Delavrancea, Al. Vlahuță, St. O. Iosif, Ilarie Chendi, M. Sadoveanu. Se oferă și traduceri din Boccaccio, Schiller, Antioh Cantemir, V. Hugo, Mark Twain, Turgheniev, L. Tolstoi, Giovanni Pascoli (în tălmăcirea lui Giuseppe Cifarelli, 1938) ș.a. E.O.
AMICUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285325_a_286654]
-
liric Tipografii uciși de Nina Cassian. Frecvente sunt însă prezentările de poeți, medalioanele, evocările, seria încheindu-se cu recenzii la cărțile recent apărute, românești și străine. Sunt redescoperiți Cezar Bolliac (Corina Săndulescu, Un luptător pentru democrație - Cezar Bolliac), dar și Ilarie Voronca (V. Cristian, Ilarie Voronca) sau Tristan Tzara (V. Cristian, Tristan Tzara printre noi). Octav Șuluțiu, cronicarul oficial al revistei, comentează caietul de versuri al lui Aurel Baranga, Marea furtună, plachetele Cântarea munților și Țara luminii de Magda Isanos, volumele
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
Nina Cassian. Frecvente sunt însă prezentările de poeți, medalioanele, evocările, seria încheindu-se cu recenzii la cărțile recent apărute, românești și străine. Sunt redescoperiți Cezar Bolliac (Corina Săndulescu, Un luptător pentru democrație - Cezar Bolliac), dar și Ilarie Voronca (V. Cristian, Ilarie Voronca) sau Tristan Tzara (V. Cristian, Tristan Tzara printre noi). Octav Șuluțiu, cronicarul oficial al revistei, comentează caietul de versuri al lui Aurel Baranga, Marea furtună, plachetele Cântarea munților și Țara luminii de Magda Isanos, volumele Un om așteaptă răsăritul
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
huit dernières décennies est tellement remarquable que nulle autre culture européenne ou d'autre-océan ne pourrait se vanter d'avoir apporté autant à la culture de l'Hexagone. "1252 À ce titre, George Astalos énumère des noms comme Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Gherasim Luca, Panaït Istrati, Emil Cioran, Eugène Ionesco, Mircea Eliade, Stéphan Lupasco, qui ont marqué, indubitablement, la littérature française. Pourquoi donc ne pas faire entendre en France la voix de l'un des poètes roumains leș plus représentatifs du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
E. Lovinescu (Bizu), Liviu Rebreanu (Răscoala), Mircea Eliade (Maitreyi) și despre caracterul novator al prozei lui Camil Petrescu. Pericle Martinescu face cronica volumelor de poezie Fum de argint de Petre Dinu, Zbor alb de Radu Boureanu și Petre Schlemihl de Ilarie Voronca. Mai semnează cronici și recenzii Dan Petrașincu, Petru Comarnescu, Mihail Ilovici, Liviu Teodoru. Cronica dramatică îi revine lui Horia Liman, iar de cea plastică se ocupă Petre Boldur. Eseurile lui Petru Manoliu (Țara Șera, Vis cu morți, Glose pentru
DISCOBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286794_a_288123]
-
București între 27 noiembrie 1909 și 15 aprilie 1910. Nu e consemnată conducerea revistei, dar subordonarea ei față de mișcarea sămănătoristă este clară. Destinul revistei se leagă de numele unor scriitori care mai colaboraseră la publicații cu aceeași orientare: Mihail Sadoveanu, Ilarie Chendi, Dimitrie Anghel și St. O. Iosif (ultimii doi figurează și sub numele comun de A. Mirea). Articolul-program, Înainte!, este semnat de cei doi poeți, iar poemul Cumpăna, cu valoare programatică, apare cu semnătura A. Mirea. În primul număr mai
CUMPANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286581_a_287910]
-
Iosif (ultimii doi figurează și sub numele comun de A. Mirea). Articolul-program, Înainte!, este semnat de cei doi poeți, iar poemul Cumpăna, cu valoare programatică, apare cu semnătura A. Mirea. În primul număr mai sunt prezenți Mihail Sadoveanu, Natalia Iosif, Ilarie Chendi. Rubrici: „Cronica fantezistă” (de A. Mirea), „Efemeride”, „Note și reflexii”. Ilarie Chendi își publică o parte din Fragmente literare (volum anunțat „sub tipar”). Un text celebru, semnificativ pentru orientarea publicației, este Cărți pentru popor de Mihail Sadoveanu (1910). C.
CUMPANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286581_a_287910]
-
Înainte!, este semnat de cei doi poeți, iar poemul Cumpăna, cu valoare programatică, apare cu semnătura A. Mirea. În primul număr mai sunt prezenți Mihail Sadoveanu, Natalia Iosif, Ilarie Chendi. Rubrici: „Cronica fantezistă” (de A. Mirea), „Efemeride”, „Note și reflexii”. Ilarie Chendi își publică o parte din Fragmente literare (volum anunțat „sub tipar”). Un text celebru, semnificativ pentru orientarea publicației, este Cărți pentru popor de Mihail Sadoveanu (1910). C. e o foaie tipică pentru un grup de scriitori care aderă la
CUMPANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286581_a_287910]