408 matches
-
să triumfe principiul adevărului. Răul este pedepsit, dialectic, de către partid, iar instrumentul justiției sociale este însuși tovarășul Mitică Ionescu. Nimic nu poate scăpa vigilenței revoluționare, iar deghizamentul de clasă este expus și condamnat. Lăudărosului Cavafu, ce invoca suferințele sale de ilegalist, îi este smulsă masca de pe chip: savantul inginer este un crupier din fostul cazino de la Sinaia (Cazino-ul ca loc al perdiției este legat inextricabil de rătăcirea/decadența burgheză). Oportunistul Cristescu este, la rândul său, demis. Birocrația este lovită de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
p. 5. 17 Câteva afirmații poate ar fi meritat detaliate. Spre exemplu, Daniel Cristea-Enache susține - fără să ofere exemple - că mulți dintre curajoșii post-festum, anticomuniștii de după căderea comunismului, ocolesc punctele sensibile ale istoriei postbelice a României, spre deosebire de Paul Cornea, "fostul ilegalist și intelectual de stânga", care "a făcut un proces al comunismului pe cât de profund, pe atât de dureros și pe cât de exact, pe atât de nuanțat" (p. 298). Sunt acești anticomuniști postcomuniști istorici, publiciști, jurnaliști? Care a fost substanța erorilor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Explorări în comunismul românesc, vol. I, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 185. De mare folos pentru aprofundarea modelului erotic oficial la vârsta adolescenței comuniste sunt, de asemenea, și capitolele Romanț(ă) pentru tânărul ilegalist (Angelo Mitchievici) și Inițierea comunistă a femeii (Paul Cernat). 3 M. Ungheanu, ""Versurile" lui Mircea Ivănescu", în Luceafărul, 1968, nr. 38, p. 2. 4 Apud Lucian Raicu, ""Alte poeme"", în România literară, 1973, nr. 35, p. 10. 5 Vezi Matei
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Astea sunt pentru noi mofturi, cel mai bun mod în care poți să-ți exprimi dragostea pentru cineva e să-l hrănești, să-i bagi lucruri pe gură. Era un serial, Pistruiatul, despre un puști care-i ajută pe comuniștii ilegaliști să lupte cu fasciștii. După ce a murit taică-meu, am avut mult timp următoarea fantezie: se făcea că eram Pistruiatul și trebuia să predau o mică tipografie clandestină unui bărbat cu Universul în buzunar. Intra în oficiul poștal, aștepta câteva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
să-l aștept. — Măăă, tu ai văzut cât e ceasul? Te-așteaptă maică-ta acasă, derbedeule! Și din buzunarul lui tata se ițea capătul Universului. El era persoana de legătură, cel care tipărea manifestele! Tata era și el Activist comunist, ilegalist ca și mine! Urbancolia, debutul în proză al lui Dan Sociu Dan Sociu s-a născut în Botoșani, la 20 mai 1978. A publicat: borcane bine legate, bani pentru încă o săptămână (Junimea, 2002Ă, pentru care i s-a decernat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
Nu. Deși nu-și ascunde o oarecare antipatie pentru gesturile adolescentine executate cu fler de Ionescu, Dan Gulea amintește gradul lejer de „dogmatizare“ a „Faclei“ în comparație cu alte „celule“ ale avangardei: „Din punct de vedere politic, chiar dacă a acceptat contribuțiile unor ilegaliști comuniști, «Faclaă nu a părăsit spiritul democratic în comentariile asupra vieții politice și nu s-a confundat cu limbajul de lemn pe care Roll, Pană, Luca sau Păun îl practicau deja în «Cuvântul liberă, «Era nouăă ș.a.“. Nu toți avangardiștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
vechii gărzi comuniste. Asta da înnoire. Același Iliescu care a trăit acel „23 August“ salvator avea paisprezece ani și-un tată în pușcărie, care îi vorbea de „Pătrășcanu ca figură-cheie“ și de Stalin ca „om de dreapta“. Și astăzi fiul ilegalistului înfierează parveniții, domnișorii rupți de soarta țării, luxul afișat cu ostentație. Din când în când răbufnește și ia partea bătăușilor din SPP pe care-i numește patern „băieți“, sau denunță proprietatea privată ca „moft“ și „eroare istorică“, după care admite
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
care istoricul le fotografiază și le pune cap la cap cu maximă agilitate. Iată ce-am strâns din acest puzzle. Adrian Năstase a negat tot timpul influența pe care ar fi avut-o asupra carierei sale căsătoria cu fiica unui ilegalist comunist, Grigore Preoteasa (mort în anii ’50). Văduva, Ecaterina Preoteasa, era însă extrem de bine plasată în CC. A urmat apoi, în viața lui Năstase, fiica lui Angelo Miculescu, demnitar de rang înalt. Nici Patriciu n-a apărut din neant: „Una
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
extrem de bine plasată în CC. A urmat apoi, în viața lui Năstase, fiica lui Angelo Miculescu, demnitar de rang înalt. Nici Patriciu n-a apărut din neant: „Una dintre căsătoriile sale a fost cu fata uneia dintre influentele familii ale ilegaliștilor (familia Redlingher). A doua a fost cu nepoata lui Mihail Roșianu, omul care a organizat evadarea lui Gheorghiu Dej de la Târgu-Jiu, ulterior președintele ARLUS... “. Mai vreți? Bunica lui Bogdan Olteanu a fost Ghizela Vass, ilegalistă și extrem de sus în ierarhia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
interzicerea armei atomice, „se demască provocările și pregătirile de război ale clicii lui Tito și se duce lupta pentru sabotarea exportului de materii prime strategice din Iugoslavia pentru agresorii americano-englezi”. Emigranții iugoslavi editează cinci ziare săptămânale și bilunare, „pe care ilegaliștii le difuzează în țară cu succes tot mai mare”. Reacția autorităților „titoiste” constă în înfiltrarea în rândurile mișcării comuniste ilegale și în cele ale „emigranților revoluționari” a unor agenți și provocatori, ce au pricinuit la început un imens rău. Numai
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
februarie 2005, sub titlul " Viața și moartea în pușcărie", semnat de Cătălin Bulat și Dorelina Bellu. 124 Ibidem. 125 Octav Bozînțan, op. cit., p. 205. 126 Anca Ionescu, Reflexii penitenciare, manuscris nepublicat. 127 Termenul de "tovarăș" a fost preluat de comuniștii ilegaliști de la deținuții de drept comun cu care au conviețuit în închisorile regale și, de aici, a fost impus tuturor membrilor de partid. În ciuda conotației nobile care i s-a dat în regimul comunist, termenul păstrează în lumea interlopă și în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un ciolan, o funcție, orice, fapt văzut la Tv în "Noaptea generalilor" a lui M.Băcanu. Este trist și dezonorant, când vedem că se fac eroi și după 18 ani de la evenimentele din ’89, cu câte doi martori, ca pe timpul ilegaliștilor cu 50-60 de ani în urmă! Ne grăbim să-i facem eroi pe unii, ca după aceea să nu mai știm cum să-i "eliberăm" de această etichetă nemeritată, unii piezându-și viața sau fiind răniți, fiind împușcați în timp ce comiteau anumite
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Ghica sau Sturza și au apărut nume noi ale "eroilor".... știți voi care... nu-i mai amintesc ca să nu mă considere dușman al noilor evenimente cu care se mândresc unii "eroi". Cu timpul, numărul lor tot crește ca pe vremea ilegaliștilor, când cu câte doi martori, se făcea ilegalist și profita de unele beneficii, ca acum, tot felul de scutiri de impozite, taxe pentru transport și multe alte înlesniri. Tot în acest volum am îndrăznit să le dedic o poezie și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ale "eroilor".... știți voi care... nu-i mai amintesc ca să nu mă considere dușman al noilor evenimente cu care se mândresc unii "eroi". Cu timpul, numărul lor tot crește ca pe vremea ilegaliștilor, când cu câte doi martori, se făcea ilegalist și profita de unele beneficii, ca acum, tot felul de scutiri de impozite, taxe pentru transport și multe alte înlesniri. Tot în acest volum am îndrăznit să le dedic o poezie și un mesaj de apreciere elogioasă și eroilor căzuți
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
vechii domnitori Callimachi, cu studii de drept la Paris, membru al Partidului Comunist din 1932. Fondează la Botoșani ziarul antifascist Glasul nostru și Clopotul - organ al Comitetului Antifascist din România, în 1933. Supranumit Prințul Roșu, Callimachi a fost un comunist ilegalist, închis pentru activitatea sa, timp de un an, la Miercurea-Ciuc. S-a afirmat și ca poet, memorialist, traducător, istoric. Este autor al volumelor de poezie Frunze (1921), Tăceri imobile (1921), Alb și negru (1926), Erotice (1933), cu impact slab în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la putere și au impus apoi norma socială În România postbelică. Dar nu prin evoluție democratică, dezbatere de idei sau consens, ci prin lupte fratricide, trădări, reglări Între subgrupuri și lichidarea fără milă a celor Învinși. E vorba de idealizații ilegaliști a căror principală preocupare era instituirea controlului psihosocial total asupra adepților și eliminarea fără milă a posibililor devianți. Lupta Împotriva celor din interior prevalează, la un moment dat, față de lupta Împotriva adversarilor. O istorie a Înlăturării rivalilor, a trădărilor și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sau pactiza cu dușmanul. Oricine era arestabil. Complexul subteranei a cuprins Întreaga societate. În obiectiv intra nu numai dușmanul declarat, burghezia, ci și dușmanul intern, camaradul care nu respectă norma. Puteau fi În această categorie toate cadrele, chiar și vechii ilegaliști, inclusiv cei din nucleul de bază. Obsesia trădării devine mod de viață. Au căzut pe rând, cum știm, capete importante. Alături de lupta pentru putere a nucleului dur se desfășura, paralel, lupta pentru supraviețuire a celor din eșaloanele inferioare, a noilor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
știau cine suntem și ce căutăm pe-acolo, și totuși ne-au primit la ei în casă zece zile fără să ne ceară niciun ban. Riscau foarte mult, pentru că, pe atunci, sovieticii nu aveau voie să găzduiască străini, mai ales "ilegaliști" ca noi. De aceea, atunci când ne-am întors în țară și cei de la Securitate ne-au luat la întrebări aflaseră, nu știu cum, că fuseserăm acolo că ce-am căutat la Moscova și, mai ales, unde și la cine am stat, n-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
unei opoziții. A mai amețit-o un pic, dar nu după multă vreme, după nășirea Frontului Salvării Naționale, a părĂ‑ sit sau a fost obligat să iasă din Front. Mi-amintesc ce caraghios era Tovarășul Take - nome de guerre, de ilegalist comunist -, când intra în marea sală de conferințe de la Intercontinental. Scund și cam rotofei, cu teniși în picioare și cu cască metalică pe cap, gardat, de patru haidamaci cu kalașnikovuri, pășea eroic, țanțoș, de parcă tocmai venea de pe front, la conferința
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
titlu corespunzător: Pentru pace și cultură Luptăm cu subtitlul Omagiu adus de scriitorii și poeții moldoveni (?!) primei Conferințe pe țară a Scriitorilor din Republica Populară Română". Din articolul de fond, semnat de Gh. Agavriloaiei, ginerele lui Ibrăileanu, universitar și "fost ilegalist", și datat 18 Martie 1949, aflăm, între altele: "Scriitorii moldoveni și în special cei ieșeni, în consfătuirea din 18 Februarie 1949, ș-au (sic!) recunoscut, printre alte slăbiciuni și lipsuri, faptul că nu au adus la îndeplinire tot ceea ce era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fost raportat în scris la DRSP Cluj nu așa cum am scris în prezent și cum a fost într-adevăr, ci denaturat și înflorit, cum am avut instrucțiuni încă din anul 1948 noiembrie să raportăm în astfel de cazuri". Belu Zilber, ilegalist și susținător al comunismului, unul din martorii acuzării în farsa juridică instrumentată de Dej în contra lui Lucrețiu Pătrășcanu, după ieșirea din pușcăria comunistă, cu conștiința acută a trădării, nota în memoriile sale: "Nu știu pe cine l-a făcut socialismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Bengescu erau interziși! -, a trăit nenumărate ediții, autorul însuși a făcut o prodigioasă carieră politică și financiară. Devenit steril după al doilea roman, s-a „preocupat” de film, o zonă extrem lucrativă și publicitară, unde scrie scenarii false despre „lupta ilegaliștilor”, apoi, când moda politică se schimbă, „mari pânze naționale”, măgulind orgoliul dictatorului. Am insistat asupra acestui nume și asupra acestui caz pentru a sublinia marile merite ale tinerilor mei colegi citați mai sus care au îndrăznit, la început în reviste
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tehnică a sacrosanctei E.S.P.L.A., că poate „vedea” și primi un exemplar de semnal. Am urcat la etajul unu al vilei luxoase de pe strada Orlando, în holul uriaș și luminat din care dădeau ușile spre cabinetele celor doi șefi - Ion Bănuță, ilegalistul și poetul surrealist (suprarealist mai mult fără voia sa!Ă, și Mihai Gafița, redactorul-șef și factotumul acelui monstru editorial, și ne-am așezat pe o banchetă, la perete, alături. Cineva ne-a adus de jos, de la serviciul tehnic, un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
substanța epică!”, cedând locul meu în planul rigid al editurii altuia și făcându-i romanului o cronică acră în Informația Bucureștiului. Iar când încă mai tremuram pentru ultima „viză”, cea mai „barosană”, a directorului politic și absolut al editurii, poetul ilegalist Ion Bănuță, acostându-l odată în marele hol, el mi-a dat un răspuns care m-a stupefiat, eu, noi, obișnuiți cu numeroasele și nesfârșitele grile și cenzuri ale puterii: „Eu, tovarășe Breban, îți voi citi noul roman după apariție
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și reviste la un loc, momentul în care Dumitru Popescu avansat abrupt din postul de redactor-șef al Scînteii, ca secretar al c.c., iute, brutal și spectaculos, a „eliberat” „din funcții” trei șefi ai unor importante redacții: pe Ion Bănuță, ilegalist, directorul monstrului editorial numit ESPLA, pe Nicolae Dragoș, șeful celei de a doua publicații a partidului, Scânteia tineretului, și pe Ion Băieșu, redactorul-șef al inimoasei și extrem de vii reviste a studenților și a tinerilor scriitori Amfiteatru, convocând apoi în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]