412 matches
-
comparabil cu acela al legionarilor. Ceaușescu "Era Codreanu în picioare. Eu am citit și Cărticica șefului de cuib. Am gasit o similitudine teribilă.... Unul - comunist, celălalt - naționalist, dar amîndoi români adevărați. Comuniștii au învățat din conștiința legionara în pușcărie. Pe ilegaliștii comuniști i-a impresionat atitudinea legionarilor care cîntau cînd îi duceau la locul de execuție. ăSunt de invidiat, spuneau ilegaliștii. Noi n-am ajuns încă la un asemenea nivel de conștientizare să mergem cîntînd la glontă. Șunt două ideologii diferite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
o similitudine teribilă.... Unul - comunist, celălalt - naționalist, dar amîndoi români adevărați. Comuniștii au învățat din conștiința legionara în pușcărie. Pe ilegaliștii comuniști i-a impresionat atitudinea legionarilor care cîntau cînd îi duceau la locul de execuție. ăSunt de invidiat, spuneau ilegaliștii. Noi n-am ajuns încă la un asemenea nivel de conștientizare să mergem cîntînd la glontă. Șunt două ideologii diferite, nu vreau să le bag în aceeași oală, dar s-au întîlnit. Din punct de vedere al romanismului e foarte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
Petr Falc -, pentru scenele din anii '40, care, nimic mai caraghios, asemeni unui abil ventriloc vorbește cu vocea lui Nicolaescu, inconfundabilă, și care, în scenele de închisoare poartă o perucă de păr grizonat ceea ce-i confera un aspect dîrz de ilegalist comunist din anii pistruiați ai tinereții nicolaesciene. Numai Dichiseanu în rolul comisarului comunisto-kgbist apare neschimbat, au trecut doar douăzeci de anișori, semn că ar trebui să reconsiderăm marfa bolșevică imperisabilă. Povestea cu ruleta rusească, cu licitarea ofertei de gloanțe pe
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]
-
Francez din 1931 pînă în 1943 -, am fost tentat să scriu un scurt eseu despre oamenii din subterană, spionii, "les taupes" - cîrtițele -, tehnicienii în acțiuni subversive și de subminare a pilonilor de rezistență - Statul, Libertatea și Religia -, aventurierii revoluției comuniste, ilegaliștii, specialiștii în simulare și disimulare, cei care au determinat izbucnirea unor evenimente istorice (revoluții, lovituri de stat, luptă anticolonială) și care au rămas în umbră, ascunși în cavernele anonimatelor, fanaticii, credincioșii noii religii laice care au aprins flăcările mișcărilor de
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
mai lăudabil că dl. Isărescu intenționează să elimine inechitățile și finanțările abuzive. Minunată idee. Am chiar o sugestie în acest sens: să anuleze prevederile rușinoasei Legi 42, care-i transformă pe revoluționari (și pe foarte mulți pretinși revoluționari) în noii "ilegaliști" ai postcomunismului. N-am informații că vreunul dintre aceste personaje exemplare ar duce-o mai rău decât cetățeanul de rând. Dimpotrivă, privatizați cu viteza fulgerului, dotați cu pământ și spații comerciale, au devenit prosperi oameni de afaceri. E timpul să
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
trebuie să vorbească limpede și sincer, între relațiile ambigue cu mătuși și relațiile cu tovarășe care îl invită în sînul familiilor lor la fel de revoluționare, între tabieturi și gărzi de noapte la sediul organizației, între sfaturile de acasă și înțelepciunea "bătrînilor ilegaliști". Printre toate astea curge o viață de om care își savurează retrospectiv normalitatea bine ascunsă printre gesturi radicale. Nu există propriu-zis niciodată o morală, deși cititorul face inevitabil propria sa morală citind despre viața și mai ales despre opiniile de
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
Preț: 170 000 lei. Poliția pentru cetățeni Autorii, un polițist și un ziarist, propun publicului român o carte despre modul în care Poliția italiană a reușit să devină o instituție cu adevărat în slujba cetățenilor. Personaj este un polițist „carbonar“ (ilegalist), astăzi la pensie, care parcurge cele mai importante etape ale vieții sale profesionale prin intermediul unei povestiri punctuale și precise, înfățișându-l mai întâi tânăr și fără griji, iar apoi protagonist al unui experiment socio-istoric excepțional. El ajunge să pună bazele
Agenda2004-46-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283059_a_284388]
-
Popescu reconstituie sufocanta atmosferă de la ASE în perioada instaurării stalinismului. Apoi, după ce tînărul economist devine redactor la „Contemporanul” (citadelă a dogmatismului obtuz și obscurantist), apar în memorii figurile unor Iosif Ardeleanu, Ion Banu, Marcel Breazu și N. Tertulian. Primul, un ilegalist închistat și sumbru, a condus vreme de decenii cenzura. Istoricul filozofiei Ion Banu (fost avocat social democrat) era un intelectual care încerca să mențină o minimă decență în jungla ideologică stalinistă. Breazu (frate cu istoricul literar proletcultist Vicu Mândra și
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
clasic anticomunist, nu e nici omul din mulțime, care vrea să-și salveze propria intimitate și bucățica de libertate personală, din Orwell, și nici militantul convertit la democrația tradițională. Ceea ce-l definește e mai puțin stagiul îndelungat în rîndurile comuniștilor ilegaliști dintr-o Europă unde revoluția încă nu învinsese și-și trăia gloria de utopie plină de speranțe, mai puțin fărădelegile comise în numele ordinii de partid și mult mai mult prezența într-o fotografie, cu doisprezece oameni la o masă, în jurul
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
în timpul căreia, în pofida susținerii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, mai mulți membri ai Biroului - Ion Gheorghe Marurer, Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnăraș - se opun cu îndârjire, pe motiv că cel în cauză ar fi fost agent al Siguranței care ar fi turnat vechii ilegaliști, meandrele biografiei lui Geo Bogza. Este repusă în discuție gândirea politică a unor autori precum Ioan Slavici, Aurel C. Popovici, Emil Cioran, Mircea Eliade, Pavel Pavel ( acesta din urmă, din aceeași generație cu Cioran, dar net superior acestuia în domeniul
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
sensibilă prin paginile lor zguduitoare despre rezistența spiritului uman în fața celor mai oribile silnicii impuse de membri ai speciei noastre altor membri ai săi, face parte și volumul (Ed. Du Style) aparținînd fostului meu coleg de la Agerpres, Matei Gall, comunist ilegalist deportat în lagărul de la Vapniarka. Împreună cu un alt coleg al său de detenție, el a avut șansa extraordinară de a supraviețui sîngerosului masacru organizat de nemți în luna martie 1944 la închisoarea de la Rîbnița, un orășel de pe malul stîng al
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
noștri monștri, maeștri și genii în materie de tortură [...]. Căci n-a existat nici un arestat, un anchetat, căruia să nu-i fi fost frîntă șira spinării". În jurul lui dispar prieteni, oameni cunoscuți, cad mereu alte capete, inclusiv cele ale comuniștilor ilegaliști, sînt fărîmate destine (cazul Dr. Lörinc): "Trăiam într-o nebunie colectivă, care a avut ca urmare dispariția vieții sociale normale, de comunicare interumană reală. [...] Această nebunie colectivă, această frică generală nu s-a limitat la cercul nostru, la cadrele inferioare
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
cu privire la răpirea Basarabiei", cu: "Mesaj către Rusia vecină asupra unor probleme de vie actualitate". La care, panicat, istoricul ieșean declară: Domnule Gheran, mi-ajung anii de închisoare pe care i-am făcut. ștergeți Ťde vie actualitateť". Bunul Ion Bănuță, deși "ilegalist", se arată mai curajos, lăsîndu-se scos dintr-o funcție directorială și rostindu-se cu o brevilocvență sugestivă la extrem, într-o solemnă ocazie: "Cînd la Adunarea generală a Scriitorilor din 1965 a insistat să i se dea cuvîntul (a rostit
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
și pagini întregi. Se interzicea numele lui "Dumnezeu", înlocuit cu "divinitate" și cuvântul "memorii". Diaristul ne dă și o explicație: "memorii înseamnă istorie, iar istoria nu are voie s-o facă oricine. Asta de la apariția unor memorii ale unui fost ilegalist care nu pomenea nimic de marele revoluționar". Cărțile se amânau din plan în plan, se tergiversau cu anii, chiar fiind culese, până la topirea zațului, ca în cazul Dicționarului Scriitorilor Români. Într-o măsură, jurnalul de care vorbim este și unul
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
de naveta lui continuă între viață și text, realitate socială și ficțiune literară; și discreditează, totodată, teza caraghioasă a unei exegete (Sorina Sorescu) potrivit căreia scriitorul ar avea o estetică rudimentară. Ion D. Sîrbu a trăit câteva vieți (de student ilegalist la Sibiu, de combatant pe frontul răsăritean, de pușcăriaș în temnițele comuniste, și, apoi, de exilat în Isarlîk-ul alutan), dar a și citit, cu creionul în mână, câteva biblioteci. Aceasta se simte imediat în opera lui, în care torentul de
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
comandant Leoveanu, îndemnându-l pe un ton familiar să fie prudent în raporturile cu deținuții, întrucât rușii se apropiau de granița României, ce avea să fie în scurtă vreme ocupată. Mai în glumă, mai în serios, el se și vedea "ilegalist", cu meritele și beneficiile aferente. E posibil ca chipeșul și paradoxalul Moțu să fi existat în realitate, însă evoluția lui așa de rapidă între extreme, supraîncărcarea cu atâtea calități contradictorii îl fac, așa cred aproape neverosimil, chiar și ca produs
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
ipostaza eului liric din "Cu fața în asfințit", "Ursul românesc", "E slobod să mai cînt?", "Cîmp românesc", "Poeților tineri", "Drumul meu", "Despărțire de o garoafă roșie", pe activistul de partid sau, cum pretindea Beniuc și după 23 august 1944, pe ilegalistul care se vrea așezat în fruntea mulțimii răzvrătite. Nu știu cum de s-a acceptat asemenea forțare a sensurilor autentice ale poeziei". Ba știm foarte bine. Era la mijloc nevoia acută a unei "legimități" pentru o formulă literară neviabilă, importată pe deasupra, "realismul
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
poetului se vădea de timpuriu. Iarăși subscriem la considerațiile comentatorului: "În anii proletcultismului, Beniuc s-a bătut să convingă că sintagme precum "țara noastră bolnavă", "stejarul românesc", "crengile uscate-n vîrf" erau o denunțare mascată a orînduirii burgheze de pe pozițiile ilegalistului comunist. Uitînd sau prefăcîndu-se că uită adevărul potrivit căruia teza României bolnave, putrede moralicește, roasă la rădăcină, cu crengi uscate în vîrf aparținea și gîndirii de dreapta. La fel cum aceleiași gîndiri îi aparținea și credința că vremurile dramatice interne
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
mai ales de cultură și externe, erau colonizate de evrei, Mihai Ungheanu trage o concluzie fascizantă, mult mai în spiritul său național-comunist decît în acela, presupus, al kominterniștilor, puțin atenți la diferențierea etnică: "Redacții întregi erau ocupate compact de foști "ilegaliști", de tovarăși de încredere, de figuri apărute peste noapte, care nu numai că erau comuniști, dar eru precumpănitor altceva decît români. Este un fapt istoric acesta, care spune ceva. Kominternismul nu-i considera pe români apți și demni de încrederea
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
Macovescu face parte din categoria comuniștilor autentici, cu toate vinile și calitățile lor. Nu și-a negat niciodată convingerile de stânga, afirmate în anii '30 în ziarele "Adevărul" și "Dimineața". Devine membru al partidului comunist în 1936, deci este un ilegalist și un idealist, greu de dat la o parte ulterior. Beneficiile nu vor întârzia să apară, dar vor fi amestecate cu decepții și amărăciuni. În guvernul dr. Petru Groza, din martie 1945, este numit secretar general la Ministerul Propagandei, transformat
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
origine socială", îi apreciau, ca și ceilalți dascăli, mai mult virtuozitatea tehnică a versurilor, ca în acele splendide bijuterii stilistice, Propovedanii, cu sclipiri lexicale rare culese de pe la cursurile de lingvistică ale lui Byck sau Rosetti, decît "conținutul" lor. Paul Georgescu, ilegalist și redactor-șef adjunct al ,,Gazetei literare", îl va sprijini însă fără rezerve și mai tîrziu, cînd poeziile primului său volum, ca și Propovedania apărută în ,,Tribuna" din 22 martie 1958, vor fi atacate vehement de politruci și confrați vigilenți
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
poezia va fi văzută în anii proletcultismului, în mod paradoxal, drept genul literar cel mai apt să se adreseze maselor). Mult mai expusă decât proza șabloanelor și rețetarului, poezia proletcultistă se prezintă ca o structură suprasaturată de termeni-valori (soldatul sovietic, ilegalistul erou, raiul comunist, omul nou etc. și, în contrapartidă: complotistul, spionul, chiaburul etc.), așadar, ferită (pentru că nu mai era loc și de altceva) de elementele referențiale, de intruziunea realității. Cel puțin până la începutul anilor '50, în general discuțiile privind substanța
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
a liricii sovietice, poezia românească nu era un subiect-țintă pentru oficiosul asociației ARLUS decât în măsura în care era utilizată argumentativ, ca dovadă a "însănătoșirii" materiei și expresiei poetice românești postbelice. Așadar, portofoliul era atent selectat, toți cei publicați având fie un trecut ilegalist, fie un prezent satisfăcător: A. Toma, George Talaz, Ștefan Tita, Mihai Beniuc, Magda Isanos, Radu Boureanu, Ion Caraion, Dumitru Corbea, Mihail Cosma, Emil Isac, Ion Vitner, Ben Corlaciu, Nina Cassian, Victor Kernbach, Petru Vintilă, Maria Banuș, Geo Dumitrescu, Sașa Pană
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
fără serviciu și a fost nevoit să țină lecții pentru a supravetui. Din surse familiale a rezultat că profesorul Ilie Vișan nu a primit pensie cum se cuvenea pentru o viață de muncă pentru binele țării și abia taraziu, datorită ilegalistului Ieremia Pardau de la Vatră Dornei, a fost trecut în rândul pensionarilor statului. Profesorul Ilie Vișan s-a castorit în 1923 cu Lili Bacinschi, care provenea dintr-o familie de intectuali bucovineni, din castoria lor au rezultat două fiice; Lili-Sanda care
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
populară ar fi fost o bancnotă pe care o populație de acarieni s-ar fi mișcat după liniile și punctele încîlcite ale filigranelor albastre, concentrîndu-se în barba, sprâncenele și ochii înfundați în orbite ai căuzașului de la '48. Urmau statuile de ilegaliști care luptaseră împotriva regimului burghezo-moșieresc, care lipiseră manifeste pe pereții luminați palid de vreun bec bacovian, pe când o fată gingașă, în bluză albă, ținea de șase, care aruncau în aer o mină germană lovind-o cu cangea, salvând cu sacrificiul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]