1,350 matches
-
culturalizarea maselor, București, 1962; Al. Piru, Literatura română premodernă, București, 1964, 234-270; Lucian Blaga, Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, îngr. G. Ivașcu, București, 1966; Duțu, Coordonate, 291-327; Rotaru, O ist., I, 61-76; Ovidiu Papadima, Ipostaze ale iluminismului românesc, București, 1975; Ion Lungu, Școala Ardeleană, București, 1978; Școala Ardeleană, I-II, îngr. Florea Fugariu, introd. D. Ghișe și Pompiliu Teodor, București, 1983; Micu, Scurtă ist., I, 90-133; Micu, Ist. lit., 47-63. D. Mc.
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
I. nu omite condițiile sociale determinante. În „epoca Conachi”, care coincide cu „ultimele zile ale vechiului regim”, se manifestă scriitori din rândurile boierimii - Alecu Beldiman, Văcăreștii și alții -, poezia lor, dominant erotică, traducând psihologia clasei. Spre sfârșitul epocii, sub influența iluminismului, la unii se înregistrează tendințe de aspect cultural-patriotic. „Epoca lui Alecsandri” acoperă o jumătate de veac (1830-1880). Într-o primă etapă, de tranziție către literatura modernă, scriitori cu profil contradictoriu susțin idealuri novatoare, purtând totuși semne ale trecutului (I. Heliade-Rădulescu
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
pragmatice până la cinism instaurată de burghezie. Burghezia produce inegalitate, în vreme ce susține discursul fariseic asupra egalității 9. • Ibidem, p. 72. • Ibidem, p. 73. • Ibidem, p. 76. • Fr. Furet, op. cit., p. 14. • Ibidem, p. 15-20. Dreptul la revoltă, fundamentat filosofic încă de iluminism, se regăsește în toate revoluțiile din secolele XIX și XX, care au supralicitat inegalitatea ca sursă insuportabilă a suferinței. Era, acesta, debutul erei istorice a mulțimilor. Noua eră a alimentat constant utopia egalității. Prin contrast cu cetatea ideală, a egalității
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Nu În această percepție am dorit să prezint ideea de model. Centralitatea unor modele culturale, cele europene, de pildă, dintre cele două războaie mondiale a fost văzută ca un simbol al superiorității culturii europene, o secvență din lanțul trofic al Iluminismului. Dacă trebuie să recunoaștem că centralitatea unor modele culturale europene nu poate fi eludată, centralizarea lor e o chestiune diferită. Integrarea europeană nu pretinde rețete de identitate unică, tocmai de aceea interesul acut pentru definirea unui model cultural național. Globalizarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
proiectele pe o linie oarecum ierarhică. Nu Încerci propriile tale căi de planificare socială. Unde sunt căile de comunicare? Sunt niște canale blocate, inexistente sau care ar trebui construite. Marius Jucan: Așa e. Mă gândesc uneori la exemplele literaților din Iluminism, dintre care unii au devenit critici politici, moraliști, pamfletari, romancieri, reflectând În moduri diferite, adesea adverse, asupra „căilor de comunicare” care trebuiau construite În societate, pentru a păstra garanțiile autonomiei și libertății. O „vizită” În societatea secolelor al XVII-lea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În Vest se constată lucruri spectaculoase: de pildă, apărătorii deconstrucției din anii ’80 - vezi exemplul lui Christopher Norris, care ajunge să spună În 2000, Într-o lucrare despre teoriile actuale ale culturii, că trebuie să revenim la o formă de iluminism În care să nu ne temem de definițiile tari, chiar metafizice. Pe mine una mă derutează faptul că În discuțiile românești aceste definiții sunt rapid aruncate În afara contextului, nu ca niște bombe deja activate, ci mai degrabă ca niște vechituri
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se detașează de elocința orală, afirmând domeniul creației estetice independente. Aceeași perseverentă definire a mentalităților face și obiectul volumului Eseu în istoria modelelor umane (1972). Cu ilustrări tipologice italiene, franceze și engleze din preajma Renașterii sau de la finele ei, din clasicism, iluminism și romantism, personajele propuse ca modele, în epoci și din colectivități diferite, întrupează vrerile și gândirea oamenilor din anumite momente în raport cu tipul perfect, ideal, al umanității. Concentrând mari aspirații sociale - binele, adevărul și demnitatea -, ele pot reapărea de multe ori
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
considerau că un sistem de distribuție spontan de tipul pieței, rezultat al evoluției istorice și nu al abordării raționale a societății, este risipitor și poate fi înlocuit cu planificarea riguroasă a nevoilor societății. Se sprijineau în abordarea lor pe valorile iluminismului newtonian și pe experiența căpătată în planificarea logistică a aprovizionării militare, extinsă la limite încă neatinse în istorie prin sistemul armatelor de cetățeni, generalizat în timpul războaielor napoleoniene. Paradigma fundamentală a comunismului teoretic poate fi ușor vulgarizată în termenii simpli ai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale literaturii române, tendințele ei esențiale, raportate la factorii politici, economici și sociali care le-au condiționat. După capitolele introductive despre formarea poporului român și a limbii (romanizarea Daciei și romanitatea limbii române), urmează capitolele despre literatură, de la origini până la iluminism, care marchează pragul vârstei moderne, apoi sunt tratate sămănătorismul, poporanismul și simbolismul, poezia și proza din perioada interbelică, tradiționalismul, existențialismul, un scurt capitol ocupându-se de literatura de după 1944 până la scriitori ca Nichita Stănescu, Marin Sorescu și Ioan Alexandru. Cartea
GUŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
rânduieli, R. se arată un vrăjmaș al marii proprietăți individuale, dar, sub înrâurirea lui Proudhon, ca și a lui Saint-Simon, admite proprietatea ca rod al muncii. Credința lui în progres e de nezdruncinat și, sub influența socialismului utopic și a iluminismului, el se mai și pierde în reverii despre frăția și solidaritatea națiunilor, în marșul lor către o fericire universală. Adept al lui Jean-Jacques Rousseau, îmbrățișează teoria dreptului natural, care ar exclude de la sine oprimarea. Tezele principale ale programului său politic
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
pe care s-ar fi aplicat influența filosofului german. Acestui text, mai întins decât celelalte, îi sunt adăugate numeroase și felurite contribuții despre Blaga, considerat cel mai mare poet român după Eminescu, ori despre controverse teoretice și istorico-literare legate de iluminism, romantism, folclor, literatură comparată, estetică generală sau despre personalități ale culturii naționale, ca G. Bogdan-Duică, Liviu Rebreanu, Romulus Ladea ș.a., ori ale culturii universale, precum Goethe, Beethoven, Dante ș.a. Activitatea publicistică a lui R. valorifică mai bine decât cea savantă
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
și a statelor-națiune ÎNCEPUTUL EREI GLOBALE 8. Comerț În rețea În economia globalizată 9. „Statele Unite” ale Europei 10. Guvern fără centru (descentralizat) 11. Curtarea societății civile 12. Dilema imigrației 13. Unitate În diversitate 14. Luptând pentru pace 15. Al doilea Iluminism 16. Universalizarea visului european Note Bibliografie Index Traducere din limba engleză de Dan Golopenția INTRODUCERE În anii ’60 eram un tânăr activist și, ca mulți alții din generația mea, m-am implicat În „Marea Revoluție Socială”. Afroamericanii Își cereau dreptul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a metamorfozat dintr-un termen negativ Într-unul pozitiv? Postmoderniștii au privit modernitatea Însăși drept vinovat. Au dat vina În cazul multor probleme ale lumii pe ceea ce ei considerau a fi supozițiile prea rigide care stau la baza gândirii moderne. Iluminismul European, cu a sa viziune a progresului material nelimitat, a fost foarte criticat; de același tratament au avut parte și capitalismul de piață, socialismul de stat și ideologia statului-națiune. Modernitatea, argumentau gânditorii postmoderniști, este profund eronată În Însăși esența sa
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
individuală. Noul vis se concentrează nu pe acumularea bogăției, ci pe ridicarea spiritului uman. Visul european Încearcă să lărgească empatia umană și nu posesiunile teritoriale. El scoate omenirea din Închisoarea materialistă, În care a fost prizonieră din primele zile ale Iluminismului din secolul al XVIII-lea, la lumina unui nou viitor motivat de idealism. Aceasta este o carte despre vechiul vis american și noul vis european pe cale de apariție. Este numai o primă aproximație, cu toate defectele care acompaniază un astfel
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acesta nu ar fi devenit niciodată o viziune atât de puternică. Dacă John Winthrop a reprezentat partea spirituală a visului american, Benjamin Franklin a fost cel care a furnizat ghidul practic. Viziunea lui Franklin despre America a fost inspirată de Iluminismul european, care punea accent pe materialism, utilitarism și interes personal În economia de piață. Franklin a privit peste virginul teritoriu american și a văzut vaste resurse nefolosite, care puteau fi utilizate și făcute productive. El a privit America drept un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Cine nu cârpește spărtura mică, are necaz să repare gaura mare”. Visul american se bazează pe ideea că succesul este rezultatul strădaniei, iscusinței și autosuficienței. Proverbele lui Franklin erau ultimele fire subțiri ale unei țesături care unise utilitarismul secular al Iluminismului cu vechea tradiție religioasă calvină, ceea ce Max Weber a numit mai târziu „etica protestantă a muncii”. Vom discuta mai pe larg despre teologia Reformației În capitolele 4 și 5.) Astăzi un număr crescând de tineri americani s-au dezbarat de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu este noul mileniu sau chiar perioada postbelică, ci perioada crepusculară dintre medievalul târziu și epoca modernă timpurie, când multe dintre convențiile care au ajuns să fie cunoscute sub denumirea de modernitate au Început să se sedimenteze. Aceste convenții includ Iluminismul și Începuturile științei moderne, Înflorirea individului, stabilirea regimului proprietății private, formarea capitalismului de piață și apariția statului-națiune. Trecerea către o eră globală forțează regândirea tuturor acestor convenții, deja uzate, ale erei moderne. Pentru a Înțelege drumul pe care noua viziune
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
transportată În Întregime pe țărmurile americane În secolul al XVIII-lea, unde a continuat să anime experimentul american până În prezent. Revoluția americană a avut loc exact În momentul În care Reforma Protestantă În declin Își făcea acomodarea finală cu forțele Iluminismului. În timp ce majoritatea Europei a combinat eventual elementele teologiei Reformei Protestante cu cele ale ideologiei Iluminismului Într-o nouă sinteză Îmbrăcată În democrație socială, America nu a făcut asta. În schimb, generații succesive de americani au ales să trăiască simultan și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
anime experimentul american până În prezent. Revoluția americană a avut loc exact În momentul În care Reforma Protestantă În declin Își făcea acomodarea finală cu forțele Iluminismului. În timp ce majoritatea Europei a combinat eventual elementele teologiei Reformei Protestante cu cele ale ideologiei Iluminismului Într-o nouă sinteză Îmbrăcată În democrație socială, America nu a făcut asta. În schimb, generații succesive de americani au ales să trăiască simultan și În forma lor cea mai pură, atât Reforma Protestantă, cât și tradiția iluministă, devenind, În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
construită de Newton și contemporanii săi, toate detaliile spontane, complicate și care nu pot fi prezise, ale vieții sunt neglijate pentru a face loc noii lumi ordonate, curate și calculabile care constă din „materie și mișcare”. În universul matematic al Iluminismului nu era loc pentru bucurie, pasiune, exuberanță, empatie, credință sau tristețe. Nici una dintre aceste calități nu poate fi redusă la cantități măsurabile și explicată cu formule matematice. Viziunea iluministă asupra lumii ca un spațiu gol și materie În mișcare era
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și mulți dintre filosofii moderni timpurii. Experții În eficiență și, mai târziu, administratorii de resurse umane și consultanții manageriali au transformat totul În criterii relaționate cu mașini. În acest fel, americanii au depășit cu mult valorile mecaniciste și instrumentale ale Iluminismului european pentru a deveni cei mai profund „moderni” oameni de pe suprafața Pământului. Colosul eficienței a capturat imaginația publicului american În așa măsură Încât unii critici ai domeniului social nu s-au putut stăpâni să nu facă câteva aluzii răutăcioase. H.L.
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Dumnezeu. În America, fiecare persoană crede că este egalul celorlalți. Cu toate că ideea de individ autonom permite americanilor să fie atât religioși, cât și seculari, orientați spre credință și raționalitate, a trai atât În lumea Reformei, cât și În cea a Iluminismului poate să creeze confuzii teleologice. În timp ce acea parte a caracterului american care ține de Reformă tinde să trăiască suferința lui Hristos În această lume În schimbul salvării În următoarea, partea iluministă Îl Îndeamnă pe fiecare american să caute fericirea aici și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bogăție și mai mult timp liber, obsesia amercanilor În ceea ce privește crearea de bogăție apare mai degrabă patologică. Ei spun că „posesiunile noastre sfârșesc prin a ne poseda pe noi”. Adevărul este, că americanii au devenit avocații cei mai puri ai ideilor Iluminismului european care pune semnul de egalitate Între proprietatea privată și libertate. Atât de intensă a fost credința noastră, Încât, atunci când Congresul American a adoptat În 1894 o nouă versiune a taxei federale pe venit, aceasta a fost declarată neconstituțională de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
reamintim că Imperiul Otoman a controlat părți din Europa În diverse momente istorice. Așa că este sau nu Europa o parte a Orientului Mijlociu? Mulți pretind că Europa are o moștenire culturală comună, aducând drept argument rădăcinile ei greco-romane, creștinismul și Iluminismul secolului al XVIII-lea. Europa, spun ei, este un mod de a privi lucrurile, care rezultă dintr-un trecut și un destin comun. Din nou, problema este că istoria nu s-a desfășurat În maniera uniformă pe care euro-entuziaștii o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai bine: „Odată ce am pierdut confortul granițelor noastre geografice, trebuie să redescoperim de fapt ce anume duce la creerea legăturilor Între oamenii care formează o comunitate”72. Dacă noua realitate spațială este mult mai complexă decât permite geometria simplă a Iluminismului, referința temporală În schimbare este la fel de complicată. Dacă temporalitatea vechiului vis american este direcționată spre viitor, temporalitatea visului european, pe cale de apariție, combină toate cele trei segmente temporale - trecut, prezent și viitor - Într-o singură structură. Pentru americani, singura grijă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]