1,461 matches
-
ardeleni au creat un învățământ ce avea să devină model pentru cel din Principate, întemeiat, de altfel, de către Heliade și Asachi cu concursul unor continuatori ai Școlii Ardelene, ca Gh. Lazăr, Damaschin Bojincă, Florian Aaron, Vasile Fabian-Bob. Sub impulsul mișcării iluministe au luat naștere în Transilvania, în Moldova și în Muntenia, teatrul și presa. Întemeietori ai primelor periodice de durată au fost Heliade, Asachi și G. Barițiu. Literatura română datorează Școlii Ardelene singura epopee încheiată, Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, scriere de
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
loc aparte în filologia românească. El susține cu argumente originale latinitatea limbii române, dar combate cu bun-simț ideea purității ei. Rădăcinile lexicale moștenite din latină sunt explicate și în limba germană sau franceză. Ultima parte, eterogenă, este un discurs tipic iluminist despre importanța majoră a științei educării copiilor. I. a elaborat și un Dicționar româno-germano-francezo-latin, netipărit, dar folosit de redactorii Lexiconului de la Buda (1825). Preocupările sale istorice au fost concretizate în două scrieri, Scurtă istorie a românilor din Dachia (pe linia
IORGOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287607_a_288936]
-
cea frumoasă și pustiită crăiasă. Studiile grecești și le-a continuat la București cu călugărul Naum (poate Râmniceanu), apoi, din 1814, la Academia Domnească de la Schitu Măgureanu. Aici, prin dascălul grec Constantin Vardalah, H.-R. capătă primele noțiuni de filosofie iluministă și cunoaște scrierile lui Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Condillac, Destutt de Tracy. Retorica și poetica le învață după Boileau, La Harpe, Marmontel, Hugh Blair. Din școala grecească i-a rămas și numele Eliad sau Eliade (după prenumele grecizat al tatălui), cu
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
-R. este, prin structură și preocupări, un spirit enciclopedic, obsedat de proiecte grandioase. În toate inițiativele, ca și în opera sa, el își dezvăluie, cu o intensitate și o consecvență neîntâlnite până atunci în cultura românească, vocația universalității. În filosofia iluministă și în scrierile cărturarilor Școlii Ardelene a aflat de la început impulsurile de care avea nevoie pentru a-și descoperi menirea și principala direcție de acțiune: „luminarea” culturală a românilor, văzută ca singura cale pentru constituirea unei națiuni civilizate și independente
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
români. În inițiativa sa, el pornește de la ideile corifeilor Școlii Ardelene, al căror popularizator a fost. Pledoaria patetică pentru învățătură ca temei al afirmării națiunii, încrederea în puterea științei de a risipi fanatismul religios și superstițiile îl situează pe poziții iluministe. Explicând, în Plan..., înapoierea culturală prin dezbinare și oprimare socială, ca și prin nepăsarea unor intelectuali ai vremii față de destinul scrierilor românești, G. vedea ca unică soluție răspândirea învățăturii în popor, prin carte și școală. Autoritățile ecleziastice și civile sârbe
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
întocmește, expune idei ale Școlii Ardelene asupra originii românilor, a limbii și culturii române. Deși nu a primit autorizația de publicare, „Atheneul român” atestă continuitatea eforturilor și preocupărilor lui Ioan Piuariu-Molnar, Paul Iorgovici, Ion Budai-Deleanu, Zaharia Carcalechi și persistența ideilor iluministe ale Școlii Ardelene. Dintre manuscrisele care i-au fost încredințate, G. a reușit să publice doar primul volum al cronicii lui Gheorghe Șincai, în 1844. O prea lungă perioadă de demersuri, reclama gălăgioasă, nepunctualitatea, precum și unele speculații bănești ale editorului
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
altele, de lipsa de combativitate a periodicului brașovean. Lunga perioadă de apariție, șaizeci și doi de ani numai în secolul al XIX-lea, explică, în bună parte, oscilațiile de atitudine și unele inconsecvențe. De la liberalismul moderat și reformist, cu ecouri iluministe, al lui G. Barițiu, la democratismul burghez, cu justificate revendicări naționale, dar fără un program de acțiune socială, al Partidului Național Român (pe care, după 1881, gazeta l-a reprezentat o vreme), calea G. de T. a fost jalonată de
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
a fost principalul element activ al vieții intelectuale din Transilvania, susținând ideea unei culturi naționale și populare, cu rădăcini în realitatea autohtonă. S-a apropiat astfel de curentul de la „Dacia literară”, dar s-a și deosebit de acesta prin persistența ideilor iluministe, prin interesul pentru cultura germană și prin respingerea culturii franceze, considerată revoluționară. Într-o a doua etapă, după 1870, alături de alte publicații periodice („Telegraful român”, „Albina Carpaților”, „Observatoriul”, „Tribuna”), a sprijinit, mai ales prin intervențiile publicistice ale lui G. Barițiu
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
focus-grup - și În România nu cred să existe cineva să facă foarte bine un focus-grup, poate câțiva din București -, atunci, metodologic vorbind, nu poți să faci pasul următor. Asta Încerc eu să susțin aici. În primul rând trebuie un efort „iluminist”, dacă vrei, În care să fim expuși - cei care ne ocupăm de problemele acestea - la principalele teorii, pentru ca abia apoi să facem pasul În abrupt, imersiunea În fantasmatic. Nu poți să redescoperi oul, după părerea mea. Adică nu cred că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
urma lui Hubble, materia neagră, medicina naturalizează sub girul său științific practici magice, de tip șamanic, comunitatea tehnică a și Început să utilizeze roboți care operează la distanță etc. Lumi heterocosmice Paragrafele de mai sus sună mai degrabă a profeție iluministă decât a argument demonstrativ, teoretic. Entuziasmul lor excesiv nu ascunde iluzii: cred că libertatea subiectului care ne preocupă astăzi, indiferent de discurs, este mai mult decât retorică. Acest subiect liber, marcat de conștiință de sine ficțională, nu mai are nici
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
după cum se va vedea În cele ce urmează. Pentru cine este avizat semantic, contra-reeducarea trimite la ideea de obstrucționare a reeducării ori, mai exact, la ideea de ieșire din reeducare. În general, termenul reeducare a Început să funcționeze În epoca iluministă, cu scopul de a corija greșelile infractorilor de drept comun, de a remodela pozitiv personalitatea acestora (În principiu, prin intermediul Închisorilor). În România, reeducarea - termen gândit de comuniști pentru a camufla ideea de „spălare a creierului” - a avut două etape: una
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spre deosebire de alte credințe ori cutume, credința religioasă este prin practica ei comunitară o constrângere culturală majoră care a reconstruit comportamentul comunității și individului din temelii. De asemenea, merită să se observe că mai ales raportul dintre secularizare ori secularismul european iluminist a creat diferențieri majore culturale. Aici este poate locul să spun că nu mă refer doar la partea secularismului iluminist, cea mai cunoscută de altfel, dar și la cea religioasă a „luminismului” care a Însemnat o reconstrucție și o reformă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
comunității și individului din temelii. De asemenea, merită să se observe că mai ales raportul dintre secularizare ori secularismul european iluminist a creat diferențieri majore culturale. Aici este poate locul să spun că nu mă refer doar la partea secularismului iluminist, cea mai cunoscută de altfel, dar și la cea religioasă a „luminismului” care a Însemnat o reconstrucție și o reformă a comportamentului religios. Credința religioasă nu acționează În mod direct, ci printr-o intermediere „culturală”, adică a unor practici individuale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
adverse, asupra „căilor de comunicare” care trebuiau construite În societate, pentru a păstra garanțiile autonomiei și libertății. O „vizită” În societatea secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea este totdeauna profitabilă. Mai cu seamă pentru felul În care confruntarea iluministă despre existența unui om universal ori a unuia local are atingeri surprinzătoare cu prezentul integrării europene. Ceea ce mă duce la o Întrebare la care nu am un răspuns foarte decis privind actualitatea formulei despre „românul generic”. Presupun că această formulă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
narcisiaci, și cunoaștem cu toții destui dintre aceștia. Văd un prezent mult mai gri, deși m-aș bucura să aveți dreptate În optimismul pe care Îl expuneți. Generațiile tinere vor reuși să schimbe ceva poate pentru că nu se manifestă În interiorul modelului iluminist, modelul ce spune că generațiile tinere vor fi școlite În Occident și se vor Întoarce aici și vor schimba ceva. Nu se va schimba pentru că nu vor reuși să intre În sistem. Trăim Într-un sistem care este, ca și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
scepticismul lui Horea un prilej foarte bun pentru a face o observație, mi se pare, de bun-simț, care privește atitudinea noastră concretă. Horea vorbește de o dezîncântare a intelectualului român, care trăia În ’90 cu o conștiință utopică, entuziasmată, de iluminist care Își propune să facă misionariat social, să schimbe opinia publică, să aducă adevărul. Într-adevăr, intelectualul român a trecut printr-un proces de dezvrăjire, iar modelul misionarului care propovăduiește un sistem social tare, cel din Occident, și-a pierdut
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vor schimba lumea. Or, În loc de a schimba masele, poate că e mai important să ne schimbăm pe noi Înșine. Poate e suficient ca, prin asemenea discuții, să ne iluminăm pe noi Înșine și să ne eliberăm tocmai de iluziile misionariatului iluminist, ale intervenționismului, ale patronajului social. Poate cel mai necesar lucru pentru intelectuali este să Învețe o anumită modestie, să scape de un anumit activism voluntarist și de un complex de superioritate socială. Îmi vine În minte În acest sens ideea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
model nu ar putea constitui o variantă pozitivă de lectură a crizei, a anarhetipului social. Dacă nu ar fi mai bine ca noi, În calitate de intelectuali, să renunțăm la a mai visa modele fericite, pe care să le semănăm la modul iluminist În societate, și să Începem să construim pur și simplu insule de bunăstare pe măsura și după dorințele fiecăruia dintre noi. Să ne construim propria utopie fără pretenții de model global, propria insuliță care să coabiteze cu insulele celorlalți Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sau inovația științifică Îl conțin. Unda mea de optimism despre tranziție nu este, cred, greșită. Tranziția tuturor surprizelor, inclusiv a celor bune. Ea presupune o conștiință a crizei, pentru că Înseamnă o permanentă despărțire, un stadiu al Împlinirii imperfecte. Sensul vechi, iluminist, al progresului avea deja imprimat un profil al tranziției continue. Există, cred, și un sens pozitiv al crizei, acela de a testa eul. Mă refer la un „eu” exprimat cultural, la intersecția influențelor dintr-o multitudine de câmpuri. Referitor la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
primă încercare de a desprinde trăsături diferențiale de ansamblu conține volumul Coordonate ale culturii românești în secolul al XVIII-lea (1968), în fapt, o antologie de texte reprezentative, însoțite de vaste studii analitico-explicative, ce dovedesc continuitatea preocupărilor de la umaniști la iluminiști, și de la aceștia la romantici. La îngemănarea secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, literatura se desprinde de istoriografie, apetența pentru raționalismul ortodox sporind curiozitatea de tip erudit. Model al culturii orale, cartea capătă treptat o autonomie ce va
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
favorabilă dezvoltării învățămîntului și tipăriturilor. Menționează obiceiurile populare de Sf. Gheorghe, dar dezavuează „acele basme ale elinilor”, rămășițe păgâne păstrate de tradiție. Are conștiința latinității limbii române, dar este mai nesigur în ideea romanității originilor. Prefețele sunt importante prin ideile iluministe ce le conțin - căci F., spirit tradiționalist, era totuși beneficiarul Enciclopediei franceze - și prin calitățile lor literar-artistice. Operă fundamentală, sub raport tipografic și lingvistic, desăvârșită de F., Mineiele de Râmnic au rezistat în timp, fiind reproduse și după două sute de
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
în familia contelui Gyulai. Cu o bursă obținută prin episcopul ortodox Nicolae Huțovici, din 1806 va fi student la Viena. Cursurile audiate - de teologie, filosofie, drept, pedagogie, literatură, matematică, inginerie, științe militare, medicină - îi asigură o pregătire enciclopedică, în spirit iluminist. Intenția de a se dedica unei cariere ecleziastice, prin încercarea din 1809 de a urma și Academia Teologică Ortodoxă din Carlowitz, îi este zădărnicită de mitropolitul sârb Ștefan Stratimirovici, a cărui adversitate față de liberalismul apusean al lui L. nu excludea
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
Argeșului. Tot mai bolnav de plămâni, L. se stinge la scurt timp după ce fusese purtat spre casă de fratele său, Onea (Ioan), primar în Avrig. Principala operă a lui L. o constituie faptele sale culturale și activitatea pedagogică de sorginte iluministă, cu mare rol în renașterea națională a epocii moderne. Prelungind tradițiile Academiei Grecești, școala lui L. de la „Sf. Sava” va da roade în plan social-național prin pregătirea generației pașoptiste. Ideile din discursuri, înștiințări, apeluri ș.a. reflectă formația sa de Aufklärer
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
în plan social-național prin pregătirea generației pașoptiste. Ideile din discursuri, înștiințări, apeluri ș.a. reflectă formația sa de Aufklärer, în care se îmbină teologismul cu raționalismul. Influențat în special de filosofia lui Chr. Wolf, el nu rămâne străin nici de opera iluminiștilor francezi. Opiniile politice, marcate de josefinism, au ca sursă opera lui J. Lanjuinais (Le Monarque accompli). Morala îi este cunoscută prin opera lui Fr. S. Karpe, care susținea doctrina dreptului rațional sau natural, iar ideile pedagogice se revendică de la filantropism
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
nevoie de „duh românesc” și de „braț voinicesc”. Mai interesant, discursul dedicat domnitorului Grigore Dimitrie Ghica la 30 iulie 1822 dezvoltă într-un stil mesianic, ce îl anunță pe acela al lui I. Heliade-Rădulescu, o filosofie a istoriei de inspirație iluministă. Dialectica istoriei se revendică de la antinomia bine-rău. Convertibilitatea celor două esențe determină evoluția ciclică a omenirii. „Roata veacurilor” este mișcată de alternarea stărilor de sărăcie (răul) și de bogăție (binele). Discursul se încheie cu o personificare a patriei, dând expresie
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]