3,832 matches
-
un personaj, ci o personalitate de întîia mărime a lumii literare de la 1864 pînă tîrziu, spre sfîrșitul veacului al XIX-lea. Astfel încît dl Nicolae Mecu are perfectă dreptate cînd și-a dedicat cîțiva ani buni evocării analitice a personalității ilustrului conul Jacques Negruzzi, scriindu-și teza de doctorat și, apoi, publicînd-o într-o carte relevabilă. Firește, ca un bun istoric literar, dl Nicolae Mecu procedează sistematic cu obiectul său de studiu, examinîndu-l pe secțiuni (capitole și subcapitole). Mai întîi viața
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
Important e, desigur, aici, ca peste tot, modalitatea analizei și concluziile la care se ajunge. Mă grăbesc să precizez că și modalitatea analizei și judecățile formulate sînt pertinente și judicioase. Venind vorba de viața lui Negruzzi fundamentală e, aici, decizia ilustrului său părinte de a-l trimite la unsprezece ani (s-a născut în 1842), la studii nu în Franța, ci în Germania, unde a stat unsprezece ani, reîntorcîndu-se în țară în 1863, cu un doctorat în drept luat la Heidelberg
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
dar, acesta este al înțelepciunii și tehnicii, meșteșugurilor, însușirile fecioarei născute din capul lui Zeus, gata înarmată, Atena, la greci, Minerva la romani. Aceeași zeiță, ocrotind inteligența și adevărul, incoruptibila, neîndurătoarea, implacabila fiică a Celui de sus. Din țeasta ei ilustră, în care mă aflu, și în care abia mai gîfîi de suișul anevoios, - ca zeița însăși desprizîndu-se din Craniul sacru, universal, al Tatălui cosmic, - țîșniră, născuți, atîția eroi ai umanității, de la cei din antichitate, pînă la cei angajați azi în
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
grație, și Alex Ștefănescu are libertatea să-și republice un text fără mențiune, dînd satisfacții columbiene recenzentului și palpitații gratuite împătimitului întru Nichita Stănescu. Ca să ne convingă că Nichita Stănescu a existat, Alex. Ștefănescu recurge la artificii portretistice cu ascendență ilustră (N. Iorga, G. Călinescu), pentru care nu duce lipsă de farmec. Ne-o imaginăm cu satisfacție pe frumoasa necunoscută care îi aduce covrigi calzi poetului de la simigeria de peste drum, pe rusoaica frumoasă și de viță care a fost mama poetului
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
la el acasă." Și, într-un fel, este. Roma, - spusei, - mă face trist. Mă întristează. Și aceasta numai din cauza grandorii defuncte; și de vină mai e și gîndul că în acest loc moartea și-a găsit culcușul ei cel mai ilustru, sau ideal. De aceea, cînd nu sînt singur, și mă însoțește V., îmi vine inima la loc, și accept; da, accept, să fiu obraznic, voios și activ, ca toți turiștii ce năpădesc Cetatea eternă. Astfel, încît, în ziua aceea nu
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
personalizare cu cel al unor înaintași din cinul poeților. E o suprapunere pe cît de discretă pe atît de inevitabilă în acest "bulion de cultură" în care ne aflăm. Corzile lirei d-sale filologice emit sunete corespondente unor alte lire, ilustre, precum un omagiu și totodată precum o regăsire într-un trecut-viitor care-l fascinează pe autorul ce receptează cu destulă indiferență prezentul, care, la rîndu-i, nu-l înscrie în cinstirea cuvenită. Iată un ton ce ni-l reamintește, în structura
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
instrument de lucru pentru cunoașterea vieții (dar și a operei) lui M. Eliade am avea! Și, peste cîțiva ani, probabil o vom avea. Pentru asta depune o extraordinară stăruință dl. Mircea Handoca, editorul său, căruia i-a revenit - cu acordul ilustrului autor - arhiva familiei și, apoi, s-a zbătut să colecteze de la diverși corespondența lui Eliade. Sigur că n-a izbutit să o colecteze pe toată (mă gîndesc la personalitățile din străinătate din lumea științifică și încă alții, chiar români). Dar
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
românești? Ne e dor de filme românești!...") Alte pagini ale istoriei aruncă, indirect, o lumină mustrătoare spre actualitatea noastră cinematografică. Aflăm că, în anii '30-'40, din comisia de înființare a ONC sau din comisia de scenarii făceau parte nume ilustre: Al. Rosetti, Ion Marin Sadoveanu, Camil Petrescu, Tudor Vianu, Victor Ion Popa! Asistăm, așadar, la un "racord al cinematografiei cu valorile de vîrf ale culturii românești". Această legătură a intelectualilor de mare prestigiu cu cinematografia s-a rarefiat, pe drum
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
Alex. Ștefănescu Martha Bibescu nu l-a cunoscut numai pe Marcel Proust. Grație numelui ei ilustru, dar și unei vocații a participării la viața mondenă, a pătruns în cercuri inaccesibile altora și a cunoscut personalități care erau sau au devenit ulterior legendare. Regele Carol I al României și țarul Nicolae al II-lea al Rusiei, aviatorul
Doamnele între ele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17391_a_18716]
-
nu știu cum altfel să-i spun) a oricărui autor care aduce vreo atingere cât de mică a ceea ce se închipuie a fi intangibil, atunci, în mod sigur, categoria autorilor respinși se lărgește considerabil. Caragiale și Cioran, ca să rămânem la doar două ilustre exemple, n-ar avea ce căuta în nici un fel de comisie sau de colegiu. Mulți își pot pune și următoarea întrebare: cum se face că, îndeobște, coaliția mediocrilor se naște și funcționează la cote atât de înalte, de fierbinți, mai
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
cine știe ce fonduri pentru construcții monumentale ori pentru restaurări mărețe. Presupunând că nu s-ar recunoaște valoarea intrinsecă a "unor oseminte", este indubitabilă valoarea lor simbolică, precum și importanța respectării dorinței ființelor din care provin. Cine ar invoca argumentul că asemenea nume ilustru este mai nimerit să se afle printre alți iluștri francezi (uneori, rari, șí străini) se poate liniști: ar mai exista acolo încă un cenotaf printre altele. Dar ce a rămas din trupul său (nu simplul "nume") să revină unde a
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
Presupunând că nu s-ar recunoaște valoarea intrinsecă a "unor oseminte", este indubitabilă valoarea lor simbolică, precum și importanța respectării dorinței ființelor din care provin. Cine ar invoca argumentul că asemenea nume ilustru este mai nimerit să se afle printre alți iluștri francezi (uneori, rari, șí străini) se poate liniști: ar mai exista acolo încă un cenotaf printre altele. Dar ce a rămas din trupul său (nu simplul "nume") să revină unde a dorit el. Să ne gândim și la faptul că
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
acolo încă un cenotaf printre altele. Dar ce a rămas din trupul său (nu simplul "nume") să revină unde a dorit el. Să ne gândim și la faptul că acolo, la "Père-Lachaise", el rămâne ca un exilat printre alte nume ilustre în răceala de muzeu funerar a celebrului cimitir. Sunt resturi pământești, acolo, pe care nu le pot veghea, zi și noapte, ca la Te El nu a dorit să fie la "Père-Lachaise" (poate că nici în Panthéon): el a dorit
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
că prima dată, se întîmplase să săr strîmb, de emoție, și căzusem prost pe asfaltul neted și curat de pe rue de Rivoli, scrîntindu-mi glezna. De astădată, calculasem bine săritura și nu pățisem nimic, revenind pe trotuarul, istoric, al acelei artere ilustre ce poartă numele celei dintîi bătălii din tinerețea lui Napoleon, cu mult înainte de a fi ajuns împărat. "Mare greșeală!" - făcea răposatul meu profesor de istorie, domnul Dobrică, Dumnezeu să-l ierte, mare republican!, și care pretindea că, o dată, fusese prezent
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
imprimat cartea, ceea ce o face foarte greu maniabilă) e alcătuit din corespondența primită și emisă de filosof cu prilejul inițierii, în Noua Revistă Română, a unor prestigioase anchete pe temele cele mai controversate. E o întrebare dacă aceasta este corespondența ilustrului filosof. Pentru că el emitea o scrisoare standard trimisă celor mai reprezentative personalități iar răspunsurile acestora, deși formal adresate directorului revistei, exprimau opinia lor publică în chestiunea pusă în discuția anchetei respective. În acest fel, se transportă în ediția pe care
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
numai de una "din scrisorile sale adresate directorului nostru". Unde sînt celelalte scrisori trimise de Caragiale? În volumul de corespondență al ediției Caragiale volumul VII - de la Editura Fundațiilor Regale pentru Literatură, sînt publicate cinci scrisori și o telegramă semnate de ilustrul scriitor. De ce nu s-a apelat la acest volum, reproducîndu-se aici toate scrisorile scriitorului către profesorul Rădulescu-Motru? Și, din nou, nici aici n-am siguranța că se reproduc toate scrisorile adresate lui Rădulescu-Motru și publicate în revistele literar-culturale sau de
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
a lui C. Rădulescu-Motru. Editorul, dl Virgiliu Tătaru, a avut de partea sa mai mult entuziasmul decît știința alcătuirii unei ediții de corespondență. Dar, repet, așa deficientă cum e, este, totuși, prima tentativă de a aduna într-o ediție corespondența ilustrului filosof român. C. Rădulescu-Motru, Corespondență. Ediție alcătuită, îngrijită, studiu introductiv, notă și bibliografie generală de Virgiliu Tătaru. 1999.
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
Contemporanului mi-a scăpat, dar în cel din 22 aprilie, dl Breban revine la atac împotriva României literare, scotînd-o de data aceasta din plutonul instrumentat de funestul centru parizian. Motivul? Publicarea paginilor de (și despre) Caraion. Și dl Breban și iluștrii săi colaboratori Voncu și Târlea ne ofera, gratuit, sugestii de cum să ne facem revista. Mulțumim, dar nu ne place cum arata cea pe care o fac domniile-lor. Ideea ar fi că am procedat că Săptămîna lui E. Barbu pe vremuri
Candoarea dlui Breban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17910_a_19235]
-
secolul al XVII-lea este martorul a doua fenomene interesante, dintre care Olender zăbovește numai asupra unuia: apariția vernacularelor și problema deșteptării unor instincte naționale. Pentru a căpăta legitimitate și a se impune, aceste noi limbi își caută un strămoș ilustru, un "idiom ancestral" care să le fi conținut în germene, laolaltă cu toate celelalte limbi europene. Celălalt fenomen care ar putea fi semnificativ, cred eu, e legat de eforturile intense ale savanților din acea vreme de a inventa (nu de
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
destinată nu unei sensibilități vizuale, ci mai degrabă menită să confere legitimitate memoriei literare. Monumentul este pus astfel în slujba textului. Inversul "efectului Petrarca" este ceea ce autoarea numește "efectul Brunelleschi": arhitectul cupolei de la Santa Maria del Fiore este cel mai ilustru descoperitor, se pare, al formelor, total opuși umaniștilor care se apropiau literar de edificiile antice. Mi se pare foarte interesant faptul că la originea conceptelor de monument și de monument istoric se află de fapt o distincție de mentalitate disciplinară
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
plătim datoriile pentru Pitești '49-'52, Canal '50 -'89, Aiud, Gherla, Sighet, Jilava și toată salba de ticăloșii pe care, într-un impuls sinucigaș colectiv, ne-am propus să nu le ratăm. Civismul nostru de dupa '89 s-a dovedit la fel de ilustru - dar lipsește cu tot atâta strălucire. Nu în Evul Mediu, ci în primăvara lui 1990 oameni în toată firea vedeau în Piață Universității un pericol pentru "ființă națională", iar în minerii lui Cozma un salvator al patriei. Nu pe vremea
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
În carte, evocîndu-se lumea scriitoriceasca de altădată, cu obiceiurile de atunci, se acordă, firesc, confortabil spațiu cafenelelor de altădată. Pilduitor e, aici, faptul că tinerii condeieri de prin 1933-1934 nu îndrăzneau să-și poarte conversațiile de-a dreptul în aceste ilustre cafenele. Locul lor de întîlnire și de punere la cale a treburilor lor de debutanți era pe strada Edgar Quinet, lîngă geamurile cofetăriei Capșa, pe la prînz sau seară. Și acolo se adunau Eugen Ionescu, Jebeleanu, Emil Botta, Ieronim Serbu, Virgil
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
imboldul de a ărupe guraă vecinului 4) și a ătârguluiă, si mai ales de a umili trufia castiliana și statală a Madridului. În ciuda tuturor defectelor și păcatelor ei, în anii modernismului această burghezie a știut totuși să joace rolul unui ilustru și luminat patriciat urban, comparabil cu acela care guvernase cândva cetățile italiene ale Renașterii. Utopia literaturii - nu încape îndoială - e antiburgheza, anarhizanta, libertară. Că literat, nu pot decât să cred pe literații ce denunță originile imunde ale bogăției. Cu atat
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
urmă va fusese coleg la scoala. Cu ceilalți cum v-ați împrietenit? - Deja terminasem liceul, în 1928, si intrasem student la Drept (am fost și șef de cabinet la Interne, un timp, uite aveți aici o fotografie cu mine în ilustra companie a unor oameni politici). Arsavir, Dinu Noica și cu mine, desi ceva mai mici că vîrsta, fuseserăm integrați în grupul, coagulat de Mircea Eliade, al "tinerei generații", din care făceau parte Mircea Vulcănescu, Petru Comarnescu, Ionel Jianu, Mihail Sebastian
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
la gură, reușește să pară o construcție supla, cu o structură de rezistență pe cît de discretă pe atît de precis calculată. De altfel, printre cei patru scenariști care au conceput acest zvelt colos din prefabricate îl descoperim și pe ilustrul Bo Goldman, printre altele și scenaristul. Zborului deasupra unui cuib de cuci. Scenariul acestui Joe "Black" e admirabil prin eficientă cu care își duce la bun sfîrșit misiunea de a propune o poveste la care să se poată uită, fără
Moartea în vacantă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18106_a_19431]