496 matches
-
de briliant; broccoli; bun; buruiană; căciulă; cafeniu; cald; cămin; ceapă; ceață; colorat; cont; copacul; cort; cui; culoare, copaci; curat; curățenie; deschisă cale; euforie; extraterestru; fața; floare; fresh; fructe; frunză, culoare; frunza; fumat; gazon; grădină; grătar; ca iarba; iarba verde; iarnă; imaș; independent; înainte; încredere; lemn; lenjerie; Maria; mașină; mere; mînă; minge; mugur; munte; nașpa; ochelari; odihnă; pajiște; pal; pepene; plăcere; plăcut; pol; pom; pom, viață; de post; primăvăratic; proprietate; prosperitate; prospețime; purpuriu; renaștere; salcîm; sănătate; sex; sidef; smarald; stejar; stele; suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
treaz care, interferînd, în țesătura meșteșugită a piesei, firescul și nefirescul, te anihilează dacă nu găsești o rezolvare. Șanse, s-ar părea, încă mai sînt. Destul cu născoceala cultivată maniacal între patru pereți (pentru caii verzi, se știe, peretele este "imașul" predilect)! La aer... În natură!... Înapoi la adevăr! Numai că adevărul ia-l de unde nu-i... Reperele sînt deregulate, bulversate în sistemul coercitiv din care "eroii" au încercat să fugă. Vrînd să pășească în ținutul ademenitor al lumii aievea, Popeștii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
substantiv + adjectiv - Balta Lungă, Calea Bătrână, Fata Moartă, Piscul Scurt, Valea Rea; substantiv + prepoziție + substantiv - Cărarea de la Hotar, Drumul de Plai, Drumul la Stâncă, Fântâna la Baltă, Poiana la Ulmi; prepoziție + substantiv nearticulat - În Corhană, În Tochile, La Clăi, Pe Imaș, Pe Toloacă; prepoziție + substantiv + substantiv - În Fundul Gropii, În Spatele Grădinilor, Pe la Beraru, Pe Valea Morii, Pe Bâtca Slatinii; prepoziție + substantiv + adjectiv - La Biserica Veche, La Moara Veche, La Momâia Mare, Pe Podul Mare, Pe Valea Rea ; substantiv + prepoziție + prepoziție + substantiv - Drumul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
optimistă, contrasta însă cu realitățile constatate în același perimetru, unde, în loc să sporească, spațiile împădurite "se mistuiesc printr-un catahrisis (abuz n.ns.) vrednic de tânguire". Mulțimea fierăstraielor concentrată în zonă, exportul necumpătat și "relele obiceiuri" ale despăduririlor în profitul extinderii imașurilor pentru hrana vitelor, adeseori prin incendierea unor mari suprafețe de păduri (exemplificând cu acelea de lângă Neagra și Negrișoara), îl întristau și revoltau deopotrivă. Locurile pustiite de incendii de la poalele munților i se înfățișau improprii chiar pentru pășunat, posibilitatea odrăslirii pădurii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lipsa de fonduri a Epitropiei, ori chiar de interes, din partea autorităților locale. Despre acordul proprietarului, Secretariatul de Stat al Moldovei ceruse încă de la 7 octombrie amintitei Epitropii să soluționeze dacă se încredința "de asemine trebuință" chestiunea celor zece fălci de imaș ce urmau a fi împădurite, "cu ce chip s-ar putè aduce în împlinire"18. Peste numai o săptămână, aceasta răspundea că obținuse avizul verbal din partea unui împuternicit al proprietarului, care era Mănăstirea Aron Vodă, dar că avea nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să răscumpere vatra orașului de la Episcopie abia pe 10 decembrie 1848, iar târgoveții din localitatea Adjudul Nou (înființată în anul 1795) au finalizat acest demers tocmai în anul 1911, „când s-a făcut act de cumpărare a vetrei târgului și imașului de către comuna Adjud de la moșia lui E. Lahovari”. Pe acest grafic al evoluției localităților moldovenești din „secolele obscure” (secolele XVI-XVIII) putem înțelege ușor de ce, la începutul secolului al XIX-lea, în regiunea dintre Carpații Orientali și Nistru nu existau orașe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de următoarea decizie a puterii centrale: în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, din dorința de a intensifica exploatarea masivului de sare, domnia a acordat șavgăilor ce lucrau la ocnă numeroase privilegii - „locuri de casă, de hrană, de imaș, scutiri de toate birurile, scutirea de recrutare la oaste și, după apariția târgului, monopolul vânzării vinului, cărnii și pâinii în târg”. Toate acestea au generat o viguroasă creștere demografică - în anul 1774, după criteriul numărului total de locuitori, orașul Târgu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
luând însușire de Epitropi, l-au împărțit prin feluri de rușferturi și cui au avut drepturi de a i se da loc și cui n-au avut drept, (...) cu a căror rea urmare s-au mai închis și un puțin imaș ce mai rămăsese despre Bistrița pentru trebuința obștiei”. Pentru îndreptarea acestei situații, ocrotitorii au propus un set de măsuri, între care cele mai importante vizau clarificarea regimului proprietății și verificarea modului în care au fost acordate loturile de pământ - atât
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
rupt porțile de la intrarea pe terenul fabricii, „introducând acolo aproximativ 60 de vaci”. În cele din urmă, pe 2 mai 1907, administrația locală a hotărât, „cu trei voturi pentru, din cinci membri prezenți”, că „aprobă ca acel teren să devină imaș pentru vitele târgoveților”. Acest mic privilegiu acordat crescătorilor de vite din Bacău a fost menținut numai până la sfârșitul anului 1907. Sfârșitul celei de-a doua decade a secolului XX a fost puternic marcat de legislația socio economică reformatoare inițiată de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prăjina de prașilă și 30 de bani cea de secere”. Prețurile pentru folosirea suhatului erau asemănătoare celorlalți. Aproape de Buhăiești era și moșia Bârzești ce pe atunci era arendată de către proprietarul Iamandi evreului Samoil Costiner. Acesta cerea pentru păscutul vitelor pe imașul său suma de 40 de lei pe falce și doi lei pentru o oaie. O facilitate importantă pe care acest arendaș o acorda sătenilor era aceea că chiar dacă o familie lua în dijmă mai mult de o falce-standard, prestația în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aibă alt mijloc de locomoție decât propriile-i picioare. Îmbrăcat În haine civile procurate de la niște ciobani ruteni, a luat-o pe jos, noaptea bătea cu piciorul câțiva zeci de kilometri, iar ziua mai mult stătea ascuns prin păduri și imașuri. Trebuiau ocolite cazărmile rusești și orice aglomerație urbană. Dacă aveai ghinionul să Întâlnești o patrulă rusească, aveai toate șansele să sfârșești În Siberia. Și a mers bietul Simion pe jos, ajungând după multe peripeții la Toplița În zi de Rusalii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
el încă doi vecini, veni și tata, și cu lanternele în mâini, începură să-l caute pe băiat. L-au căutat toată noaptea, dar nu l-au găsit. Au strigat, au fluierat, au hălăduit de la pârâul care despărțea casele de imașul cu epave, până la dealul Căprița, dar degeaba. L-au căutat și în locurile periculoase, unde fusesem și noi, copiii. Noi n-am plecat acasă, ne țineam scai de cei mari. Aveam părul zburlit și ochii în lacrimi. A doua zi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
oamenii mari ne pândeau și ne ghiceau gândurile, cotrobăiau prin sufletele noastre zdruncinate, ce sacrilegiu! Țuți i-a dat mâna Elenei, ea a luat-o... eu ți-am întins mâna și tu ai fugit râzând... Mă duceam cu Țuți pe imaș, erau câmpiile noastre verzi, nu acelea ale indienilor întâlniți la Fenimoore Cooper și Karl May, ne duceam și ne aruncam cu burta pe iarbă, cu ochii întraiurea, cântam cântece rusești căci erau șăgalnice și melodioase și care ni se păreau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ca în dimineața următoare să predăm pistoalele la Miliție și am fost evidențiați pentru fapta noastră. Situația tactică cea mai palpitantă am trăit-o odată cu invazia Cehoslovaciei. Eram, ca de obicei, cu vacile la păscut și ne îndepărtasem mult de pe imașul nostru, ajungậnd aproape de hotarele vecine. Un camion militar s-a apropiat de noi, soldați înarmați cu mitraliere au coborật grăbiți, cercetậnd locul. Aveam vreo doisprezece ani, dar politică se făcea cu prisosință la noi în casă, deși eu tăceam “smậrc
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
are obiceiul ca primăvara să înflorească. Ai intrat tu într-o vie când își deschide microscopicele flori? Am intrat și nu e nimic spectaculos. Dar... Nici aici nu scap de acel “dar” al tău? Dacă tot l-ai scăpat pe imaș, lămurește-mă ce dedesubturi are. Voiam doar să-ți citesc din cartea pe care n-o slăbești din mână și pe care, aruncându-mi privirea, am descoperit ce a spus J.W. Goethe. Poftim, dă-i glas! “Mireasma asta (a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
BUNICA ÎN SAT Îmi amintesc, eram mai mică, Când a mea dulce bunică, Mă aștepta cu bunătăți, În satul ei cel vechi și plin de bălți. Eu o iubeam așa cum e, Și ea îmi arăta doar dragoste, Deseori fugeam pe imaș Alături de un cățel poznaș. Satul era plin de lume, Copii veniți la ai lor bunici, Ce se jucau, ieșeau din curte Și zbierau la ai lor părinți. Îmi amintesc, odată era vară, Când la vie eu plecam, Fugeam cu Rexi
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
vechi din landșaftul romanității orientale aparțin bazei traco-latine prin care ele se înscriu în spațiul preindoeuropean euro-afro-asiatic. Ele își au geneza în lexicul comun. Sunt comparabile ca sorginte formele: rom. olat (provincie, moșie), rs. volostĭ (regiune, stăpânire), alb. kullotë (pășune, imaș), lat. villa (moșie) - cu rom. oraș, rs. gorod, alb. varosh (spațiul din jurul cetății, loc de pășunat), magh. város (oraș). În această perspectivă își găsesc explicația denumiri precum Oltenia, Moldova, Vlada, Vlăsia; Arad, Brașov, Borșa, Mureș, Orșova, Oradea etc. Formei plenisonice
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Ciobanul...Ion avea o splendidă turmă Cu oi, cu câini și...pe la ei, mai rar, Moderna turmă avea un...măgar! Un timp, toate erau bune și la locul lor; Toți munceau excelent și cu spor, Zilnic mergeau la păscut pe imaș, Iarba...bună; se produceau lapte, lână și caș, Doar măgarul avea starea de spirit... ciudată: Cică...persoana sa nu prea era... respectată! Drept urmare, Ziua următoare, Într-o cuvântare, Rosti foarte tare: Câini ticăloși! Proaste și...supuse oi! Eu sunt adevăratul
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
să găsească vreo ieșire din greaua încercare la care erau supuși locuitorii sălașului. Vremea se anunța îmbietoare drumului parcurs de cei doi tineri. Soarele de abia se ridicase de vreun stânjen, iar roua nu se risipise de pe firele adormite ale imașului. Cărarea urca domol spre Sângeap și se afunda, întortocheată, în valea pârâuașului, care răcorea setea oilor, păscute de ciobanii locului. Băieții, călări, se întreceau și cântau din frunză, pentru a le mai trece pustiul de urât. Păsările susurau zgobii în
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
soldații ruși, care rechiziționaseră toate animalele de povară, furând alimentele și ce averi mai puseseră deoparte bieții sticlăreni. Satul era condus de un căpitan rus, Alioșa, care-și vărsa, în fiecare seară, năduful, spintecând vreun cârlan, rămas de pripas, pe imașul uscat, de la marginea satului, frigându-l în vreo casă părăsită. Și apoi să te ții petrecere, cu băutură și lăutari, la care se dedau și câteva localnice gospodine, înfruntând, cu semeție, căutătura bătrânilor, care priveau, neputincioși, la samavolniciile urmașilor muscalilor
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Întuneric și după multă vreme vi se pare că vedeți vaca și câinele. Parcă ar fi fosforescenți, verzulii și ar da din gură. Rumegă și latră, așa cum a spus Valerică. Dar nu se aude. Iluzia optică se petrece pe un imaș. În timp ce te roade dulcele gând al serii petrecute În fața captatorului de imagini, dacă o fi sau nu adevărat, oricum o seară mai interesantă decât experiențele atomice pe care le-ai efectuat cu Oprescu acum câțiva ani, pe ușă, prin ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pizmă vinovată și prost ascunsă, pricepe cu prisosință, așa cum subliniază la p. 414 a menționatei Minuțioase cercetări, că un entremés cum e intitulat La un taur bun, un bou și mai bun, de Cornejo, tezaurizează deloc puține rânduri chiar de pe imașul Morarului. Primus inter pares, impunătorul endecasilab, care chiar și acum sperie și Înspăimântă auditoriul: Scot spapapapapapada pe care actorii, Îngroziți de atâta curaj, l-au redus la: Scoscoscot spapapapapapada așa cum și astăzi răsună pe scenă. Spapapapapapada ne fixează În minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pătrundă și în domeniul vieții economice. Dealtfel economia colectivă a premers celei individuale." 56. La poporul român pot fi întâlnite forme de economii colective încă din cele mai vechi timpuri. Putem aminti drept exemplu stăpânirea sau folosința în codevălmășie a imașului satului, a pădurii comunale, creștere în comun a vitelor etc. Totuși o asemenea formă de organizare a vieții economice, bazată pe libera asociere, nu putea să capete amploare în condițiile în care viața economică era dominată de sclavagism sau munca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
bunul-plac a diferitelor categorii de funcționari administrativi și judecătorești și la discrețiunea proprietarului, arendașului, a speculantului de la țară, la care e nevoit a se adresa în caz de trebuință. Și trebuințe sânt multe. Fostul clăcaș, neavând, în urma promulgării legii rurale, imașul trebuitor pentru nutrirea numeroaselor sale vite - și în vite consistă avuția principală a săteanului - neavând lemne pentru ars, neavând bani spre a plăti impozitele, neavând în urma unei recolte rele nutrimentul necesar pentru dânsul și pentru familie, el a trebuit să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ofițerii austrieci la 1785 sunt consemnate : Cătunele: Moldovița, Strâmtura, Valea Sacă ; Părți din hotar: Ascuțita, Buzău, Dealul lui Bardan, Dealul Mare, Fața Tocilei, În Lunci, Măgura, Miclăușul, Muncelul, Păscătura Vămenilor, Poalele Focșii, Runcurile Menchișenilor, Tocile, Vadu Brazilor ; Alte denumiri: Afânișu (imaș), Arșița Floarei, Arșițile Iepei (imaș), Arșița lui Cupa, Arșița lui Pușcă, Arșița lui Nicolae Ciocan, Ascuțita (imaș), Barbușca, Buzău (deal), Dealul „Fagosch” (probabil Dealul Focșii), Dealul lui Bardan, Dealul lui Toader (imaș), Dealul Mare, Dealul Miclăușei, Dealul Porcului (imaș), Dealul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]