7,087 matches
-
gândea în lumea satului, intuia marea structură a instituției de conștientizare a sistemului vieții și a importanței lui în societate. Ca specie literară și îndeletnicire elevată a scriitorului, romanul satului așează pe o scenă imaginară acțiunea existențială a unei lumi imaginare, pe care el, creatorul definit ca fiu de țăran, încearcă să dezvăluie, pas cu pas, modele de oameni potenți, care trăiesc într-un timp paralel cu al nostru. Creatorul popular își îndeamnă sinele să se detașeze de impactul agresiv al
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
învârtește în timpul teluric sub secunda cosmică, care definește viața ca însemn petrecut ca rost sesizabil. Mulți se vor fi așezat, dintre înaintașii celor înțelepți, să caute înțelesul a ceea ce se consideră că viața este o repetare a unei grandioase scene imaginare a imaginii imaginate a existenței umane. O doină populară maramureșeană zice astfel, în graiul imaginat al omului molcom al muntelui: Câtă lume-i pentru mine, / Nu doresc să si la nime” (Doniga, 1980:11). Ce fapt al neajunsului vieții îi
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
imaginate a existenței umane. O doină populară maramureșeană zice astfel, în graiul imaginat al omului molcom al muntelui: Câtă lume-i pentru mine, / Nu doresc să si la nime” (Doniga, 1980:11). Ce fapt al neajunsului vieții îi impune personajului imaginar să ia o astfel de decizie, de îndepărtare a eului de tumult. Se știe că fiecăruia dintre noi îi revine o sumă existențială de dăinuire, în afara singularității vieții personale, care poate fi formată din oameni, animale sau plante. Poetul popular
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
într-un „one men show” care pe pune pe gânduri, cu niște întrebări incomode. Cât valoarează corpul unui om? Se poate vinde cu totul: organe interne, piele, etc.? Se pot vinde pe ebay și lucruri ce nu există (o chitară imaginară, de exemplu)? De ce ar da oamenii bani pentru asta? Și cea mai incomodă dintre toate întrebările: este chiar totul de vânzare? Interacțiunea cu publicul, devine naturală, mai ales după ce ți se oferă și un pahar de lapte (valoarea acestuia fiind
Festivalul International de Teatru de la Sibiu 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/7340/festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu-2014-ziua-a-cincea [Corola-blog/BlogPost/98637_a_99929]
-
filme documentare, astfel că, la prima vedere, un articol pe această temă ar putea părea de prisos. Dar - un cuvânt ce tinde să își facă tot mai des loc în lucrările istorice - „Fortăreața Ploiești” nu a cuprins între zidurile sale imaginare doar centrele de prelucrare a petrolului, ci și unul dintre cele mai importante noduri feroviare ale României, ce devenise o adevărată placă turnantă pentru garniturile civile și mai ales pentru trenurile militare încărcate cu trupe, armament, combustibil, ori cu muniție
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! by http://uzp.org.ro/1-august-1943-un-val-nimicitor-loveste-complexul-feroviar-ploiesti/ [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
diriginte al autoarei, dar și de Roxana Medvețki ( editura Rovimed) și dl Ioan Prăjișteanu, membru al USR (Filiala Bacău), poet și director al revistei „Plumb”, cu aprecieri pentru tinerii talentați, invitându-i să trimită creațiile lor spre publicare.... XXVI. CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI, de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016. Convorbiri imaginare cu Jorge Luis Borges- prof. Petre Isachi Apărută la Editura Rovimed, în 2015, cartea profesorului și criticului Petre Isachi
CRISTINA ŞTEFAN by http://confluente.ro/articole/cristina_%C5%9Etefan/canal [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
director al revistei „Plumb”, cu aprecieri pentru tinerii talentați, invitându-i să trimită creațiile lor spre publicare.... XXVI. CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI, de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016. Convorbiri imaginare cu Jorge Luis Borges- prof. Petre Isachi Apărută la Editura Rovimed, în 2015, cartea profesorului și criticului Petre Isachi este concepută ca un dialog între doi literați erudiți, Jorge (Jorge Luis Borges) și Pedro (Petre Isachi), amintind de celebrele dialoguri
CRISTINA ŞTEFAN by http://confluente.ro/articole/cristina_%C5%9Etefan/canal [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
văd” ( Platon) De ce Jorge Luis Borges, a fost ales de domnul profesor pentru a diseca împreună problematici filozofice, în tandem cu opera sa prodigioasă dar și cu mari opere universale și, ceea ce este nou și strălucit ... Citește mai mult Convorbiri imaginare cu Jorge Luis Borges- prof. Petre IsachiApărută la Editura Rovimed, în 2015, cartea profesorului și criticului Petre Isachi este concepută ca un dialog între doi literați erudiți, Jorge (Jorge Luis Borges) și Pedro (Petre Isachi), amintind de celebrele dialoguri socratice
CRISTINA ŞTEFAN by http://confluente.ro/articole/cristina_%C5%9Etefan/canal [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
în cadrul Muzeului C.F.R. în care vom porni de la inventarea rotii, vom cerceta pe rând secretele locomotivelor de-a lungul istoriei, vom deveni oameni de știință ca să deslușim secretele mișcării cu ajutorul combustibililor și vom ajunge până în prezent, unde vom ghida trenuri imaginare. După o asemenea călătorie, ieșirea din muzeu se face prin Gară de Nord unde, inspectând peroanele, micuții pot identifica pe o hartă destinațiile spre care vor pleca trenurile garate la acel moment. Detalii despre înscriere și taxe: Asociația Da de
Goana după cunoaştere- oferta de programe educative Da' De Ce by http://www.zilesinopti.ro/articole/6496/goana-dupa-cunoastere-oferta-de-programe-educative-da-de-ce [Corola-blog/BlogPost/98824_a_100116]
-
miuță decât gazonul englezesc de pe Național Arena. Se minunau cât de repede socializează copiii și se împrietenesc fără niciun complex, față de cei mari. Parcă se cunoșteau de când lumea între ei și când o echipă marca câte un gol în poarta imaginară a celeilalte echipe bucuria câștigătorilor era de nedescris cum țipau, râdeau și ridicau mâinile sus, simbolizând bucuria victoriei. Adriana era entuziasmată, văzându-și băieții în mijlocul grupului gălăgios de minifotbaliști. Cel mai mult o distra fetițele cum se luptau cot la
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455347274.html [Corola-blog/BlogPost/342656_a_343985]
-
merge din inerție, mulat pe societatea și felul de a fi al românilor. Una din concluziile discuției cu acest prieten a fost: „Ti-au redus dislocația?” „Da!” Iar răspunsul ulterior a fost: „Ei, asta contează! Rezultatul final”. Făcând o paranteză imaginară, rezultatul final în cazul meu era ușor, întrucât nu implică niște cunoștințe de teorie și practică medicală sofisticate și profunde. (O să abordez problema diagnosticelor și planurilor de management într-un alt articol.) Am încercat să îi explic că, în lipsa anumitor
Am plecat în Anglia ca medic și m-am întors în România ca pacient. „Spitalul românesc? O tragicomedie...” by https://republica.ro/am-plecat-in-anglia-ca-medic-si-m-am-intors-in-romania-ca-pacient-zspitalul-romanesc-o-tragicomedie [Corola-blog/BlogPost/338491_a_339820]
-
2194 din 02 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Ruinele cetății mușatine de la confluența Siretului cu Moldova, pe unde-și va fi purtat pașii Andrei Gh. Neagu, adolescent fiind și elev la Colegiul „Roman Vodă”, l-au făcut s-o reconstruiască imaginar, văzând-o cetate de scaun cu divan domnesc în vremea primilor domni din stârpea mușatină, frații Petru, Roman și Ștefan. Așa s-a născut romanul „Tarantula”, care a cunoscut până acum trei ediții. Titlul romanului este o metaforă de o
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_dobreanu_1483340510.html [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
în picioare, Cu privirea fixată în grindă. Filme cu desene animate Privesc pe ecranul câmpiei, M-acopăr de nostalgii uitate Umbre frumoase ale copilăriei. Zile frumoase, nopți înstelate Vise de călătorii astrale Se sfarmă în a inimii cetate Fantome pur imaginare Secvențe reale de viață, Autentice fără sens relativ Ies din minte la suprafață Stafii ce mă fac emotiv. 17 ianuarie 1966 Baia de Arieș Referință Bibliografică: UMBRE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 317, Anul I, 13 noiembrie
UMBRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Umbre.html [Corola-blog/BlogPost/357272_a_358601]
-
spre tavanul din scânduri vopsite cu crem, scânduri aduse de la o casă boiereasca, dărâmată de stăpânul ei pentru a construi o altă nouă. Scândurile sunt lungi cât cameră, crăpate în fel și chip, linii negre care ocolesc nodurile, țesând desene imaginare. Spre ele urca leneș fuioarele albastre de fum, în unduiri de șerpi transparenți. Mama se spală pe mâini, turnându-și apă dintr-o cană de tablă emailata, roșie că un măr, își dă jos basmaua lăsând să îi curgă liber
VASILE DUMITRU by http://confluente.ro/articole/vasile_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
spre tavanul din scânduri vopsite cu crem, scânduri aduse de la o casă boiereasca, dărâmată de stăpânul ei pentru a construi o altă nouă. Scândurile sunt lungi cât cameră, crăpate în fel și chip, linii negre care ocolesc nodurile, țesând desene imaginare. Spre ele urca leneș fuioarele albastre de fum, în unduiri de șerpi transparenți.Mama se spală pe mâini, turnându-și apă dintr-o cană de tablă emailata, roșie că un măr, își dă jos basmaua lăsând să îi curgă liber
VASILE DUMITRU by http://confluente.ro/articole/vasile_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
ce-am lăsat Și las în urmă vremea rugăciunii Religia e doar o piaza rea În inima mi s-au aprins tăciunii Și-am devenit alergător sadea Nimic nu e mai scump că libertatea Și nu mă-ncred în zei imaginari Iar clipa-n care ma cuprinde moartea Îmi va trimite caiii, emisari Atunci, iubita mea, așa să știi Că nu vreau fastuoasă-ngropăciune Chiar voi lăsa și vorba la copii Că din mormânt, să n-aud rugăciune Să mă-ngropați într-
ALEARGĂ CAI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1483768030.html [Corola-blog/BlogPost/383017_a_384346]
-
ni s-a arătat nouă? Așa a apărut Scrisori din Cipangu, un proiect aparent imposibil: o antologie de povestiri japoneze scrise de autori români, nu despre o Japonie reală, prinsă în tușa strâmtă a însemnărilor de călătorie, ci despre una imaginară, cât de poate de personală. Timp de aproape trei ani, paisprezece povestitori printre care și subsemnatul ne-am așezat într-un cerc al mincinoșilor și ne-am spus născocirile, respectând și încălcând pe rând regula jocului: ficțiune. Într-o ordine
Mărie ku Okamura by https://republica.ro/marie-ku-okamura [Corola-blog/BlogPost/338342_a_339671]
-
Jean Paul). Îndrăznesc să adaug că o carte e o scrisoare care ajunge ceva mai târziu la un prieten pe care încă nu îl cunoști. Cipangu, nume a cărui sonoritate ne duce cu gândul azi al un tărâm mai mult imaginar, a fost prima denumire sub care Japonia, „insula aceasta bogată în aur, în perle și în pietre prețioase” a fost cunoscută în Europa. Când a debarcat în Cuba, Columb a fost convins fiind că a descoperit insula Cipangu. Niciunul dintre
Mărie ku Okamura by https://republica.ro/marie-ku-okamura [Corola-blog/BlogPost/338342_a_339671]
-
insista prea mult pe coordonata istorică, doar atât cât să se creeze atmosfera potrivită epocii, pe fundalul căreia se proiectează viața personală și social-obștească a dascălului Ion Găvănescu și a numeroasei sale familii. Satul oltenesc, Măru Roș, toponim real sau imaginar, este surprins în toată dimensiunea sa istorică, economică și socială. Structura socială ( țărani, negustori, intelectuali ) este ilustrată cu cel puțin un reprezentant tipic pentru fiecare categorie, intelectualitatea (învățătorul și preotul) bucurându-se de o atenție sporită. Obiceiurile legate de momentele
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
îndelungi meditații acceptă o întâlnire intimă, convinsă fiind că este secretul ei, de care nimeni, în special soțul și nici un alt coleg de serviciu nu va ști. Iluzii deșarte!! „Zidurile au ochi și pădurile urechi”! Pentru lucruri presupuse, reale sau imaginare, bârfele se fac permanent și sunt întreținute în special de bărbații refuzați și de femeile nebăgate în seamă. O discuție sau o informație cerută cu voce scăzută, între un bărbat și o femeie, și neauzită clar de cei din birou
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494255826.html [Corola-blog/BlogPost/372057_a_373386]
-
informației transmise etc). Fuseseră toți puși într-o ierarhie căreia i-au fost in corpore fideli, pârâți și pârâcioși laolaltă și, bineînțeles, recunăscători... Pomelnicul întocmit este o mostră de delațiune necăznită, pătrunsă pe un drum liber ales și asumat, un imaginar exercițiu de admirație falnic (sic !) și jalnic deopotrivă, într-o infatigabilă procesiune inversată : sunt trecuți mai întâi lăncierii - cu instrumentele propagandistice din dotare ; se țin aproape și marșează cu pieptu-i bombat pedestrimea salonardă cârtitoare, cheia și levierul birocrației intimidante aflându
UN ALT FEL DE... SCHINDLER ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_un_alt_fel_de_schindler_.html [Corola-blog/BlogPost/372734_a_374063]
-
cu gîndul că-l aud/ Precum monezi aruncate pe caldarîm/ Duminică dimineață cînd toți sînt în biserică/ și nu sunt de argint/ Nimeni nu vinde pe nimeni aici/ Înțelege și lasă-te în voia mea, nu e scăpare/ În spatele copacilor imaginari/ Nu este pădu¬rea imaginată/ Nu e început sau sfîrșit/ Totul se naște aici in medias res" - In medias res), la momentul cumpenei, între echinocțiu și solstițiu, lîngă formulări și figuri minulesciene, cum sînt tristul carna¬val al vieții și
CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409658939.html [Corola-blog/BlogPost/353813_a_355142]
-
învățat și fără Cernăuți?”, el își leagă mai târziu viața de acest oraș, de meleagurile pitorești ale Bucovinei, le îndrăgește pentru totdeauna. Străzile poetului: Cuciurmaregasse, Feldgasse, Iosifgasse, Pulvertum, Weinberg... Deci să pornim și noi pe urmele poetului, efectuând o călătorie imaginară având ca sprijin pentru ea un șir de desne și fotografii de epocă. E mai bine zis o cunoaștere mai profundă a orașului, a clădirilor și străzilor pe unde a fost și a hoinărit pletosul băiat din Ipotești. Doar pe
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
pornim de la imaginea pământului văzut de astronauți, în care Terra apare în albastru, ca zâmbetul unui copil ce vede lumina prin ochii mamei sau ca cel al femeii care iubește și împarte strălucirea sacralizată a azurului. Astfel, am recunoaște că imaginarul albastru din picturile lui Mihai Cătrună , desfășurat în acele „Câmpii Elizee”, încearcă să inunde cosmosul. Magie sau nu, cu bagheta poeziei Floarei Cărbune, pictura trece în vis. Sub imperiul albastrului, pictorul suprarealist, Mihai Cătrună face orice contur să ne zâmbească
ELISABETA IOSIF ALCHIMIA FRUMOSULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_alchimia_frumosului_elisabeta_iosif_1349108526.html [Corola-blog/BlogPost/359055_a_360384]
-
versuri fiind interzisă, fapt ce conduce la folosirea bogățiilor lingvistice. Drept urmare, autorul este permanent în căutarea acelor cuvinte bogate în înțelesuri cât mai profunde, care să exprime foarte mult și, în acest fel, să ofere cititorului cât mai multe tablouri imaginare. Spre deosebire de alte poezii, sonetul are o regulă (pe lângă cele referitoare la rimă și numărul versurilor) peste care nu este permis a se trece: ritmul iambic. Aceste reguli stricte, în mod paradoxal, la prima vedere, stabilesc o relație deosebit de interesantă între
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454865793.html [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]